14,485 matches
-
trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul. De milostiv, milostiv ești; de bun la inimă, bun ai fost, nu-i vorbă. Dar, de la o vreme încoace, cam de pe când ți-am blagoslovit turbinca aceasta, te-ai făcut prea nu știu cum. Cu dracii de la boierul cela ai făcut hara-para. La iad ai tras un guleaiu de ți s-a dus vestea ca de popă tuns. Cu Moartea te-am lăsat pănă acum de ți-ai făcut mendrele cum ai vrut; n-ai ce
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
răspunde cu obrăznicie lui Dumnezeu, iar acesta din urmă decide să-i dea o lecție. Lupta omului cu diavolul mai apare în „Dănilă Prepeleac” (1876) și în „Povestea lui Stan Pățitul” (1877), povești în care omul se dovedește mai isteț decât dracii care cad în propria lor capcană. Imaginarea unui Dumnezeu binevoitor și plin de umor este un aspect tipic poveștilor românești, deoarece în imaginarul popular s-a încetățenit ideea că optimismul și bună-dispoziția vin de la Dumnezeu, iar pesimismul și supărarea de la
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
au aceeași cultură: limbă, tradiții, folclor, port și dans popular, fapt ce i-a marcat creația viitoare. Rolurile principale au fost interpretate de Mihai Volontir (Ivan Turbincă), Ion Sandri Șcurea (Dumnezeu), Ion Ungureanu (Sf. Petru), Nina Vodă (Moartea), Mihai Curagău (dracul Michiduță), Maria Chibzii (îngerița), Anatol Rusu (țăranul mut) și Ilie Todorov (Scaraoțchi), printre interpreții rolurilor secundare fiind Trifon Gruzin și Grigore Grigoriu. Filmul a obținut Premiul special al juriului pentru cea mai bună comedie și Premiul special al juriului pentru
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
gânsac. Țipetele păsării îl asurzesc așa că, odată ajuns la târg, Dănilă o schimbă pe o pungă goală. Analizând întreg lanțul de întâmplări care l-au făcut să schimbe o pereche de boi pe un obiect inutil, el concluzionează că "„parcă dracul mi-a luat mințile”". Întors acasă, Dănilă îi cere fratelui său mai mare să-i mai împrumute încă o dată carul cu boi pentru a aduce lemne de foc din pădure. El așază neatent carul cu boi sub un copac pe
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
secure și pleacă la heleșteu pentru a-și căuta toporul. Ajuns în pădure, Prepeleac se gândește să pună în aplicare sfatul fratelui său și se hotărăște să construiască o mănăstire. În timp ce alegea copacii pe care să-i taie, iese un drac din heleșteu și-l întreabă ce intenționează să facă. Creatura este îngrozită de planul său și, după ce încearcă în zadar să-i explice ca pădurea și iazul sunt ale dracilor, îl anunță pe Scaraoschi (căpetenia dracilor), care-i trimite lui
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
În timp ce alegea copacii pe care să-i taie, iese un drac din heleșteu și-l întreabă ce intenționează să facă. Creatura este îngrozită de planul său și, după ce încearcă în zadar să-i explice ca pădurea și iazul sunt ale dracilor, îl anunță pe Scaraoschi (căpetenia dracilor), care-i trimite lui Dănilă un sac cu bani pentru a-l convinge să plece. Căpetenia dracilor se răzgândește însă și trimite un alt drac care să-l provoace pe om la o întrecere
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
-i taie, iese un drac din heleșteu și-l întreabă ce intenționează să facă. Creatura este îngrozită de planul său și, după ce încearcă în zadar să-i explice ca pădurea și iazul sunt ale dracilor, îl anunță pe Scaraoschi (căpetenia dracilor), care-i trimite lui Dănilă un sac cu bani pentru a-l convinge să plece. Căpetenia dracilor se răzgândește însă și trimite un alt drac care să-l provoace pe om la o întrecere care să decidă cine va fi
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
de planul său și, după ce încearcă în zadar să-i explice ca pădurea și iazul sunt ale dracilor, îl anunță pe Scaraoschi (căpetenia dracilor), care-i trimite lui Dănilă un sac cu bani pentru a-l convinge să plece. Căpetenia dracilor se răzgândește însă și trimite un alt drac care să-l provoace pe om la o întrecere care să decidă cine va fi câștigătorul banilor. Au loc patru probe. Mai întâi, dracul înconjoară iazul de trei ori, cu iapa în
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
să-i explice ca pădurea și iazul sunt ale dracilor, îl anunță pe Scaraoschi (căpetenia dracilor), care-i trimite lui Dănilă un sac cu bani pentru a-l convinge să plece. Căpetenia dracilor se răzgândește însă și trimite un alt drac care să-l provoace pe om la o întrecere care să decidă cine va fi câștigătorul banilor. Au loc patru probe. Mai întâi, dracul înconjoară iazul de trei ori, cu iapa în spinare, în timp ce Dănilă străbate călare aceeași distanță, pretinzând
