17,773 matches
-
și acum ce am trăit când am aflat că unii dintre noi au furat. Am plâns. V.A. : Ce să fure ? A.M.P. : După ce am început să vindem revista, banii îi puneam la grămadă într-un dulap. Cineva i-a furat. Ne-a chemat Daniel Condurache, șeful nostru, și ne-a spus : „Ăla i-a furat“. Eu am refuzat să cred. Deci eram foarte naivi și nepregătiți pentru viață. V.A. : Bazele corupției sunt baze naturale. A.M.P. : Asta este. Asta
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
plâns. V.A. : Ce să fure ? A.M.P. : După ce am început să vindem revista, banii îi puneam la grămadă într-un dulap. Cineva i-a furat. Ne-a chemat Daniel Condurache, șeful nostru, și ne-a spus : „Ăla i-a furat“. Eu am refuzat să cred. Deci eram foarte naivi și nepregătiți pentru viață. V.A. : Bazele corupției sunt baze naturale. A.M.P. : Asta este. Asta e viața. Până atunci trăiserăm într-o lume cu totul și cu totul specială. Practic
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
marile orașe, mai puțin Iașul. La Iași a durat trei-patru runde de alegeri. V.A. : Da, Moldova în general. Și Iașul... A.M.P. : Greu a fost ! PĂrinții mei, de exemplu, s-au dus observatori la nu știu câte alegeri ca să nu se fure votu‑ rile. A muncit lumea îngrozitor, că nu se țineau cicluri regulate. S-au ținut niște alegeri anticipate și au reușit până la urmă să aleagă un candidat necomunist. Este celebrul domn Simirad. Problema e că domnul Simirad pe urmă a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se pare că unii din preajma lui l-au îndemnat să se opună. A.M.P. : Da, este marele lui merit, meritul lui istoric, că a plecat acasă după ce a pierdut la urne. În fond, au plecat cu toții acasă și nu au furat radical alegerile. Norocul nostru a fost că a fost o diferență considerabilă ; întot‑ deauna, până în zilele noastre, alegerile câștigate în România la o diferență de câteva mii de voturi sunt pro‑ blematice, pot fi rezultatul unui furt. V.A. : Moartea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mi-am construit o meserie nouă încercând să deslușesc resorturile care au dus la acest rezultat. Cred că asta m-a deosebit de colegii mei de generație, care au rămas zia‑ riști și au continuat să spună că Iliescu ne-a furat ș.a.m.d. ; o fi furat câteva mii de voturi, dar nu era asta. Era cu totul altceva. O istorie întreagă cu mentalități bine înșu‑ rubate în mentalul colectiv. În acel text publicat în Sfera Politicii, „De ce am pierdut noi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
încercând să deslușesc resorturile care au dus la acest rezultat. Cred că asta m-a deosebit de colegii mei de generație, care au rămas zia‑ riști și au continuat să spună că Iliescu ne-a furat ș.a.m.d. ; o fi furat câteva mii de voturi, dar nu era asta. Era cu totul altceva. O istorie întreagă cu mentalități bine înșu‑ rubate în mentalul colectiv. În acel text publicat în Sfera Politicii, „De ce am pierdut noi alegerile din ’92“, înfățișam, pentru prima
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
stat, au fost devalizate. Iliescu a vrut să păstreze băncile de stat și, fiind de stat, administratorii puterii au considerat fie că sunt ale lor, fie că sunt ale nimănui. Situația de la Bancorex, banca cea mai celebră, care a fost furată, complet devalizată, ceea ce ne-a adus pe toți la un pas de faliment. Nici până astăzi nu cred că a plătit sau a fost condamnat cineva pentru chestia asta ; de plă‑ tit daunele, le plătim noi, contribuabilii la buget. A
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
primează. V.A. : Mai e o meteahnă care vine din comunism. E o vorbă care circula la țară la cei care erau în cooperativă : „Dom’le, ne mai dau Ăștia ceva“, își ziceau „sau ne mul‑ țumim cu ce am furat ?“. A.M.P. : Acolo unde distribuția nu e justă, contractul social între individ și stat nu există și fiecare e îndreptățit să fure. V.A. : Inclusiv democrația e un contract social între cetă‑ țeni și stat. A.M.P. : Asta e ceea ce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în cooperativă : „Dom’le, ne mai dau Ăștia ceva“, își ziceau „sau ne mul‑ țumim cu ce am furat ?“. A.M.P. : Acolo unde distribuția nu e justă, contractul social între individ și stat nu există și fiecare e îndreptățit să fure. V.A. : Inclusiv democrația e un contract social între cetă‑ țeni și stat. A.M.P. : Asta e ceea ce numim noi „contractul de cetățe‑ nie“ în democrație. La asta e foarte complicat de ajuns. VĂ mai aduceți aminte de povestea din
