14,944 matches
-
1966, fiind înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Ghencea. Distincții, medalii și decorații pentru merite militare: Medalia jubiliară „Carol I” (1908), Ordinul „Onoarea României”, cl. V (1913), Medalia „Avântul Țării” (1913), Ordinul „Steaua României”, grad de cavaler cu panglică, de Virtute militară (1917), Ordinul „Coroana României” cu spade, în grad de ofițer, cu panglică, de Virtute militară, Medalia „Victoria în Marele Război pentru civilizație (1916-1918), Ordinul „Steaua României”, cl I (1922), în grad de ofițer (1930), „Furajera Mihai Viteazul” (1931), Ordinul
Nicolae Șova () [Corola-website/Science/307421_a_308750]
-
militare: Medalia jubiliară „Carol I” (1908), Ordinul „Onoarea României”, cl. V (1913), Medalia „Avântul Țării” (1913), Ordinul „Steaua României”, grad de cavaler cu panglică, de Virtute militară (1917), Ordinul „Coroana României” cu spade, în grad de ofițer, cu panglică, de Virtute militară, Medalia „Victoria în Marele Război pentru civilizație (1916-1918), Ordinul „Steaua României”, cl I (1922), în grad de ofițer (1930), „Furajera Mihai Viteazul” (1931), Ordinul austriac „Pentru merit”, în grad de mare comandor (1938), Medalia Centenarului Regelui Carol I (1939
Nicolae Șova () [Corola-website/Science/307421_a_308750]
-
Război pentru civilizație (1916-1918), Ordinul „Steaua României”, cl I (1922), în grad de ofițer (1930), „Furajera Mihai Viteazul” (1931), Ordinul austriac „Pentru merit”, în grad de mare comandor (1938), Medalia Centenarului Regelui Carol I (1939), Ordinul „Mihai Viteazul” (1941), Ordinul „Virtutea maritimă”, cl. I, II, III (1944). Este învinuit pentru crime de război, condamnat între ianuarie 1946 - ianuarie 1956, dobândind reabilitare politică, fiind decorat cu Ordinul „23 August”, cl. a II-a (10 august 1964). A fost considerat un ofițer model
Nicolae Șova () [Corola-website/Science/307421_a_308750]
-
de Gaulle, Presedintele Franței, despre care se spune că îl aprecia pe bravul general român decorat cu "Croix de Guerre". A fost reabilitat, primind înapoi uniformă militară; i s-au acordat unele medalii ("A 25-a Aniversare a Eliberării Patriei", "Virtutea Militară" clasa I etc.), A încetat din viață la 15 aprilie 1979, la 90 de ani împliniți, si a fost incinerat conform ultimei sale dorințe. Cenușă să a fost împrăștiata de cercetașii Batalionului 21 V.M. peste crestele Carpaților. În anul
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
noiembrie/3 decembrie 1916), și în timpul retragerii în Moldova în luptele de la Urziceni, Glodeanu Sărat și Pogoanele. Pentru faptele sale din această campanie a fot decorat în anul 1917 cu Ordinul Steaua României în grad de Cavaler cu panglică de Virtute Militară. A luat parte la Bătălia de la Mărășești în calitate de comandant de batalion. Pentru faptele sale de arme a primit Ordinul Coroana României, clasa Ofițer cu panglică de Virtute Militară. În anul 1918 a fost numit în Statul Major al Diviziei
Gheorghe Avramescu () [Corola-website/Science/307417_a_308746]
-
1917 cu Ordinul Steaua României în grad de Cavaler cu panglică de Virtute Militară. A luat parte la Bătălia de la Mărășești în calitate de comandant de batalion. Pentru faptele sale de arme a primit Ordinul Coroana României, clasa Ofițer cu panglică de Virtute Militară. În anul 1918 a fost numit în Statul Major al Diviziei 1 vânători de munte, deși nu terminase cursurile Școlii Superioare de Război. A fost trimis să-și desăvârșească studiile militare, dar decretarea mobilizării și reintrarea României în război
Gheorghe Avramescu () [Corola-website/Science/307417_a_308746]
