14,503 matches
-
se află la intersecția plăcilor tectonice africană și eurasiatică, iar numărul mare de clădiri vechi face ca seismele care zguduie țara să fie extrem de distructive. Pământul de sub lanțul muntos italian Apenini este împânzit de falii și rocă fracturată. Munții, care traversează Italia de la nord la sud, s-au format în urmă cu circa 20 de milioane de ani, când placa tectonică africană s-a ciocnit cu cea eurasiatică, ceea ce a dus la mișcări de încrețire. În prezent, plăcile se deplasează în
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
a fost numit la comanda operațiunii de parașutare. Armata a 2-a britanică, în frunte cu unitățile Corpului XXX britanic trebuia să înainteze rapid, timp de două zile, spre culoarul cucerit de parașutiști, preluând pozițiile cucerite de aceștia și să traverseze Rinul. Dacă planul ar fi funcționat, ar fi deschis drumul aliaților spre inima Germaniei și, sperau comandanții, i-ar fi forțat liderii naziști să capituleze până la sfârșitul anului. Dat fiind faptul că Divizia a 6-a aeropurtată britanică era în
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
ordinul să înainteze spre vest, la Oosterbeek, unde să blocheze înaintarea britanicilor către centrul orașului Arnhem. Între timp, batalionul de recunoaștere al Diviziei a 10-a SS aflat sub comanda „Hauptsturmführer” Viktor Gräbner s-a deplasat la Nijmegen și a traversat podul de la Arnhem seara târziu. La început, nicio unitate nu primise sarcina apărării podului. Comandantul garnizoanei Arnhem, generalul maior Friedrich Kussin fusese ucis în timp ce se îndrepta spre cartierul său general de parașutiștii din Batalionul al 3-lea. Moartea generalului lăsase
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
recunoaștere SS s-a deplasat înapoi spre Arnhem dinspre sudul râului, după ce comandanții au constatat că nu este nevoie de prezența militarilor acestuia la Nijmegen. Deși au identificat pozițiile britanicilor de la capul de pod, germanii au încercat totuși să îl traverseze în forța. După o încleștare de două ore, în timpul căreia a suferit pierderi grele, batalionul SS a trebuit să se retragă. Cam jumătate dintre vehiculele blindate ale batalionului au fost distruse în luptă, iar comandantul unității, Viktor Eberhard Gräbner, a
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
-și seama că trebuie să adopte o atitudine mai defensivă și să prevină astfel izolarea celor două batalioane la nord de calea ferată, a cerut acestora să se retragă spre Wolfheze și Oosterbeek. Cele două batalioane au s-au retras traversat zona de aterizare „L” și au luptat cu „Kampfgruppe” Krafft care le urmărea la distanță redusă. Această zonă de aterizare era apărată de grănicerii regali scoțieni, care așteptau sosirea planoarelor Brigăzii de parașutiști polonezi. Cum planoarele au sosit în plină
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
scoțieni, care așteptau sosirea planoarelor Brigăzii de parașutiști polonezi. Cum planoarele au sosit în plină retragere a parașutiștilor britanici, pierderile polonezilor au fost foarte grele. Toate cele patru unități aliate s-au dispersat spre sud și vest spre drumul care traversa debleuul abrupt al căii ferate la Oosterbeek și Wolfheze și s-au adunat în formații improvizate în pădurile de la sud de locație, unde cei mai mulți dintre militari au petrecut noaptea. Câteva subunități germane i-au urmărit pe aliați în drumul peste
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
În cursul dimineții, soldații germani au eliminat ultimele cuiburi de rezistență a supraviețuitorilor care se mai aflau în zona podului. După mai multe ore în care s-a lucrat la eliberarea de dărâmături și resturi, tancurile germane au reușit să traverseze podul pentru întărirea forțelor din Nijmegen. Britanicii reușiseră să păstreze controlul asupra podului din Arnhem suficient de mult pentru ca parașutiștii din Regimentul 82 și din cadrul diviziei blindate să cucerească podul din Nijmegen După ce au înfrânt rezistența britanicilor la Arnhem, germanii
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
îi împiedice pe germani să îl folosească. Sosirea polonezilor a ușurat presiunea exercitată de germani asupra liniilor britanice. Pentru ca să facă față unor atacuri asupra capătului sudic al podului de la Nijmegen sau al drumului care ducea către acesta, Rinul a fost traversat în cursul nopții de Batalionul 34 SS olandez, Batalionul 47 de mitraliori și alte subunități mai mici. La Oosterbeek, pozițiile defensive fuseseră întărite și reorganizate în două zone. Hicks urma să comande zonele de nord și vest al perimetrului defensive
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
