15,139 matches
-
eicaru la �zigzagurile� fanteziilor ? i reveriilor lui Iorga ? i la concluziile sale excentrice ? i exaltate. Erau aceste inconsecven? e bazate pe imoralitate? Nu. Aceste atitudini devin consecvențe dac? nu uit? m c? Iorga �ncerca s? apere Rom�nia Mare �n cadrul idealurilor lui s? m?n? toriște. Rom�nia Mare ? i s? m?n? torismul constituiau temeliile lumii lui. Ele erau pentru el apogeul moralit?? îi ? i al con? tiin? ei. Erau oare posibile aceste premise? Serveau pozi? iile lui Iorga interesele Rom�niei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
postol� al tineretului ? i?a v? zut �n sf�r? it �mplinit? viziunea de? o via??. Fusese solicitat s??? i ajute ? ara �n �mprejur? ri extrem de dificile. �nainte de numirea să, Iorga i? a spus Regelui Carol: �Voi sluji pe Majestatea Voastr? doar conform idealurilor �n care cred�. Ulterior, s? a referit la propriul s? u guvern că la o �sarcin? lipsit? de sprijin ? i �n? elegere� ? i f? cea urm? toarea remarc?: �Dac? a? fi avut un partid puternic sau o na? iune curajoas? ? i inteligent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ca ? i cultură ei politic? 42. Este vorba despre celebrul politicianism pe care Iorga �l numea dispre? uitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr? o tab? r? �n altă ? i eterne �realinieri�, �nso? ițe de intrigi ? i complicit?? i rareori motivate de idealuri, ci de convenien??. Dac? Iorga f? cea politic? , particip�nd deci la acest proces, �n ce m? sur? era acest lucru motivat de na? ionalismul s? u bazat pe albatrosul s? m?n? torismului sau, care era rezultatul temperamentului, al ego-ului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dintre acestea fiind cea legat? de carier?. O alt? tendin?? era p? truns? de Mesianism. Cea de a treia era reprezentat? de cei a c? ror motiva? ie era antisemitismul, iar cea de a patra de cei care erau �n c? utarea unui ideal. Iorga a �n? eles faptul c? o carier? constituie o important? for?? de motiva? ie aflat? �n str�ns? leg? tur? cu ? omajul intelectual ? i cu dorin? a fierbinte de a duce un trai onorabil. �n ceea ce prive? te mesianismul, el respingea ideea c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tinerilor c? el �nsu? i fusese mai radical �n privin? a această, dar �i sf? tuia pe studen? i s? nu ias? �n strad? ? i s? nu se lase prad? violen? ei. �n sf�r? it, Iorga recuno? tea �n cei află? i �n c? utarea unui ideal vidul general al vie? îi rom�ne? ți din acel timp, v? z�nd tineretul orient�ndu? se spre Hitler ? i Mussolini. Iorga d? dea de sub�n? eles c? �nu era germanofil� ? i asigura pe toat? lumea c? va lupta oric
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era �că un cartof, cea mai bun? parte a ei fiind sub p? m�nt�. Gardă de Fier se pomenea lipsit? de conducere tocmai atunci c�nd trebuia s? fac? fă?? r? spunderilor puterii, s? se ridice la �n? l?imea idealurilor pe care se angajaser? s? le �mplineasc?. Iorga nu a f? cut nici un comentariu �n leg? tur? cu masacrele, de? i, dup? spusele ălor lui, era foarte tulburat de metodele utilizate de regim. Dup? asasinarea lui C? linescu, a fost numit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
literar� �ntru sus? inerea crezului s? m?n? torist. Pe l�ng? curentele moderne din literatur? ? i art? , Iorga ? i?a manifestat �ntotdeauna antipatia fă?? de aspectele ur�te ale civiliza? iei moderne. El prezicea evolu? ia ur�ț? a sporturilor departe de idealul clasic al dictonului mens sana în corpore sano. A prezis ? i politizarea, comercializarea, brutalizarea ? i dezumanizarea din lumea sportului. Drept urmare, voia s? elimine disciplinele sportive din universit?? i ? i din �nv??? m�ntul liceal. �n timpul Jocurilor Olimpice de la Berlin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
baza prieteniei lui cu Lenin. Gorki sus? inea c? literatura are de jucat un rol social ? i moral, adic? trebuie s? fie angajat? �n vederea atingerii anumitor ? eluri. Literatura trebuie s? -?i aduc? contribu? ia la modelarea unui �om nou� conform unui ideal, indiferent de aspiră? iile individuale. Astfel, Gorki s-a al? turat de bun? voie progresului �n viziunea lui Lenin ? i ulterior a lui Stalin. Vezi lucrarea recent? a lui Henri Troyat asupra acestui subiect: Gorki Paris, 1986 62 ? eicaru, op. cît. , p.�30
