16,713 matches
-
RON în Daniel, a scos aproape dublu. Nu știu dacă noul patriarh și-a propus să fie mai mult decât un duhovnic spiritual (oricât de pleonastic ar suna!), dar a ajuns, fără voia sa, și un duhovnic material. Să mă ierte Preafericitul, dar ceea ce a reușit dânsul nu a mai obținut decât naționala de fotbal a Maltei, care a crescut veniturile câtorva români ce au mizat, nebunește, pe un egal în meciul contra Turciei, din preliminariile Europenelor. De unde nu deducem (neapărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
dar ceea ce a reușit dânsul nu a mai obținut decât naționala de fotbal a Maltei, care a crescut veniturile câtorva români ce au mizat, nebunește, pe un egal în meciul contra Turciei, din preliminariile Europenelor. De unde nu deducem (neapărat), Doamne iartă-ne!, că în cele spirituale e ca la fotbal. Și asta pentru că nu poți trage acea cumplit de banală concluzie atât de des întâlnită, de la Dobrin la Bănel, cum că „adversarul și-a dorit mai mult victoria“. Poți să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
-mi spună că orice fumător se poate lăsa cu ușurință, imediat și pentru totdeauna, cred că n-aș mai fi fost responsabil de actele mele. Dar sunt convins că orice juriu din lume - format doar din fumători - m-ar fi iertat, încadrându-mi fapta la „omucidere justificată". Probabil ți se pare de necrezut și ție faptul că unui fumător îi poate fi ușor să se lase. Dacă așa este, te rog nu arunca această carte la coș! Ai încredere. Te asigur
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
lui.“ „Nu e sigur că e plătit. Poate că așteaptă. Așteaptă și el ca toată lumea“. „Ș-atunci de ce cântă? Nu poate să aștepte cum așteaptă toată lumea?“ „De ce să nu cânte? Eu fumez, dumneata citești, el cântă.“ „Pe mine să mă iertați, eu nu găsesc asta normal. Ar cam trebui să facă o pauză.“ Am redat aceste dialoguri pentru că ele definesc mesajul și de aici pleacă totul mai departe. Singura rațiune a personajelor este să îl facă pe omul cu violoncel să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
pentru că-i țineam, în continuare, păsărica în palmă, și știam că n-am să-i mai dau drumul niciodată. TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Florin L|Z|RESCU Fericirile Îmi scriu articolul în avans, în Săptămâna Patimilor, ca să am liber de Paște. Iertați-mi eventuala impresie de blasfemie pe care am să v-o las, dar e trecut de miezul nopții, articolul trebuia trimis de ieri, iar altă idee nu-mi vine. Încerc să-mi imaginez cum ar reflecta mass media din România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
viitoare. Voi? Nu-i greu să-mi închipui ce porcăieli și-ar lua - autorul, șeful ziarului, patronul trustului, partidul cu care simpatizează; înclin să cred că nici Mântuitorul n-ar scăpa ieftin de asta - în comentariile online de la sfârșitul articolului. Iertați-mă, oameni buni, dar mă tem că trăim vremuri în care Fericirile lui Iisus - doar cu noroc, într-o zi lipsită de evenimente - ar prinde un colț pe pagina de cultură a vreunui cotidian sau un minut din știrile de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
a sosit la Bârlad Voiculescu era tată la patru copii ! Altădată, 1911, ianuarie 25, marți seara, tracasat și obosit, îi scrisese soției, aflată la Pârscov, județul Buzău, la socri : «Mă odihnesc astă-seară aici și mâine vreau să plec în plasă... iartă-mă că-ți scriu numai atât, sunt tare obosit». «Dragă Lica, îi scria soției la 7 martie din Hotarele: E o zi tristă, mocnită și umedă, zăpada se topește repede și peste tot nu se aude decât picuratul somnoros al
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
lăsat de-a trecut înainte. (Din «L-am lăsat de-a trecut»). În Îngerul din odaie, idealul poate fi văzut, dar nu și atins. Miracolul și misterul pot fi împreună, cu cititorul dar și cu interpretul, poetul : Cine nu mă iartă Îngerul de la ușă C-am îndrăznit ? S-a dat la o parte... Îngerul de la poartă Doamne, ce cătușă Nu m-a oprit ; Ne mai desparte?... Îngerul de la trepte Am intrat în odaie, Nu s-a uitat. Ferestrele deschise; Albe și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
cerut iertare, cum a făcut Cioran XE "Cioran, Emil" , poate că nu se ajungea la „afacerea Eliade XE "Eliade, Mircea" ”. Și nu că cineva are nevoie de iertare, sau că dacă ar fi cerut iertare lumea ebraică l-ar fi iertat neapărat. Dar „afacerea” s-a declanșat din pricina sentimentului că Eliade XE "Eliade, Mircea" și-a ascuns trecutul și a jucat un joc mai complex. Cred că asta a fost și poziția lui Saul Bellow XE "Bellow, Saul" . Cred că sentimentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
