14,917 matches
-
ochi blânzi - și mintos tânăr. Când a plecat de-acasă să meargă la București, p-atîția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atîtea ori, i-a potrivit părul, i-a netezit căciula și iar l-a sărutat, și i-a zis: - Niță, mamă, te duci frumos și sănătos: să-ți ajute Dumnezeu și Maica Domnului să-mi vii înapoi tot așa! Și cât era de cuminte bătrânica, nu s-a mai putut stăpâni... a biruit-o plânsul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dar și istoria altor regiuni, și luînd de la alții majoritatea elementelor religiei mozaice, ivriții au urmărit să se prezinte ca cel mai vechi popor din lume din care se trag toți ceilalți și drept urmare au datoria sacră de a le săruta călcîiele și poalele antereelor. Iarăși nu se pupă deloc făcătura cu strigătura. Ce este la noi hoție și furăciune, la ei este revelație și minune! A venit vremea să ne lipsim de asemenea minuni care au făcut atîta rău neamului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ea cu alesături, și cu lacrimi în ochi mi-a zis: Ți-l dau ca să-ți aduci aminte de mine și să te rogi pentru iertarea păcatelor mele când ăi fi preot. M-a prins în brațe și m-a sărutat și a exclamat: Popoiogul mamei drag. Eram la seminar când, bătrîni, într-o iarnă s-au stins amândoi, și bâtu și bâta. FRAȚII MAMEI Bunicii din partea mamei au avut opt copii. Primul născut s-a chemat Anton, apoi au fost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
rămas în Domnița, iar ceilalți, toți au plecat, încât Ion și Ileana, la bătrânețe au rămas singuri. I-am vizitat, și am găsit pe mama Ileana în grădina din spatele casei oarbă, singură. Nu m-a recunoscut. Am vrut să-i sărut mâna și m-a respins. Cu greu am reușit s-o fac să înțeleagă cine sunt. Până la urmă am reușit să descifrez pe chipul ei un zâmbet amar. Satul era pe ternimate. Casele erau puține și vechi, dărăpănate. Se programase
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din copilăria mea este imaginea cum în biserică, mămica mă ridica de sub brațe cu amândouă mâinile, ca să pot săruta icoana de pe iconostas. Mă învăța ca seara, înainte de a așeza capul pe pernă, so închin, ca să nu dorm cu frică, pentru ca să nu visez urât. în afară de rugăciunile obisnuite mă învăța să cer: „Dă-mi Doamne minte, sănătate și noroc”. Au trecut
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cusut, mămica a lucrat zi și noapte și a confecționat tot ce se cerea. Cu câtă bucurie sfântă mi le-a așezat pe toate într-un „cufăr”, mi-le-a încuiat cu lacăt, și cu lacrimi în ochi m-a sărutat pe frunte și pe obraz, la plecare. Mămica se bucura când, în vacanțe, în sărbători, cântam la strana bisericii împreună cu cântărețul; se buncura când, în vacanța mare organizam serbări culturale cu toți elevii din comună; se bucura când oamenii din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ROST” nr.42-43, pe augustsepembrie 2006. În vara anului 1946, după seziunea de examene, mam întâlnit, în orașul Buzău pe stradă, cu fostul director al „Seminarului Episcopul Kezarie”, Părintele profesor Gheorghe Marinescu, acum pensionar și necăjit. L-am salutat cu „sărut mîna” și am mers înainte. După câțiva pași am simțit nevoia săl mai privesc și am întors capul. Părintele profesor sta în loc și se uita după mine. Am stat locului, a venit la mine, m-a prins de umeri și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
profesor sta în loc și se uita după mine. Am stat locului, a venit la mine, m-a prins de umeri și ca un părinte plin de dragoste mi-a zis: Dacă am fi știut noi ce ne așteaptă? I-am sărutat mâna și am plecat cu ochii plini de lacrimi. Vacanța mare dintre anul III și IV am petrecut-o la internatul Facultății de Teologie și pentru mici servicii prestate am primit și hrana necesară. În amul IV, prin luna ianuarie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
eu mi-am concentrat toată puterea psihică pentru a mă regăsi cu ai mei? Sau numai pe aceștia mi i-a putut reda inima ? Nu știu cât am dormit. M-am visat acasă. Eram cu Cristina în brațe. Era mai mărișoară. Mă săruta! Marta era gospodinăcurat îmbrăcată, cu sufletul frumos, dar tristă. De ce n-am visat-o veselă ca altă dată? Vineri 28 iulie 1950. M-am deșteptat înainte de ora 5. M-am frământat cu gândurile, fără să cobor din pat până la ora
