14,578 matches
-
Livescu, Gellu Dorian, „Poeme introductive”, CRC, 1986, 40; Vasile Spiridon, Afinități elective, ATN, 1994, 2; L. D. Clement, Povestiri din vremea ciumei, „Bucovina literară”, 1997, 4-7; Gheorghe Grigurcu, Trei poeți moldavi, RL, 1998, 2; Horia Gârbea, Cum să dai de dracu’?, CRC, 1998, 4; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998, 242-246; Emilian Galaicu-Păun, Poezia după poezie, Chișinău, 1999, 186-191; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 141-143, 197-202; Marius Manta, „Infernul migrator”, ATN, 2000, 1; Vasile Spiridon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
scursura imperiului roman amestecată cu ceva duhori slave și alte urdori ale istoriei știute și neștiute. Dacă tot sîntem un popor aluvionar fără trecut și fără istorie, atunci nu putem pretinde nici valori spirituale la care alții au asudat în draci secole sau milenii! La o asemenea turmă smintită, vicleană și violentă nu se poate arăta decît biciul și parul, duhul înțelegerii și al blîndeții fiindu-i străin firii lui îndrăcite. Nefîrtaților! Adevărul este altul și voi, dacă nu l-ați
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
purtau pe cap această bentiță ca simbol al poporului zămislit de Creator prin neamul arimaspilor, la fel cum se vede la Zamolxe și la martirizatul get Ili de către șleahta de rabini turbați din Ierusalim. Și dacă egiptenii se războiau în draci cu înrăiții filisteni, vin și îi întreb pe ivriții care se fălesc de le-a ajuns gura pînă la urechi: unde era faimosul lor rege Solomon și toată fala lui de o para chioară, dacă izvoarele istorice îi prezintă în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
făcut urîciunile lor, ale canaaniților, hetiților, fereziților, iebusiți- lor, moabiților, amoniților, egiptenilor și amoriților. 9,2 căci și-au luat neveste din fetele lor pentru ei și pentru fii lor și au amestecat neamul sfînt cu popoarele țărilor acestora”. Pe dracu neam sfînt, scufundați în răutăți și viclenii, puit cu toți ,,dulăii” drumurilor Canaanului unde mai era loc și de sfințenie întunecaților? Pe cînd cei expulzați în imperiul babilonian își adunau veninul pentru a-l turna în sufletul filistenilor și celorlalți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cercetat-o deocamdată nimeni. Sub numele de țara ariminilor apare la Homer în Odiseea, ținutul hiperboreenilor unde se retrăgeau sufletele eroilor decedați pentru a se bucura de o viață veșnică și fericită. Carele va să zică, se știa, dar se cotcodăcea în draci numai după vrerea nefîrtați- lor și în dauna desăvîrșită a ariminilor. Să mai înaintăm în timp și vom găsi pe două inscripții din Aquincum(Budapesta) divinitatea Deus Arimianus adică zeul neamului arimanilor sau ariminilor. Ariminii au fost primii locuitori ai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
subțirii greci și pus în mînuțile priceputului Hermes/Sarmis care învia cu caduceul său morții și vindeca orice boală a trupului sau minții! Dar avem dovezi chiar mai vechi în această direcție, dintr-un loc unde încă nu a reușit Dracu să-și priponească iapă, din Ki-en-gi/Sumer. În religia emeșilor era o divinitate arhaică fiind prezentată simbolistic printr-un șarpe ce se încolăcește pe un toiag/băț și conside- rată creația de început a lumii, prin înțelepciunea divină. Și caduceul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aceste plaiuri se aciuaseră fel de fel de albinoi turbați cum spune jupînul mincinoșilor, Herodot. Dacă marele Zamolxe a reușit să înduplece neamul geților să renunțe la podoabele și banii din aur, convingîndu-i că este un metal blestemat trimis de draci pentru ispitirea firii și sufletului omului, reformînd în profunzime mentalitățile religioase și morale ale neamului său, înseamnă că aici era o societate așezată care putea înțelege asemenea mesaje și nu umbla bezmetică numai după hoțit sau mîrlit(împerecheat). Să vedem
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