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de Generalit?? i... , instrumentul esen? ial �n �n? elegerea conceptelor artistice ? i istorice ale lui Iorga. Dar O lupt? literar? reprezint? analiza lui a situa? iei sociale ? i culturale din Rom�nia la �nceputul secolului. Lucrarea constituie o expunere a doctrinelor ? i idealurilor lui Iorga 77 El �l avertiza pe blajinul poet ardelean ? tefan Octavian Iosif, deoarece �l v? zuse �n compania lui Ilarie Chendi, cu care Iorga era la cu? ițe. Despre unii dintre membrii redac? iei �Neamului rom�nesc�, R? coasă, nu a putut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numai dac? toate na? iunile �? i vor purifica cu fermitate propriile sanctuare naturale�. �Neamul rom�nesc�, 20 august 1906. Doi ani mai ț�rziu, Iorga comenta participarea rom�neasc? la �ntrunirea sociali? tilor unguri: �Timpul a trecut de mult peste idealurile economice metafizice ? i abstracte ale lui Karl Marx�. El explică �ns? clar c? nu li se poate interzice muncitorilor de a avea propriile lor organiza? îi sindicale, deoarece �n societ?? ile capitaliste exist? nedrept?? i uria? e. Dup? p? rerea lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și atitudinile necesare succesului în activitate. Evaluând cunoștințele, priceperile și atitudinile angajatului, putem realiza profilul acestuia (ca actual deținător al postului), pe care îl comparăm cu „profilul ideal” necesar. Din diferențele ce apar între cele două profiluri (actual/real și ideal), rezultă necesitățile de învățare, care pot fi satisfăcute prin activități educaționale (Paloș, 2004). Analiza la nivel individual (personal) urmărește să surprindă cât de bine îșiîndeplinește angajatul sarcinile ce-i revin. Dacă este vorba despre un angajat cu vechime în companie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și atitudinile necesare succesului în activitate. Evaluând cunoștințele, priceperile și atitudinile angajatului, putem realiza profilul acestuia (ca actual deținător al postului), pe care îl comparăm cu „profilul ideal” necesar. Din diferențele ce apar între cele două profiluri (actual/real și ideal), rezultă necesitățile de învățare, care pot fi satisfăcute prin activități educaționale (Paloș, 2004). Analiza la nivel individual (personal) urmărește să surprindă cât de bine îșiîndeplinește angajatul sarcinile ce-i revin. Dacă este vorba despre un angajat cu vechime în companie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cuvinte, la modul în care eroii, acțiunea dramatică, viziunea regizorală, scena cu tot ceea ce ea cuprinde, pot scoate spectatorul din inerție, ghidându-l spre un orizont al Adevărului și, totodată, îndepărtându-l de pericolul pierderii în mulțime, de riscul maculării idealurilor sau de perdanta rostire de verdicte. Oricât de mult s-ar sprijini pe conflict, pe relații agonice, el, teatrul, nu poate subzista în afara acomodării fiecărei singularități cu o alta, în timpul și în miezul creației, în scenă și în afara ei. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sugerarea expresivă a unei atmosfere stranii în filmul românesc. Să vorbim doar de "Ana", ultimul său film, unde tema creației cu trimitere la legenda Meșterului Manole este de fapt o parabolă despre frumusețea iubirii diafane între bărbat și femeie, între ideal și concret, real și imaginar. În ceea ce privește omul social avem în față o personalitate marcată aptitudinal de deferență față de ceilalți, avându-și rădăcina în eleganța sufletească și spirituală. Gheorghe CEAUȘU Întâlnire providențială S-a întâmplat imediat dupa revoluție, la începutul anului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o epocă istorică mai îndepărtată sau un subiect de imediată contemporaneitate. În acest spirit și cu aceste intenții, am început, împreună cu Alexa Visarion, o serie de călătorii, aș îndrăzni să le numesc, inițiatice: Moldova, Basarabia, Grecia, în căutarea tiparului architectonic ideal pentru "zidirea" Meșterului Manole, sau, mai bine spus, pentru a vedea fizic diverse monumente, nu neapărat biserici, ca apoi, printr-un efort de sinteză sa putem recrea o construcție emblematică, o clădire-simbol a jertfeiși a sacrificiului. Din păcate, "vremurile" au
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
filmul lui Alexa Visarion, doar că niciun erou nu vine să le îndrepte, să le repună-n matcă. Raporturile umane sunt inversate, realitatea este coșmarescă: Ce a rămas din eroismul celor care au luptat și s-au mutilat pentru un ideal? Restul e tăcere... Succesiunea pragurilor, a etapelor de scufundare în tăcere culminează cu scena soldatului Dumitru interpretat de Mircea Diaconu -, care ajunge la acea liniște a nebunului (shakespearian). Odată cu rezolvarea ultimului contact uman, la final, regizorul se confesează încă o dată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
personaje simbol și jalnice fantoșe. Mai cinematografic ca niciodată, mai profund și mai sarcastic ca oricând, cineastul își descarcă disperarea existențială într-un magnific eseu despre viață și moarte, despre iubire carnală și iubirea absolută care transgresează frontierele făpturii, despre ideal și ratare, despre drama istorică a unui neam condamnat să suporte nesfîrșitul lanț al puterii abuzive călcând totul în picioare. Și nu în ultimul rând, Ana este un film despre condiția și singurătatea artistului într-o lume ostilă. Reluînd, în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