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mâinile lui «tata-moșu». - Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? - Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? De ce nu zboară? - Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată și
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
adâncul inimei la toate Doamnele din Comitet pentru generoasa îngrijire ce-o aveți în nenorocirea ce se găsește iubitul meu frate...” (12 mai 1887), sau: „Nu găsesc cuvinte îndestul de a vă mulțumi de bunătatea D voastră..” (16 septembrie 1887), „Sărut mânele părinților matale, complimente la toți și toate ce le cunosc...” (24 august 1887, către fiica Corneliei Emilian), etc. Astăzi, când citim cu un ochi mai rece aceste calde mulțumiri, ni se pare mai interesant să contabilizăm și noi ceva
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui Mihai și ologirea mea provine numai din sărăcie! Ce nedreptate este în lume, unii se răsfață în lux și eu n-am cu ce mă căuta! Sdrobită cum n-am fost niciodată, vă rog scumpă mamă nu mă părăsiți. Sărut mâna, a matale supusă ca o fiică, H. Eminescu.” Din tot acest roman epistolar care-i ridică monument Corneliei Emilian ca salvatoare a lui Eminescu atât rămâne: lecția sărăciei asimilată de către Hanrieta care va muri peste câteva luni în sărăcie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Redăm contextul subliniind ce s-a omis, ca să se vadă cum se poate face și rămâne text tragic dintr-o înșiruire de imagini și metafore vesele: „Dac-aș fi aproape de tine, mi-ai întinde cel puțin vârful piciorului să-l sărut și poate m-ai ierta, dar așa, neavând altă cale de a te face să te înseninezi decât un condei și o coală de hârtie, desper de a te putea desmânia. Aștept telegramele Havas ca să scriu iar, să scriu de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bolniță, și l-am spovedit și l-am împărtășit pe poetul M. Eminescu. Și au fost acolo Ion Gheorghiță, din Crăcăoani, care acum este primar. Iar M.Eminescu era limpede la minte, numai tare posac și trist. Și mi-au sărutat mâna și au spus: Părinte, Să mă îngropați la țărmurile mării și să fie într-o mânăstite de maici, și să ascult în fiecare seară ca la Agafton cum cântă Lumină lină. Iar a doua zi...” (aici se întrerupe însemnarea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
va așterne noaptea uitării și întunericul morții veșnice. Morții mei de aur Morții mei luceferi, Singuri, voi, pe lume, Mi-ați rămas doar teferi Vă simt tot mai aproape În nopțile de trudă Prin hățișul zilei, Cea de lacrimi udă. Sărut țărâna sfântă, Fruntea voastră lină Ca o diademă, Arde de lumină. Obosit de toate, Câte-au fost să fie, Aștept săvârșirea Ceasului ce-nvie. Întristarea piară Plânsul din răscruce Legene frăția Și vecia dulce. (autorul, vol. Cine, pag. 66) Sub
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în mocirla grelelor păcate de ieri, retrograzi în raport cu evoluția noii rânduieli umane și libertății pentru care de veacuri luptă societatea, coalizați și cu vechii dușmani „biblici” strigă să fim iarăși răstigniți, pregătind noi legi criminale antiumane. Dar noi nu vom săruta călcâiul Irodiadei, și nu vom cere capul Sfântului Ioan Botezătorul, și le vom răspunde cu nefrica morții, păstrându-ne neîntinat giulgiul demnității umane și legile dumnezeiești, sub ploile oricăror lovituri. Noi, legionarii nu mai avem de ales. Pe pământ sau
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în curte, la fel și spălătoria Repararea ei va costa o avere INTERLOCUTOAREA: Mă plimbam cu un băiat și acum sunt... știți dumneavoastră! PREOTUL: Nu, nu știu. INTERLOCUTOAREA: Păi, m-a invitat la el acasă și pe urmă m-a sărutat și pe urmă a... cum să zic... ei bine... știți dumneavoastră! PREOTUL: Nu, nu știu. Ce s-a întâmplat de fapt? INTERLOCUTOAREA: După ce m-a sărutat, vedeți, el a... cum să zic... știți dumneavoastră... și acum sunt... un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