această bucată de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bas- tarnii. Sfîntul Zabelo și geții adunați au spus: cearta și mînia se însoțesc una pe alta. Se șoptește pe marginea șanțului să dați dracului beteala. Medalion: Conducă- torul Guto al adunării Sarmisetuzei”. Nu știm dacă s-a ajuns la pace între neastîm- păratul Orolo și restul lumii. Și înaintînd prin negura timpului, tăblița 22 îl scoate din uitare pe Dromixto(Dromichete) care era conducătorul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ca trebuie ținuți departe. Barieră este. Cel mai rușinos, sau așa mi se pare mie, țiganii când or venit s-o așezat în partea de sus a satului. Pe fiecare vale s-au stabilit, iar apa curge la vale. Cum dracu' or putut, nu știu... Ca aia fac toate nebuniile acolo sus!" (O.I, consilier, 35 de ani, Tălmăcel) Tabel 5.10 Respectul românilor și rromilor intervievați pentru alte etnii Pentru.. Cât respect au... Români Maghiari Germani Rromi Evrei Românii Deloc
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
străvechime. Lungul nasului (localizare după Aulus Gellius, prin intermediul unui text probabil franțuzesc) e cap de serie pentru poveștile sale orientale, cu agerimi nastratinești, cu irizări de feeric și de fantastic: Pastramă trufanda, Pradă de război (după J. A. Decourdemanche), Calul dracului, pe motivul, clasic, al nefârtatului păcălit de o femeie, Abu-Hasan (după Le Dormeur éveillé, din culegerea lui A. Galland, Mille et une nuits), unde, cu un nestins chef de chiolhanuri, reapare inevitabilul Mitică. Detașat și voalat ironic față de canoanele genului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Tomșa II dă poruncă "răcnind" să fie omorât Vasile Stroici, care încercase să fugă: "Ai câinele, au vrut să moară cu soții". Boierii îl roagă să ierte pe un diac, bun cărturar: "Ha, ha, ha - hohotește vodă - mai cărturar decât dracul nu este altul!" și-l omoară. Boierii se răzvrătesc împo-trivă-i, dar Tomșa prinde de veste și-i taie. "Pre cîți-și aducea prinși, pre toți îi omoria cu mustrarea ce avea el în obicei: Să nu te ierte Dumnezeu cu acel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ludescu, se presupune, care a împlinit din partea sa letopisețul până la sfârșitul domniei lui Șerban Cantacuzino, de unde numirea de Cronica Cantacuzinilor dată acestei porțiuni (1654-1688). Stilul e savuros vulgar, cu citații răzbunătoare și văietături comice. Mihnea vine cu tătarii "ca niște draci". El "au fost de neamul lui grec cămătar, tată-său l-au chemat Iane Surdul". Stroie vornicul Leurdeanul și Dumitrașco velvistier Țărigrădeanul sunt "două vase rele, unul românesc, altul grecesc", sfătuite de "diavolul, pizmașul neamului omenesc". Că adevăr, cum nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
munci). Theodora, îmbăiată cu untdelemn turnat din vase despecetluite de către tineri frumoși, pășește pe porțile cerului de cristal curat așa cum Dante purificat cu rouă intră în Purgatoriu. Demonii au și în aceste scrieri raporturi simbolice cu păcatele. La vama lăcomiei dracii sunt groși, grași și poartă blide și căldări cu bucate puturoase. Într-o versiune mai nouă e o vamă a muierilor în care se pedepsește sulemeneala, și una pentru aceia care beau tutun sau trag tabac. Aci dracii sunt plini
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vama lăcomiei dracii sunt groși, grași și poartă blide și căldări cu bucate puturoase. Într-o versiune mai nouă e o vamă a muierilor în care se pedepsește sulemeneala, și una pentru aceia care beau tutun sau trag tabac. Aci dracii sunt plini de fum și stau toți cu lulele în gură, având și tabacheri, și slobozesc pe nări fum ca din cuptor. Economia infernului este însă rudimentară, fără o ierarhie rațională a pedepselor. O biată femeie care a tras cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
strigă hoha, bura-bura, bat lela, tinerii se înlibovesc, ciocoii se ciocotnițesc, se cilibesc, sufletele bujdesc pe poarta iadului etc. Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii sunt plini de bogătate. Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau a scociorât forme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se întristeze și, dimpotrivă, cei care văd scena întoarcerii să se veselească, și cum tablourile sunt la rând, privitorii și ai unuia și ai altuia să treacă pe rând prin cele două stări. La Veneția îl atrage mașinăria celor doi "draci" care bat orele în turnul ceasornicului. Încolo orașul i se pare fără meșteșug "arhitectonicesc". Cadrele din Palatul Dogilor le măsoară cu stânjenul, Domnul din Milano e evaluat la "240 stînjini". Din pricina simplității, Golescu e în stare de simțiri mai proaspete