mele nici nu mi-ai scris măcar cum ți s-au părut. Se vede că ți-au displăcut și de aceea nu te mai întreb. Poate chiar că cele două strofe din urmă să fie cam cutezătoare în privirea rimelor. Iartă-mă, puiuțule...” (Ed. cit., pag. 257). Scuzele par mai curând un mod discret de a atrage atenția asupra încercărilor inovatoare în materie de versificație. Autorul avea nevoie de confirmarea unui prim cititor. Dar nu putem să nu observăm, prin comparație
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe „iubitul conducător” în fabrici, la aeroport, în piață, aducându-i „mulțumiri” de la tribună, întărindu-i credința, și prin simpla prezență, că este „iubit”, „stimat” etc.? În schimb, se scrie mai departe, lucrătorii din domeniul culturii ar avea păcate de neiertat. De ce - se întreabă autorul - nu s-au dus la catedră aceia care erau profesori la bază? - Ca să facă acolo, ce? Să predea lecții despre „contribuția inestimabilă” a „celui mai iubit fiu al poporului” la „creșterea continuă” și la „crearea minunatelor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
trimit doamnei jurnalist întrebările și îndoielile mele, dar în loc de răspuns îmi oferă un alt articol din ziarul la care colaborează. Este un atac la adresa băncilor străine care s-au pripășit în țară și i-au sărăcit pe cetățeni. Nu este iertat nici guvernatorul Băncii Naționale, vinovat de a-i fi încurajat pe bancheri să ofere credite „numai cu buletinul” etc. etc. În concluzie, tot răul vine numai de la capitaliști, de la „marea finanță mondială”! O afirmație gen „sute de ani vestul ne-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mele nici nu mi-ai scris măcar cum ți s-au părut. Se vede că ți-au displăcut și de aceea nu te mai întreb. Poate chiar că cele două strofe din urmă să fie cam cutezătoare în privirea rimelor. Iartă-mă, puiuțule...” (Ed. cit., pag. 257). Scuzele par mai curând un mod discret de a atrage atenția asupra încercărilor inovatoare în materie de versificație. Autorul avea nevoie de confirmarea unui prim cititor. Dar nu putem să nu observăm, prin comparație
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe „iubitul conducător” în fabrici, la aeroport, în piață, aducându-i „mulțumiri” de la tribună, întărindu-i credința, și prin simpla prezență, că este „iubit”, „stimat” etc.? În schimb, se scrie mai departe, lucrătorii din domeniul culturii ar avea păcate de neiertat. De ce - se întreabă autorul - nu s-au dus la catedră aceia care erau profesori la bază? - Ca să facă acolo, ce? Să predea lecții despre „contribuția inestimabilă” a „celui mai iubit fiu al poporului” la „creșterea continuă” și la „crearea minunatelor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
trimit doamnei jurnalist întrebările și îndoielile mele, dar în loc de răspuns îmi oferă un alt articol din ziarul la care colaborează. Este un atac la adresa băncilor străine care s-au pripășit în țară și i-au sărăcit pe cetățeni. Nu este iertat nici guvernatorul Băncii Naționale, vinovat de a-i fi încurajat pe bancheri să ofere credite „numai cu buletinul” etc. etc. În concluzie, tot răul vine numai de la capitaliști, de la „marea finanță mondială”! O afirmație gen „sute de ani vestul ne-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Uniunii, fapt ce a devenit evident în procesul de ratificare al Tratatului de la Maastrict și mai recent, în cel al Constituției Europene. Acum, cetățenii nu mai sunt dispuși să tacă și să înghită orice vine de la Uniune, nici să-și ierte guvernele pentru deciziile prejudiciale despre care nu se știe cum au fost adoptate. În realitate, este un semn bun, deoarece arată interesul cetățenilor pentru recuperarea frâielor Uniunii, acum cât mai este încă posibil. Schimbările de care are nevoie Uniunea nu
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Elena - învățătoare, membră de partid - l-a înlăturat pe tata din direcțiunea școlii după ce acesta terminase de construit aripa nouă a școlii. Nu mai corespundea din punct de vedere partinic. Fusese doar bun de muncă. Păcat. Și Dumnezeu s-o ierte. Adrian și Rodica Baloș - Adrian, profesor de limba română, Rodica, de limba franceză. Adrian a venit primul în Frasin, era cavaler, simpatic, sociabil, foarte bun profesor, „atacat” de toate domnișoarele din Frasin. Rodica a venit la școală după ce s-au