noi? Dialog, da dialog, dar un dialog care nu accepta minciuna, intoleranța și agresivitatea. Lumea întreagă e un teatru spunea neîntrecutul Shakespeare, iar actorul devine simbolul omului cu toate slăbiciunile, imperfecțiunile și calitățile sale, cu toate marile speranțe, dezamăgiri și idealuri. Lucrând la teza de doctorat într-un dialog continuu cu Alexa Visarion am înțeles că din comedie se învață compromisul, iar din tragedie înveți ce se întâmplă când nu mai este loc pentru compromis. Teatrul și filmul permit această ucenicie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de sacrificiu și risc, cu ambițuri firești de mărire ca orice tânăr dornic să se afirme. Dar și un utopic lucid, neîmpăcat cu sine și realitățile din jur, care detestă minciuna și lașitatea, fiind hotărât să nu se abată de la idealul său, să nu lase adevărul confiscat. Beneficiar al unei vitalități extraordinare, conștient că e posesorul unui har ieșit din comun, muncește în draci, până la istovire, cu dăruire, cu voluptate, cu exigență, fără concesii și compromisuri. Sunt stagiuni când regizează trei-patru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ziare... Pentru regizor O noapte furtunoasă devine prilej a dezvălui "măștile" unor oameni, dezlănțuiți în cadrul aparte al "nopții" într-o cavalcadă tragică și grotescă, dominată de două motivații clare: dragoste brutală, elementară, senzitivă și speculația politică abjectă, două așa-zise "idealuri" ale unor ființe abrutizate, amorale. Alexa Visarion nu vede în eroii lui Caragiale doar niște mahalagii oarecare mimând ridicol dragostea și crezul politic, ci niște ființe încrâncenate, obsedate de aceste orizonturi de viață ce prin trăirea lor devin grotești. Personajele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fost realizat prin intermediul peliculei, el a aprofundat, cu un fel de "calm olimpian" al artistului stăpân pe rolurile și menirea sa în societate . lectura caragialeană până la descoperirea și fixarea în conștiințe... ...Năpasta este un film despre cauzele ratate în numele unui ideal, despre vinovăția ispășită prin nedreptate, despre șansele pierdute sau câștigare ale eliberării, ale purificării unor suflete traumatizate de un climat ambiguu. Pentru a ajunge aici Alexa Visarion a străbătut un drum lung, fiecare montare teatrală fiind, practic, o etapă... A
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de rezoneurul filmului, George că viața ne trăiește pe noi și nu invers, Punct... și de la capăt este în același timp un film de dragoste, în care iubirea este văzută ca ferment al continuității vieții, al reluării, "de la capăt", a idealului din noi, al depășirii stărilor-limită și al sensului cel mai profund uman al speranței. (Grid Modorcea) Răzvan Vasilescu Gelu, Ovidiu Iuliu Moldovan Vasile Lazăr și Ecaterina Nazare vânzătoarea Deloc surprinzătoare ispita unei confruntări abrupte, fără sofisticate căutări, prin care redutabila
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și costume de Eugenia Tărășescu Jianu " În Pescărușul domnește risipirea întru timp a iubiri, a sufletului, a vieții. Hazul și harul, bufoni virtuoși ai uitării, ne-au sechestrat timpul. Ascundem prin farmec degradarea ce a început să ne placă, însăilând idealuri ce se plictisesc de truda noastră. Atingem moartea fără rost, fardându-ne cu cioburi de veșnicie. Singuri și rostuiți de nimicuri ne batem stângaci în soartă, destrăbălându-ne sufletele în ridicole partide de sfâșiere... Ne lăfăim în râs-plânsul de zi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
imagistic, între fundalul când albastru siderat (închipuind biroul stingher și fantast al utopiei spulberate), când străjuit de o pânză imensă pe care se prelungesc cruci și morminte, unde își dorm somnul de veci speranțe, vise și cadavre, montare denunță eșecul idealului pervertit de acțiunea socială ideologie degradată în concretul vieții. Decăzută în cea mai sinistră deriziune, speranța redresării existențiale devine un bâlci grotesc, un circ pestriț, mortificat și agitat, o debandadă deșucheată în care țopăie principiile egalității, fraternității, dreptății și justiției
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și iluzoriu... restul este materia vieții, ea însă pare mai mult decât oricând, starea de a fi om, de a te reformula... Tudor Istodor Răzvan și Alexandra Lefter Cri-Cri Un film poematic ce deschide spre reflexivă analiză tema căutătorului de ideal, o acțiune ce nu provoacă empatie dar care provoacă nedumerire și emoție prin imagini dinamice ale vieții și metafore ale sufletului, (din speța unui film de Wim Wenders, ceva apropiat ca nostalgie a contemplației acțiunii din filmele lui Ozu). (Elena
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]