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește De om vrăjmașe, Prea neghiobește: Nerușinate, Una gângavă Înverșunate; Stă pe gâlceavă; Cât simt răcoare Alta bogată, Dau din picioare, Schioapă-ngînfată; Toți dracii strigă Alta calică, Ca să le frigă. BARBU PARIS MUMULEANU Barbu Paris Mumuleanu (1794-1837) e un mic autodidact, foarte moralist, care crede că prea am fost "neutri" și că a venit vremea să "ridicăm boala de pre ochii noștri". Caracterurile lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
francez, Stan, valet valah. Intriga lipsește, înlocuită cu o expunere de atitudini morale. Ianache e mizantrop, bănuitor, vrăjmaș al tinerilor și al femeilor emancipate: Sunt trecut în bătrânețe, și ascultă de cuvânt, Căci am început a crede că e vrun drac pe pământ. Sluga de stăpân nu știe, nici copiii înțeleg, Nevasta în spionlîcuri, toți cum vor așa aleg. N-auzeai mai înainte bonton, ceai și pălării, Acum cine le mai scoase, n-ar mai fi nici pă pustii. Valoarea piesei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
franceză e înlocuită cu ceremonia fanariotă: "Plecăciune, beizade... Mă simt foarte cinstit, bei-mu... de vreme ce vărul evghe-niei-voastre v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din Hîrlău, Modista și cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu o veselie nesilită și cu geniul numelor proprii burlești: Jignicerul Vadră ot Nicorești, Șatrarul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Beau-Fleac", "Musiu Titu", "ungureanu unitu". Domnitorul Carol e atacat într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Arțagul Dracului, Codița Dracului, Ghearele Dracului, Cicala, Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Titu", "ungureanu unitu". Domnitorul Carol e atacat într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Arțagul Dracului, Codița Dracului, Ghearele Dracului, Cicala, Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după Béranger, jucat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unitu". Domnitorul Carol e atacat într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Arțagul Dracului, Codița Dracului, Ghearele Dracului, Cicala, Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după Béranger, jucat, cântat, plin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Carol e atacat într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Arțagul Dracului, Codița Dracului, Ghearele Dracului, Cicala, Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după Béranger, jucat, cântat, plin de aluzii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căpătat în popor renumele unei caricaturi. Toată seva stă în limbă. Soacra înfăptuiește în vorbirea ei perfecțiunea malignității socerale. Povestea lui Stan Pățitul arată o manieră originală de a trata fabulosul, realistic, așa cum va proceda și Caragiale în Kir Ianulea. Între dracul prefăcut în copil și Stan se încinge în poartă un dialog rupt din viața zilnică: "- Țibă! Hormuz, na! Bălan; nea! Zurzan; dați-vă-n lături (cotarle)... Da de unde ești tu, măi țică? și ce cauți pe aici, spaima cînilor? - De unde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Kir Ianulea stă în ideea de a transporta pe Belfagor la București în mediu negustoresc în epoca Mavrogheni. Vocabularul epocii fanariote este adus nu numai în scopul coloarei, ci pentru a denota nuanțe sufletești locale, narațiunea învîrtindu-se în jurul istericalelor. Dracii sunt "afurisiți", "zevzeci", "procleți", "mucaliți", fac "lafuri" și "giumbușuri". Aghiuță se preface în negustor "chiabur", nici "matuf", nici prea "țîngău", își face case "deretecate", cu "dichis". El e "levent și galantom, pătruns de filotimie și de hristoitie". Fiind cuprins de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]