15,723 matches
-
Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul unui Soare. De obicei, este vorba de Soarele Sistemului nostru Solar. Simbolul astronomic pentru comete (☄) constă dintr-un disc cu o coadă
Cometă () [Corola-website/Science/298255_a_299584]
-
carte în limba engleză a fost publicată la Londra de John Gouge or Gough în 1543: "A Profitable Treatyce called the Instrument or Boke to learn to knowe the good order of the kepyng of the famouse reconynge, called in Latin, Dare and Habere, and, in Englyshe, Debitor and Creditor". Concepția juridică consideră că obiectul contabilității îl formează patrimoniul unui subiect de drept, privit prin prisma relațiilor juridice, adică drepturi și obligații pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, în corelație
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
din 1054 este un eveniment ce a împărțit creștinismul în două mari ramuri, vestică (catolică) și estică (ortodoxă). Anul în care s-a petrecut este 1054, deși tensiunile datau de multă vreme între creștinătatea latină și cea greacă. Principalele cauze rezidă în disputele asupra autorității papale și inserării clauzei Filioque în Crezul de la Niceea, deși au existat și cauze minore, cum ar fi disputele legate de jurisdicția asupra anumitor regiuni, sau de alte practici liturgice
Marea Schismă () [Corola-website/Science/298260_a_299589]
-
vechi), în localitatea Sorocinții Mari (ucr.Velikie Sorocințy,rus.Bolșie Sorocințî),se naște Nikolai Vasilievici Gogol. 1818-1819: Împreună cu Ivan, fratele său mai mic, învață la Școala județeană din Poltava 1820-1821: Se pregătește și în particular cu un profesor de limba latină de la gimnaziul din Poltava 1828: La 27 iulie absolvă gimnaziul. La 13 decembrie, însoțit de un prieten, pleacă spre Petersburg, unde ajunge în ultimele zile ale anului. Încearcă, fără succes, să-și găsească o slujbă în capitală 1830: În ianuarie
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]
-
o cunoaște pe Constanța. Se căsătorește cu aceasta (mai tânără decât artistul cu 15 ani), având împreună trei copii. În 1937 participă alături de orchestra lui Grigoraș Dinicu la Expoziția Internațională de la Paris însoțind delegația românească. Face senzație aici, în Cartierul Latin, la restaurantul românesc condus de George Botez - fratele renumitului diseur Titi Botez. În 1938 face ultimele înregistrări la casa de discuri Columbia, imprimate pe trei discuri de patefon. În 1940 moare fratele său, violonistul Vasile Theodorescu, fiind înmormântat la cimitirul
Zavaidoc () [Corola-website/Science/298265_a_299594]
-
Hsi aparținea Școlii confucianiste a Principiului (Care urma tradiția lui Confucius și Mencius, anume Legea naturală), oponentul acesteia fiind Școala Minții (a pragmatismului) a lui Wang Yangming. Leibniz a publicat un mare număr de lucrări, în limba germană, franceză sau latină
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
folosit în toate limbile, în grafia fără cratimă (în contradicție cu regulile ortografice ale limbii franceze). Totuși, cele mai multe publicații internaționale continuă să folosească denumirile din propriile lor limbi, cu atât mai mult cu cât numele francez se scrie în litere latine, ori nu toate limbile folosesc această grafie. Întâlnim astfel : "Ivory Coast" în engleză, "Elfenbeinküste" în germană, "Costa de Marfil" în spaniolă, "Elefántcsontpart" în maghiară, "Costa d'Avorio" în italiană, "Берег Слоновой Кости" în rusă, iar în limba noastră, „”. În schimb
Coasta de Fildeș () [Corola-website/Science/298331_a_299660]
-
procesului de producție în fabricile sale. Ulterior, în 1948, mina a fost naționalizată și în perioada comunistă a fost numită “Colonia 1 Mai„ (corect Concordia). Acest nume - „Concordia” - a fost dat de primii muncitori care s-au stabilit acolo, după latinul concordia ("Stare de bună înțelegere între membrii unui grup; acord; armonie. Aici domnește ~a. [Art. concordia; G.-D. concordiei; Sil. -di-e] /<lat") fiindcă acolo s-au așezat Mogoșeni, Moldoveni, Munteni, Olteni, Austrieci, Germani, Unguri, minieri din Căpeni, Baraolt, Valea Jiului, Lupeni
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
În mitologia greacă, le (greacă: Μουσαι, latină: Musae) erau cele 9 fiice ale lui Zeus și ale Mnemosynei, considerate drept inspiratoare ale muzicii, ale dansului, ale poeziei și patroanele artelor în general. le îi desfătau pe zeii Olimpului cu cântecele lor, la diferite festivități. Au participat, de
Muze () [Corola-website/Science/298347_a_299676]
-