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
văduv. De-a lungul vieții i-a îngrijit, i-a sfătuit, i-a ridicat pe toți frăsinenii, dar nu știu să fi văzut o floare pe mormântul ei de la altcineva decât, poate, din partea familiei. Spre rușinea mea, nici din partea mea. Iartă-mă, te rog! Îți mulțumesc pentru iubire și pentru înțelegere. Chiar și după ce s-a căsătorit, lumea o apela tot cu „domnișoara Hamza”. Ce figură, ce om! A fost în slujba oamenilor și i-a iubit pe toți, indiferent de
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Caragiale, Vizită...) (f) "Vin țânțarii lăutarii, gândăceii, cărăbușii, / Iar mireasa viorică-i aștepta-ndărătul ușii. / Și pe masa împărătească sare-un greier, crainic sprinten, / Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătând din pinteni; / El tușește, își încheie haina plină de șireturi: / Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături." (Mihai Eminescu, Călin (file din poveste)) (g) " În casă se aprinde lumina și se aude ușa scârțâind. Ciuboțel? iese unchiul somnoros în prag. S-a întâmplat ceva? Nu, acuși o să se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mă mai trimită acum nici la o cofă de apă, numai să învăț carte și să mă fac popă, ca părintele Isaia Duhu, profesorul nostru. Bun mai era și părintele Duhu, când se afla în toane bune, Dumnezeu să-l ierte!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Ș-apoi fost-au fost poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor!" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (e) "Voinic ai fost, îi zise acuma Sfânta Miercuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contragerea propoziției subordonate din fraza: A rămas, din fericire, cum îl știam. Realizați analiza frazei inițiale și a propoziției rezultate în urma contragerii. Transcrieți, din textele de mai jos, propozițiile subordonate predicative, precizând părțile de vorbire prin care sunt introduse: (a) "Iartă-mă, te rog, dragă. Ce spuneam? A, da. Cel mai caraghios lucru este că bine, bine, Marz, n-o să mai râd, dac-o să mă pot stăpâni ori de câte ori ziua mea de naștere cade într-o vineri, s-a isprăvit cu mine
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
arhiva istoriei evenimentelor recente a devenit aproape banală. Se lucrează la foc automat, televiziunea impune un ritm sufocant, iar jurnalismul online capătă, pe zi ce trece, profilul unei pedale de accelerație apăsate la maximum. Se fac greșeli grave, altădată de neiertat, dar azi pare tot mai firesc să greșești într-o redacție, întrucât toată lumea pare să se fi consolat cu gândul că, la un ritm de lucru halucinant prin viteza lui, este imposibil să nu se încurce pașii. N-am capacitatea
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
R.T. Domnule Stoica, eu aștept un răspuns concret, să știți, dumneavoastră aveți un mod politic, oarecum, de a răspunde, cu generalizări, cu lucruri de genul acesta. Eu vorbesc despre ceea ce se întâmplă în tribunal, pe sălile acelea. V.S. Dragul meu, iartă-mă că îți spun, dar dumneata nu stai în tribunal cât stau eu. Despre generalități, dumneata ai putea să vorbești. Eu trăiesc acolo, în mijlocul acestei realități, și sunt aproape în fiecare zi în tribunal și văd ce se întâmplă. Eu
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
un moment dat, dacă susținerea va fi, cum anticipați dumneavoastră, foarte mare, ei înșiși să se decanteze. R.T. N-am zis că susținerea va fi foarte mare. V.S. N-ați spus asta? R.T. Nu. V.S. Atunci eu am înțeles greșit, iertați-mă. R.T. Am ridicat semne de întrebare. În politică, dar mai ales în politica românească, dumneavoastră sunteți specialist în pronosticuri, știți foarte bine. Că, de-a lungul anilor, dumneavoastră ați cam combinat, noi am observat. V.S. Da. R.T. Domnul Puiu
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
politic. Și este domnul Pușcaș. Deci trei nume la repezeală. R.T. Și asta ar fi garnitura pesedistă, să spunem, cu care s-ar putea lucra în mod rezonabil. V.S. Repet, noi facem speculații acum, domnule Turcescu. R.T. Dar sunt lideri, iertați-mă, fără să încerc să jignesc pe cineva, sunt lideri de linia a doua, domnule Stoica, în Partidul Social Democrat. Acolo sunt la putere alții. Domnul Dragnea, domnul Vanghelie... V.S. Acum, dacă doriți să vă vorbesc de domnul Vanghelie, nu
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]