știu. INTERLOCUTOAREA: Păi, m-a invitat la el acasă și pe urmă m-a sărutat și pe urmă a... cum să zic... ei bine... știți dumneavoastră! PREOTUL: Nu, nu știu. Ce s-a întâmplat de fapt? INTERLOCUTOAREA: După ce m-a sărutat, vedeți, el a... cum să zic... știți dumneavoastră... și acum sunt... un fel de... cum se zice... știți... și nu prea știu ce să fac. Interlocutoarea și-a terminat fraza cu o intonație urcătoare la cuvântul "fac", lăsând ascultătorii să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
De credință, coane Fănică, să trăiți! Tipătescu: Nu mă uit dacă se folosește și el cu o para, două... mai ales un om cu o familie grea. Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, și renumerație... Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tânăr tânăr, dar cop, serios băiat! Zice: "Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!"... Auzi d-ta mișelie, infamie. (vede pe Ghiță.) Aici era Ghiță? (se stăpânește.) Pristanda: Aici, sărut mâna, coane Zahario. Trahanache: Fănică a ieșit? Pristanda: Ba nu, coane Zahario, vine numaidecât momental, e dincolo... A! Iată conul Fănică. Tipătescu: (cu pălăria și haina de oraș vine din stânga, e surprins la vederea lui Zaharia) Neica Zaharia! Cum se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
București, la care trebuie să răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. Nu mă aștepta, prin urmare, și vino tu (adică nevastă-mea, Joițica), la cocoșelul tău (adică tu) care te adoră, ca totdeauna, și te sărută de o mie de ori, Fănică..." (privește lung pe Tipătescu, care e în culmea agitației.) Tipătescu: (plimbându-se înfuriat) Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului!... Nu se poate! Trahanache: (placid) Firește că nu se poate; dar ți-ai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
facă venin de moarte... atât mai bine pentru mine! Își pierde mințile, atât mai rău pentru el! Mă arestează, atât mai bine pentru mine! Coana Joițica, mai cuminte ca toți, mă cheamă, și eu, politicos, iată-mă, gata să-i sărut mâna cu respect... Mă rog, n-ai ce-i face: mâna care-ți dă mandatul!... Dar... unde e coana Joițica?... nu văz pe coana Joițica... (Se ntoarce spre fund, apoi spre stânga, în fine spre dreapta. În momentul acesta apare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să mergem la preferanță, te așteptăm... Trahanache: (vrând să treacă prin portița grilajului în partea tribunii) A! Ți-am dat polița lui Cațavencu... Să nu o pierzi. (trece.) Tipătescu: N-ai grijă, neică Zahario, eu nu pierz hârtiile de preț... (sărută repede pe Zoe.) Zoe: Fănică! Tipătescu: A! Acuma, să-l lucrez eu pe nenea Cațavencu. (ies amândoi iute pe ușa din stânga.) SCENA V Trahanache, care s-a urcat la tribună, apoi Cațavencu, Popescu, Ionescu, Alegători, Publicul venind din fund și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stimabile! Tipătescu: Cine să fie? Zoe: Un străin?... Trahanache: (coborând) Dă-mi voie, Joițico, să-ți recomand pe d. Agamiță Dandanache! Zoe și Tipătescu: Dandanche! (complimente.) Trahanache: Candidatul nostru!... adică ce mai candidat! Alesul nostru. Dandanache: (vorbește peltic și sâsâit) Sărut mâna... Și domnul? Bărbatul dumneei? Trahanache: Nu, eu sunt bărbatul dumneei, dumneei este nevasta mea, cum am avut onoarea să vă recomand... Dandanache: Și d-voastră? Trahanache: Și eu?... Bărbatul dumneei... Eu (serios) Zaharia Trahanache, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
secret, acu numaidecât! Tipătescu: Nu spuneam eu! Dar Cațavencu? Pristanda: Nu l-am găsit, coane Fănică, parcă a intrat în pământ. (bătându-se repede pe frunte ca și cum și-ar aduce aminte de ceva.) A! Ce-am uitat! Să mă iertați, sărut mâna, coane Fănică... Ministrul... nu, miniștrii, toți șapte, vă cheamă la telegraf numaidecât... de-aia vă căutam așa de zor... Tipătescu: La telegraf? Ce mai vor de la mine? Pristanda: Nu știu, dar bate telegraful de un ceas, coane Fănică, trebuie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]