și ulterior, s-a răspândit în restul Europei. Deși apariția tiparului a accelerat difuzarea ideilor în secolul al XV-lea, schimbările Renașterii nu au fost experimentate uniform de întreaga Europă. Ca o mișcare culturală, a cuprins înflorirea inovatoare a literaturii latine și autohtone, începând din secolul al XIV-lea, când erau cercetate sursele literare din antichitatea clasică căreia i-a fost creditată lui Francesco Petrarca, apoi a debutat dezvoltarea liniară de perspectivă a tehnicilor de acordare a unei realități mult mai
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
istoricul artei și artistul Giorgio Vasari. După ce în prima jumătate a secolului al VI-lea împăratul creștin Iustinian a închis școlile de filozofie, interzicând păgânilor să mai predea nu numai filozofia, ci și orice altă disciplină, însăși literatura în limba latină începe lungul proces de decădere: din chiar secolul al VI-lea, un creștin important precum era (Papa) Grigore (I) cel mare, considera că "un episcop nu trebuie să predea gramatică, pentru că nu-l poți sluji în același timp și pe
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
și înființarea universităților cu aproape două secole înainte. În urma cercetărilor istorice din ultimii ani, Evul Mediu nu mai este considerat drept o epocă întunecată, lipsită de creativitate culturală. Datorită așa-ziselor ""scriptoria"" din mănăstirile medievale se păstraseră exemplare în limba latină din scrierile autorilor greci sau romani, ca Aristotel și Thucydide, Virgiliu, Seneca, Cicero și Ovidiu. Scriptoria mânăstirilor nu erau însă, nicicum, unicele locuri în care s-au copiat scrieri mai vechi sau mai recente în perioada dificilă a Evului Mediu
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
în secolul VII, ale lui Gerbert (Papa Silvestru al II-lea) în secolul al X-lea, ale lui Petru de Blois în secolul al XII-lea, ale lui De Bury și Dante în secolul XIII. Apoi, manuscrisele de literatură clasică latină, care au fost descoperite de renascentiști în mânăstiri, își au originea, în opinia unor istorici precum William Birney, mai degrabă în donații spre mânăstiri din partea unor persoane private (practică despre care amintește și F. Somner Merryweather în "Bibliomania"), bibliotecile personale
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
Birney, mai degrabă în donații spre mânăstiri din partea unor persoane private (practică despre care amintește și F. Somner Merryweather în "Bibliomania"), bibliotecile personale ale acestora conținând și lucrări ale autorilor clasici, decât datorită muncii de copiere a operelor de literatură latină efectuată de călugări în scriptoria: în perioada cuprinsă între înființarea primei mânăstiri creștine și până spre finele secolului al XII-lea, istoricul american William Birney n-a reușit să găsească numele niciunui călugăr copist menționat pentru copierea de literatură latină
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
latină efectuată de călugări în scriptoria: în perioada cuprinsă între înființarea primei mânăstiri creștine și până spre finele secolului al XII-lea, istoricul american William Birney n-a reușit să găsească numele niciunui călugăr copist menționat pentru copierea de literatură latină, iar Merryweather, autor deja amintit și care s-a aplecat cu multă simpatie asupra tagmei călugărești, nu menționează nici el vreunul care să fi trăit și copiat literatură latină până în anul 1178. Scriptoria mânăstirilor erau, de altfel, locurile unde se
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
să găsească numele niciunui călugăr copist menționat pentru copierea de literatură latină, iar Merryweather, autor deja amintit și care s-a aplecat cu multă simpatie asupra tagmei călugărești, nu menționează nici el vreunul care să fi trăit și copiat literatură latină până în anul 1178. Scriptoria mânăstirilor erau, de altfel, locurile unde se copia literatura religioasă necesară clerului creștin, iar faptul semnificativ că în mod sistematic căutătorii renascentiști de manuscrise de literatură clasică în limba latină spun că nu le-au găsit
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
să fi trăit și copiat literatură latină până în anul 1178. Scriptoria mânăstirilor erau, de altfel, locurile unde se copia literatura religioasă necesară clerului creștin, iar faptul semnificativ că în mod sistematic căutătorii renascentiști de manuscrise de literatură clasică în limba latină spun că nu le-au găsit în bibliotecile mânăstirilor explorate, amintind în schimb de locuri puțin onorabile în care le-au găsit (poduri, beciuri, puțuri dezafectate, turnuri, donjoane, și holuri), sugerează că ele fuseseră achiziționate sau păstrate (dacă au fost
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