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că, acolo unde ai competiție ar trebui să ai mai puțină corupție, deoarece unii îi supraveghează pe ceilalți. Nu e așa ! Actualmente avem vreo 87 de democrații corupte în lume și ceva mai puține autocrații, cu modelul tradițional în care fură numai șeful și familia lui. V.A. : Pentru că în interiorul clasei politice s-au instalat foarte serios toate regulile mafiei, care sunt transparti‑ nice. Dar voiam să începem cu altceva convorbirea asta. Aș fi vrut să vorbim despre faptul că în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de Dreapta. Deci a fost clar un schimb de favoruri între ei și schimbul de favoruri e corupție, fărĂ nicio discuție. Mai ales în cazul acesta dramatic. De unde avea Vântu bani să sponsorizeze partidul lui Vosganian ? Din faptul că a furat banii de la toți depo‑ nenții. Aceste două mari scandaluri au arătat în ce măsură era slăbit statul. Și nu era nici imparțial. Statul se alia cu diverși escroci ca să facă distribuție socială, nu egal și onest, ci vicios. Deci astea au fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
niciodată toată teoria asta a corupției în com‑ portamente regresive. Ce se crede e că trebuie să existe un stimulent, ca oamenii să fie motivați să-și schimbe comportamentul. Dar asta nu e ușor, pentru că, în halul în care se fură în țările ce sunt sistematic corupte, nu vei putea niciodată, de exemplu, să crești salariul unuia de la vamă, față de cât ia el. N-ai cum, pentru că e prea puțin. Deci trebuie cumva, între costul represiunii, pe care îl crești, mărind
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Udrea, pe EBA, un șir întreg de slăbiciuni de ale lui din trecut pe care nu le mai numesc... toate cu afaceri și contracte... Deci, iarăși, lanțul slăbiciunilor. Și așa s-a ajuns ca în guvernul Boc II să se fure atâtea fonduri europene, încât în 2013 a trebuit să dăm înapoi o gră‑ madă de bani nejustificați în operă... iar pe finalul guver‑ nării Boc Comisia Europeană să ne blocheze toate fondu rile. Și la un moment dat s-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Sunt niște salarii mizerabile... A.M.P. : Traian BĂsescu câștigă mai puțin decât asistenții mei, studenți, de la Berlin, care lucrează numai 20 de ore pe săptămână. Și atunci te întrebi de ce se duc acolo. Unii au într-adevăr anumite avantaje, unii fură, dar, de ce uităm că unor oameni le place să-i conducă pe alți oameni sau au un ideal de transformare ? O fi bun, o fi prost ? Nu trebuie să considerăm că oamenii aceștia nu există deloc, fiindcă după aceea chiar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cum este cu integrarea asta a României ? E o mașină care ar trebui împinsă de toți ca să treacă peste frontieră. Însă, în realitate, în timp ce unii o împing, alții îi scot roțile, alții îi trag volanul, alții trag de frână, unii fură din ea tot ce pot...“. Și, când a plecat, ne-a trimis câtorva un mic bilet și ne-a zis : „Ești printre cei care au împins din greu la mașină“. V.A. : Dar Europa nu mai este ce a fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la patria mamă - România), Editura PIM, Iași 2008. Închin această lucrare românilor din Cernăuți, Herța, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Național al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se întâmple cu Basarabia în 1918... MOTO De la Socrate... Toate trec și ... Toate vin... La Sadoveanu „Bucovina e mai mult a amintirilor ș-a morților” Cuvânt înainte Privesc harta cu teritoriul și populația din perioada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Revelion și Pe câmp); B.P. Hajdeu (Elena fiica lui Ștefan cel Mare); N. Beldiceanu (Bucătarul Chipailă); Nicolae Iorga (Împrejurimi cernăuțene și La moartea lui Ștefan cel Mare). Maria, Regina României (Lacrimi); Ion Creangă (Povestiri - Calicul de la Talpari și Cum am furat cireșe, dar și Cinci pâni), Petre Ispirescu (Balaurul cu șapte capete); George Coșbuc (poezia La Paști, dar și pagina culturală prilejuită de împlinirea a zece ani de la moartea lui George Coșbuc. 126 Îndreptarea publica multă politică, dar și materiale pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