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
bani pentru a-l convinge să plece. Căpetenia dracilor se răzgândește însă și trimite un alt drac care să-l provoace pe om la o întrecere care să decidă cine va fi câștigătorul banilor. Au loc patru probe. Mai întâi, dracul înconjoară iazul de trei ori, cu iapa în spinare, în timp ce Dănilă străbate călare aceeași distanță, pretinzând că a cărat iapa între picioare. Prepeleac refuză să participe la următoarele două probe și se folosește de șiretlicuri, punându-l pe drac să
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
întâi, dracul înconjoară iazul de trei ori, cu iapa în spinare, în timp ce Dănilă străbate călare aceeași distanță, pretinzând că a cărat iapa între picioare. Prepeleac refuză să participe la următoarele două probe și se folosește de șiretlicuri, punându-l pe drac să se întreacă la fugă cu un iepure (zicând că acela este "„copilul meu cel mai mic”") și să se lupte cu un urs (despre care spune că este "„un unchiu bătrân de 999 de ani și 52 de săptămâni
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
iepure (zicând că acela este "„copilul meu cel mai mic”") și să se lupte cu un urs (despre care spune că este "„un unchiu bătrân de 999 de ani și 52 de săptămâni”"). Urmează o întrecere de chiuituri în care dracul chiuie de se cutremură pământul, răsună văile și clocotesc mările. Nepărând a fi impresionat, țăranul îl avertizează pe drac că țipătul său îl va asurzi și-i va distruge creierul, așa că-l leagă cu un ștergar la ochi și la
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
spune că este "„un unchiu bătrân de 999 de ani și 52 de săptămâni”"). Urmează o întrecere de chiuituri în care dracul chiuie de se cutremură pământul, răsună văile și clocotesc mările. Nepărând a fi impresionat, țăranul îl avertizează pe drac că țipătul său îl va asurzi și-i va distruge creierul, așa că-l leagă cu un ștergar la ochi și la urechi după care îl lovește în mod repetat peste tâmplă cu un ciomag de stejar, pretinzând că acesta ar
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
la ochi și la urechi după care îl lovește în mod repetat peste tâmplă cu un ciomag de stejar, pretinzând că acesta ar fi efectul chiuiturilor sale. Creatura se întoarce îngrozită în Iad. Scaraoschi îl trimite furios pe un alt drac, care-l provoacă pe Prepeleac la un concurs de aruncat buzduganul. Diavolul aruncă buzduganul atât de sus, încât nu se mai vede, și apare abia după trei zile, înfingându-se în fundul Pământului. Dănilă îi spune dracului că va arunca buzduganul pe
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
trimite furios pe un alt drac, care-l provoacă pe Prepeleac la un concurs de aruncat buzduganul. Diavolul aruncă buzduganul atât de sus, încât nu se mai vede, și apare abia după trei zile, înfingându-se în fundul Pământului. Dănilă îi spune dracului că va arunca buzduganul pe Lună, unde „frații săi” îl vor prinde deoarece "„mare nevoie mai au de fer, ca să-și potcovească caii”". Diavolul se sperie și îi ia buzduganul din mână, spunând că acesta e o "„moștenire de la strămoșul
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
caii”". Diavolul se sperie și îi ia buzduganul din mână, spunând că acesta e o "„moștenire de la strămoșul nostru”", apoi se întoarce în iaz. Satana cere un alt voluntar care să se întreacă cu țăranul la un concurs de blesteme. Dracul afurisește atât de tare încât omului îi pocnește un ochi (fapt descris de narator ca o pedeapsă pentru păcatele lui Prepeleac). Personajul rănit îi spune apoi adversarului că blestemurile moștenite de la strămoșii săi sunt acasă, așa că este dus în spate
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
boi de-a mai mare dragul să-i privești la o pungă goală. O dată lovit cu capul de pragul de sus, țăranul cu mintea înceată, asemenea lui Oșlobanu și lui Trăsnea, devine însă dintr-odată deștept, mai deștept chiar decât dracul”. "Prepeleac" este un cuvânt românesc de origine necertificată, desemnând un stâlp subțire de lemn asemănător unui cuier. El este folosit în societatea rurală fie pentru stivuirea fânului (după o metodă tradițională, în care stâlpul se află deasupra și în mijlocul grămezii
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