menținut În zona de est, pozițiile parașutiștii valizii ai Batalionului 10 de pe drumul principal fuseseră aproape anihilate de atacurile germanilor, care nu au reușit însă să avanseze în mod semnificativ. Doi dintre ofițerii de stat major al lui Urquhart au traversat înot Rinul în timpul zilei și au luat legătura cu cartierul general al lui Sosabowskis. S-a hotărât ca să se transporte șase bărci din cauciuc pe maul de nord ca să permită polonezilor să traverseze Rinul și să vină în sprijinul celor
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
de stat major al lui Urquhart au traversat înot Rinul în timpul zilei și au luat legătura cu cartierul general al lui Sosabowskis. S-a hotărât ca să se transporte șase bărci din cauciuc pe maul de nord ca să permită polonezilor să traverseze Rinul și să vină în sprijinul celor din zona Oosterbeek. În acea noapte s-a pus în aplicare planul, dar în timpul traversării s-a rupt cablul care trebuia să ajute la remorcare, iar vâslele din dotare s-au dovedit ineficiente
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
s-a pus în aplicare planul, dar în timpul traversării s-a rupt cablul care trebuia să ajute la remorcare, iar vâslele din dotare s-au dovedit ineficiente pentru manevrarea bărcilor în curentul puternic. Doar 55 de polonezi au reușit să traverseze Rinul până la ivirea zorilor, iar dintre aceștia doar 35 au ajuns în zona ordonată. Spindler a primit ordinul să schimbe direcția de atac mai spre sud pentru a-i obliga pe britanici să părăsească malurile râului, să îi izoleze și
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
însă doar după miezul nopții, unele dintre acestea fără vâsle. Traversarea a început la ora 3 dimineața, polonezii fiind sprijiniți cu foc de Divizia 43 Wessex. În cele câteva ore până la ivirea zorilor, doar 153 de soldați au reușit să traverseze Rinul, mai puțin de 25% dintre cei care erau așteptați pe malul nordic. În dimineața acestei zile, Horrocks a inspectat pozițiile polonezilor de la Driel pentru ca să facă o evaluare a situației locale. Mai târziu, el a convocat o conferințe Valburg la
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
fost mutate în exteriorul podului, datorită situațiilor periculoase care se creau din cauza creșterii traficului auto. Până la deschiderea Tunelului Maas, în 1942, Podul Willem a rămas cea mai vestică legătură fixă de traversare a Meusei, astfel că și traficul internațional care traversa centrul Rotterdamului utilizând podul a sporit în mod semnificativ. Podul Willemsbrug a jucat un rol important în mai 1940, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Infanteriștii marini încartiruiți în cazarma din "Oostplein" au oprit invazia germană pe 10 mai
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
nord de Antwerp. Divizia a 4-a blindate canadiană a înaintat de la capul de pod de pe Canalul Ghent de la Moerbrugge până au întâlnit dubla linie defensivă formată din canalele Leopold și Schipdonk. Canadienii au organizat în apropierea localității Moerkerke, au traversat canalele și au stabilit un cap de pod, dar au fost obligați în cele din urmă să se retragă cu mari piederi după ce germanii au organizat atacuri puternice. Divizia I blindată poloneză a reușit să obțină un succes mai important
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
caz, germanii și-au revenit din șocul primului atac și au organizat contraatacuri violente. Totuși, canadienii au rezistat și i-au împins constant înapoi pe germani. Brigada a 10-a de infanterie canadiană din cadrul Diviziei a 4-a blindate a traversat Canalul Leopold și a înaintat spre polder Isabella. Brigada a 8-a din cadrul Brigada a 8-a de infanterie canadiană a primit ordinul să înainteze spre sud de pe litoral, din partea de sud a pungii. În acest fel a fost deschisă
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
corpurile orbitate, cuvântul se schimbă, deși termenul periapsidă rămâne totuși admisibil. Se vorbește atunci de: Un "argument al periastrului" de 0° semnifică faptul că acel corp pe orbită este cel mai aproape de corpul central în același moment în care el traversează planul de referință de la Sud spre Nord. Un argument al periastrului de 90° semnifică faptul că periastrul este atins atunci când corpul este la distanța sa maximă deasupra planului de referință. Când orbita este eliptică, argumentul este unghiul dintre linia nodurilor
Argumentul periastrului () [Corola-website/Science/336809_a_338138]
-
Unitor ale Americii. Întrucât denumirea și numerotarea acestor șosele a fost făcută prin coordonare între state, acestea sunt uneori numite Autostrăzi Federale, dar drumurile propriu-zise au fost mereu întreținute de guvernele statelor sau administrațiile locale ale unităților pe care le traversează, de la organizarea lor în 1926. Numerele și pozițiile drumurilor sunt coordonate de către (AASHTO). Singură implicare federală în AASHTO este un post de observator al . În general, șoselele pe direcția nord-sud au numere impare, cele mai mici în partea de est