la Viena, sau Capela Palatină din Aachen, care amintește de "Bazilica San Vitale" (sec. al VI-lea) din Ravenna, precum și Capela Sankt Michael din Fulda, în stilul bisericii "Santo Stèfano Rotondo" (sec. al V-lea) din Roma. Prezența învățatului Alcuin (latină: "Alcuinus") la curtea imperială a stimulat transcrierea textelor vechi și introducerea limbii latine ca limbă literară, fapt determinant pentru evoluția ulterioară în istoria culturală a lumii apusene. Încercând a înțelege perioada de dinaintea secolului al VIII-lea, se poate sesiza faptul
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
se poate sesiza faptul că atât episcopii, cât și clericii sau călugării au încercat să demonstreze incompatibilitatea culturii antice cu cea creștină. În realitate, această idee, nu a putut fi demonstrată întrucât de-a lungul secolelor descoperim cum tradiția culturii latine s-a păstrat atât la curțile regale, cât și în școlile episcopale sau mediul monastic. În prima jumătate a secolului al VIII-lea viața culturală a început să se deterioreze atât în urma războaielor purtate de Carol Martel, cât și datorită
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
în cadrul clericilor, ce fusese tolerantă sub merovingieni, Carol cel Mare a sprijinit deschiderea de școli episcopale și mânăstirești și a făcut apel, pentru ridicarea nivelului cultural al clericilor, la literați originari din regiunile unde se menținuseră importante focare de cultură latină, deci din regiunile care nu decăzuseră din punct de vedere cultural la sfârșitul perioadei merovingiene așa cum se întâmplase cu cea mai mare parte a Galiei france care pierduse tot cea ce dobândise în perioada precedentă. Răspunzând invitației regelui, la palatul
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
o mânuiau cu ușurință a devenit singura limbă prin intermediul căreia se puteau înțelege toți. Totodată, se pare că, doar prin intermediul acesteia, renașterea carolingiană a reușit să transmită viitorimii ideile autorilor antici. Nu în ultimul rând, Henri Pirenne a considerat limba latină drept instrument al renașterii carolingiene, chiar dacă o privea ca fiind după anul 800 o limbă moartă, savantă. Ceea ce a dat statului lui Carol cel Mare adevăratul caracter de "renovatio imperii" (restaurarea imperiului) a fost amploarea folosirii scrisului în guvernare. Abundența
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
o privea ca fiind după anul 800 o limbă moartă, savantă. Ceea ce a dat statului lui Carol cel Mare adevăratul caracter de "renovatio imperii" (restaurarea imperiului) a fost amploarea folosirii scrisului în guvernare. Abundența documentelor de cancelarie scrise în limba latină, capitulariile mai ales (circa 1700 ce s-au păstrat), scot în evidență bogata activitate legislativă a timpului. De asemenea, datorită scrisului, Lupulus din Ferrières, persoană ce a colecționat și corectat texte clasice cu o perspicacitate apropiată de cea a unui
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
statului; numeroase tratate de dogmatică ce au clarificat discuțiile aprinse asupra doctrinei adopționiste, doctrinei iconoclaste și cea privind natura Trinității; o gramatică în limba națională și o liturghie unificată potrivit ritului roman; cărți liturgice și o Biblie a cărui text latin a fost revizuit; o scriere nouă care s-a dovedit a fi foarte utilă, etc.. De asemenea prin păstrarea formelor tradiționale adaptate la cerințele epocii, renașterea carolingiană a însemnat un mare pas înainte, o descătușare necesară în drumul spre viitor
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
în zona hanseatică nu numai cu noi cunoștințe, dar și cu un alt gust în artă și în modul de viață. Declinul feudalismului și centralizarea puterii politice deschid calea schimbărilor culturale, sociale și economice. Spre deosebire de Italia, unde se cultivă limbile latină și greacă, în țările vest-europene, sub influența protestantismului, se folosesc limbile naționale, fapt care contribuie la formarea noilor state naționale - caracterizate printr-un limbaj unitar. Spiritul Renașterii italiene a pătruns în Franța datorită unor personalități ca Leonardo da Vinci și
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
Dirk Bouts (1415-1475), Hugo van der Goes (1440-1482). Printre manieriști se numără Bernard van Orley (1488-1541) și Jan van Scorel (1495-1562). Erasmus din Rotterdam (1466-1536), cel mai important reprezentant al umanismului de anvergură europeană, își redactează majoritatea scrierilor în limba latină. Arta germană era orientată în special spre tradițiile stilului gotic. Konrad Witz (ca.1400-1445) pictează peisaje sub influența artei flamande. Cu opera lui Albrecht Dürer (1471-1528), pictor, desenator și gravor, se realizează legătura cu arta Renașterii, după modelul celei italiene
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]