găsesc asemănări tot în folclorul european, fiind evidențiate în tipologia publicată de Antti Aarne (nr. 1681). Cea de-a doua parte a poveștii înfățișează istețimea desăvârșită a personajului în antiteză cu prostia absolută din prima parte. Întrecerile lui Dănilă cu dracii sunt cuprinse toate în tipologia lui Aarne și anume: 1) înconjurarea iazului cu iapa în spinare (nr. 1082); 2) întrecerea în fugă (nr. 1072); 3) lupta diavolului cu ursul (nr. 1071); 4) întrecerea în chiuituri (nr. 1084); 5) aruncarea buzduganului
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
iazului cu iapa în spinare (nr. 1082); 2) întrecerea în fugă (nr. 1072); 3) lupta diavolului cu ursul (nr. 1071); 4) întrecerea în chiuituri (nr. 1084); 5) aruncarea buzduganului (nr. 1063); 6) întrecerea în blestemuri (nr. 1094) și 7) scărmănarea dracului de către copii (nr. 1149). Aceste întreceri apar în unele variante populare românești. Astfel omul se înfruntă cu dracul în „Tâlharul cel vestit” (culeasă de Ion G. Sbiera în Bucovina), în „Săracul și dracul” (Dumitru Stăncescu, Muntenia), în „Dracul și cana
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
nr. 1071); 4) întrecerea în chiuituri (nr. 1084); 5) aruncarea buzduganului (nr. 1063); 6) întrecerea în blestemuri (nr. 1094) și 7) scărmănarea dracului de către copii (nr. 1149). Aceste întreceri apar în unele variante populare românești. Astfel omul se înfruntă cu dracul în „Tâlharul cel vestit” (culeasă de Ion G. Sbiera în Bucovina), în „Săracul și dracul” (Dumitru Stăncescu, Muntenia), în „Dracul și cana” (N. D. Popescu, Muntenia) și într-o poveste moravo-română (Josef Wenzig), precum și în variante existente la popoarele vecine
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
în blestemuri (nr. 1094) și 7) scărmănarea dracului de către copii (nr. 1149). Aceste întreceri apar în unele variante populare românești. Astfel omul se înfruntă cu dracul în „Tâlharul cel vestit” (culeasă de Ion G. Sbiera în Bucovina), în „Săracul și dracul” (Dumitru Stăncescu, Muntenia), în „Dracul și cana” (N. D. Popescu, Muntenia) și într-o poveste moravo-română (Josef Wenzig), precum și în variante existente la popoarele vecine (sași, unguri și ruși). Alte înfruntări au loc cu zmei (în trei variante românești și
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
7) scărmănarea dracului de către copii (nr. 1149). Aceste întreceri apar în unele variante populare românești. Astfel omul se înfruntă cu dracul în „Tâlharul cel vestit” (culeasă de Ion G. Sbiera în Bucovina), în „Săracul și dracul” (Dumitru Stăncescu, Muntenia), în „Dracul și cana” (N. D. Popescu, Muntenia) și într-o poveste moravo-română (Josef Wenzig), precum și în variante existente la popoarele vecine (sași, unguri și ruși). Alte înfruntări au loc cu zmei (în trei variante românești și două străine) și cu urși
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
la popoarele vecine (sași, unguri și ruși). Alte înfruntări au loc cu zmei (în trei variante românești și două străine) și cu urși (într-o variantă albaneză). Hotărârea lui Dănilă de a construi o mănăstire lângă un loc populat de draci apare în „Tâlharul cel vestit” din Bucovina, în „Săracul și dracul” al lui Stăncescu și în varianta maghiară a lui Schlarek. Al. Dima constată existența motivelor folclorice în „Dănilă Prepeleac”, dar afirmă că varianta lui Creangă nu este o prelucrare
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
cu zmei (în trei variante românești și două străine) și cu urși (într-o variantă albaneză). Hotărârea lui Dănilă de a construi o mănăstire lângă un loc populat de draci apare în „Tâlharul cel vestit” din Bucovina, în „Săracul și dracul” al lui Stăncescu și în varianta maghiară a lui Schlarek. Al. Dima constată existența motivelor folclorice în „Dănilă Prepeleac”, dar afirmă că varianta lui Creangă nu este o prelucrare a unui basm popular, ci una analogă cu multe altele. Antiteza
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
este o prelucrare a unui basm popular, ci una analogă cu multe altele. Antiteza evidentă dintre cele două părți ale poveștii pare a fi subliniată cu intenție de autor, cele două părți fiind sudate prin afirmația lui Dănilă că "„parcă dracul mi-a luat mințile”", adică o atenuare a prostiei prin recunoașterea greșelilor săvârșite ca o primă etapă a îndreptării. Prostia și istețimea nu se exclud reciproc, ci sunt extreme ce pot fi atinse de aceeași persoană în momente diferite potrivi
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]