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
inca se adaugă rute. În general, drumurile nu au un minim standard de proiectare, spre deosebire de , si nu sunt de obicei construite la standard de autostradă. Unele porțiuni din drumurile SUA nu îndeplinesc standardele pentru niciun fel de drum rapid. Multe traversează din orașele și satele prin care le traversează. Noi completări la sistem trebuie însă să „corespundă în mod substanțial actualelor ”. La 1989, sistemul de șosele numerotate ale Statelor Unite ale Americii avea o lungime totală de . Cu exceptia și , pe foarte puține drumuri . Politică
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
au un minim standard de proiectare, spre deosebire de , si nu sunt de obicei construite la standard de autostradă. Unele porțiuni din drumurile SUA nu îndeplinesc standardele pentru niciun fel de drum rapid. Multe traversează din orașele și satele prin care le traversează. Noi completări la sistem trebuie însă să „corespundă în mod substanțial actualelor ”. La 1989, sistemul de șosele numerotate ale Statelor Unite ale Americii avea o lungime totală de . Cu exceptia și , pe foarte puține drumuri . Politică AASHTO spune că un drum cu taxă poate
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
primăvara anului 1915 a fost lipsa armelor și a muniției, astfel un număr mare de oameni care au fost mobilizați în 1914 nu aveau nicio armă. După Ofensiva Gorlice-Tarnów de la începutul lunii iunie 1915, trupele lui August von Mackensen au traversat râul Sân și au capturat Przemyśl. La data de 20 iunie, comandantul rus a ordonat retragerea din Galiția, iar pe 22 iunie, germanii au ocupat Lvov, capitala regiunii. Retragerea din Galiția a provocat consecințe grave tuturor popoarelor din diferite grupuri
Marea retragere (Rusia) () [Corola-website/Science/336834_a_338163]
-
ele sunt structuri care permit animalelor să traverseze în siguranță bariere realizate de om. ele pot fi: pasaje subterane tuneluri, viaducte sau pasaje superioare (în special pentru animale mari sau pentru animale ce se deplasează în turme); tuneluri de amfibieni; scări pentru pești; Baldachin pod (mai ales pentru
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
1000 de kilometri pătrați de păduri, mlaștini și dune de nisip, cea mai mare câmpie naturală din Europa de Nord-Vest, conține nouă ecoducte, la 50 de metri lățime, în medie, care sunt utilizate pentru transferul animalelor sălbatice pe autostrăzi care traversează Veluwe. Primele două ecoducte din Veluwe au fost construite în 1988, peste A50 când a fost construită autostrada. Cinci alte ecoducte în Veluwe au fost construite pe drumuri existente, unul peste un drum provincial cu două benzi. Cele două ecoducte
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
atrage diferite specii spre traversare. Proiectul modular din prefabricate din beton armat fac ca o mare parte din pod să poată fi construită în afara amplasamentului și apoi adusă aici. Mulți macaci cu coadă de leu, specie periclitată, erau uciși în timp ce traversau șoseaua Puduthotam din Valparai, India de Sud. Datorită eforturilor depuse de ONG-uri și de administrația forestieră, s-au realizat câteva poduri cu boltă care leagă copacii de pe ambele părți ale drumului. Acest lucru a ajutat la atenuarea accidentelor cu
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
coastă au rămas de atunci permanent inundate, nivelul mării crescând ca urmare a deplasării plăcilor tectonice. În primele două ore de la șocul principal s-au produs 10 replici puternice, provocând mai multe pagube și pierderi de vieți omenești. Turcia este traversată de o fractură numită falia Nord-Anatoliană care se prelungește înspre Iran într-o zonă tectonică denumită zona Zagros. Mișcările tectonice periodice se produc frecvent datorită faliilor Nord- și Est-Anatoliene. Falia Nord-Anatoliană este una decrosantă adâncă transcrustală, cu mișcări orizontale în
Cutremurul de la Izmit () [Corola-website/Science/336887_a_338216]
-
Arieș, Câmpeni, Roșia Montană și Abrud. Traseul liniei începe din zona industrială a orașului Turda, în apropiere de fabrica de sticlă. De la Turda până la Câmpeni, calea ferată merge paralel cu Arieșul, dar și cu șoseaua DN75 Turda-Câmpeni pe care o traversează prin 22 de treceri la nivel cu sau fără barieră. În localitatea Câmpeni, calea ferată părăsește valea Arieșului și șoseaua, intrând pe valea Abrudului și mergând paralel cu DN74A Câmpeni-Abrud. Traseul liniei se încheie la intrarea în orașul Abrud. Linia
Calea ferată îngustă Turda-Abrud () [Corola-website/Science/337063_a_338392]