student. Ori unui ex-ministru: Cu vârful ghetei sictirit te plângi că-n față fuși lovit; O, jalbă care-și are hazul: Stimate, unde-ți porți obrazul? Și tot George Voevidca semna următoarele două: Fapt divers: Un tip zănatec mi-a furat în tren valiza durdulie... Când va deschide-o-s răzbunat: ticsităi de ... filologie! Unui profesor de matematică: E practic cum pereche n-are: adună cifre și avere. Dar numa-n adunare-i tare, încolo nui decât ... scădere... Dar la una
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pereche n-are: adună cifre și avere. Dar numa-n adunare-i tare, încolo nui decât ... scădere... Dar la una din ele i se răspunde de către l.i.t., autorul rubricii Oglinda cu imagini: Te bucuri că ți s a furat În tren valiza durdulie. Ceai zice dacă hoțu-ar fi profesor de filologie? La comemorarea a 10 ani de la moartea lui Al. Vlahuță, organizată de Societatea Studențească „Dacia”, printrun festival la Teatrul Național, C. Loghin scria în Tribuna din 21 decembrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în viață. Trupurile celor în agonie se mototoleau pe jos în poze înfiorătoare și cu fețele desfigurate de groază și de sânge. Podeaua devenise alunecoasă, ca la un abator. Aerul era de nesuferit. Totuși Jurowschi a avut sângele rece să fure de la cei morți toate lucrurile prețioase. Era urmat de Voicov care încerca să scoată inelele. În momentul când a scos inelul din degetul unei fiice a țarului, a auzit un suspin ciudat și dureros și a văzut cu groază cum
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mici. Ei nu se simt una cu poporul, pe care nu-l înțeleg șil iubesc prea puțin. Crescuți „austriacește”, adică formalist și materialist, ei vreau înainte de toate „mai mult”, cât mai mult. Multă vreme ei nu-și găsiră călăuzi și fură astfel siliți a da ajutor acelor pe care-i numeau încă și cu respect și în batjocură „boieri”. Dar iată că dl. Aurel Onciul, un om încă tânăr (...) se întoarce în Bucovina, de unde era de baștină și, unindu-se cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și tot cu iz pilduitor, uneori câte un apel către cititori, în românește, dar și în limba germană. „Lumea zice, eu nu zic!” este o satiră cam în genul celei promovate în Regat de celebrul nostru Constantin Tanase: Că se fură și se pradă Ca și-n codru și pe stradă Și jandarmii tac chitic... Lumea zice, eu nu zic! Că pe căile ferate Pleci cu zile numărate Și că e calabalîc... Lumea zice, eu nu zic! Că de treci vama
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
confirma data aproximativă: sfârșitul lunii martie. Voi avea grijă să-i scriu încă o dată când voi ști ziua sosirii. Din păcate, așa cum știți deja, sunt complet lipsit de... haine. Ultimul meu costum acceptabil (midnight-blue, cel de la căsătorie!) mi-a fost furat (mereu același blestemat hotel) în lipsa mea, în iunie trecut. La ora actuală nu am decât un costum maro. M-aș putea prezenta înaintea publicului dvs. cu acesta? La rigoare, mă gândesc să-mi cumpăr un costum mai sobru la Lund
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
În fine, aș fi fericit să am curând aceste două studii - dacă el nu vrea într-adevăr să mi le dea, mi-ai putea împrumuta exemplarele tale pentru o lună? (par avion!) Aflu că Mlle șMarie-Louiseț Chaumont continuă să îi „fure” pe ai mei Feuerpriester și cu materialele pe care le extrage fabrică mici pamflete dezgustătoare, publicate, nu se știe de ce, în JA și RHR. Din fericire, nimeni nu mai citește JA, dar atacurile din RHR îmi fac puțin rău. Dar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de supraviețuire nu există, va avea tot timpul să moară de foame. Supremația funcționarilor dirigenți va permite, susține filosoful, "amestecarea nu numai într-o mică parte a vieții individului, ci în întreaga lui viață". Va trebui să nu ne lăsăm furați de cîntecele de sirenă ale stîngii franceze și de viscolul imperial al comunismului moscovit; să nu alegem, aflați acum în libertate, pe iubitorii socialismului și ai ideologiei care, și nu avem voie să uităm, și-au așezat ciubota pe grumazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]