-
de oameni. Eroii sunt întâmpinați de înalte personalități ale vremii: miniștrii Apărării și al Aerului, președintele Federației Aeronautice Internaționale, primarul capitalei, comandantul aviației militare etc. Pentru aceste fapte echipajul care a realizat raidul București - Capetown va fi decorat cu ordinul „Virtutea Aeronautică”. Iată cum se încheie o frumoasă aventură la care participă și Gheorghe Jienescu, ale cărui calități extraordinare l-au recomandat pentru acest raid. „Măiestrie în ale zborului, curaj și avânt în văzduh; seriozitate și viață ordonată la pământ”, sunt
Gheorghe Jienescu () [Corola-website/Science/307424_a_308753]
-
acordată în anul 1994 de Ministerul Apărării al S.U.A. La data de 18 martie 2008, în semn de apreciere pentru rezultatele remarcabile obținute în activitatea profesională și a înaltului profesionalism dovedit în îndeplinirea misiunilor încredințate, i s-a conferit Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari . Amiralul în retragere Gheorghe Anghelescu a încetat din viață la data de 29 iunie 2008, în municipiul Constanța .
Gheorghe Anghelescu () [Corola-website/Science/307461_a_308790]
-
Toulon (Franța), fiind însărcinat cu aducerea în țară a acesteia și comandând astfel pentru prima dată o navă românească de război în Marea Mediterană și în Marea Neagră. La sosirea în România, în aprilie 1874, căpitanului Murgescu i s-a conferit medalia «Virtutea Militară» cls. I pentru îndeplinirea în cele mai bune condiții a misiunii încredințate. În anul următor, la data de 10 decembrie 1874, cpt. Ioan Murgescu a fost numit provizoriu în funcția de comandant al Flotilei Române în locul maiorului Nicolae Dimitrescu-Maican
Ioan Murgescu () [Corola-website/Science/307470_a_308799]
-
mini-seriale la televiziune. Eroul principal, care este un tânăr frumos și generos și ai cărui părinți sunt necunoscuți, rămâne fidel celor dragi în trup și spirit, devenind la sfârșitul romanului deosebit de bogat. Eroul, fiind prezentat ca o combinație unică de virtuți și vicii, din care nu se poate discerne exact încotro se înclină balanța, este foarte neobișnuit pentru literatura engleză din toate timpurile prin multipolaritatea și complexitatea contrariilor sale. De-a lungul întregii scrieri, care este substanțial de lungă, Fielding ridiculizează
Tom Jones (roman) () [Corola-website/Science/303026_a_304355]
-
„Menon” (în ) este un dialog scris de Platon. Subiectul lui este enunțat de autor sub forma unei întrebări: "Se poate învăța virtutea?" La această întrebare pusă de Menon, Socrate răspunde că încă nu a cunoscut un om care să știe ce-i în sine virtutea. După Menon există multe feluri de virtuți: Din dialog rezultă că există atâtea virtuți câte feluri de
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
dialog scris de Platon. Subiectul lui este enunțat de autor sub forma unei întrebări: "Se poate învăța virtutea?" La această întrebare pusă de Menon, Socrate răspunde că încă nu a cunoscut un om care să știe ce-i în sine virtutea. După Menon există multe feluri de virtuți: Din dialog rezultă că există atâtea virtuți câte feluri de fapte, câte vârste și categorii sociale sunt: bărbați, femei, copii, bătrâni, liberi, sclavi, etc. Socrate înceracă să identifice caracterul general al virtuții, și
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
enunțat de autor sub forma unei întrebări: "Se poate învăța virtutea?" La această întrebare pusă de Menon, Socrate răspunde că încă nu a cunoscut un om care să știe ce-i în sine virtutea. După Menon există multe feluri de virtuți: Din dialog rezultă că există atâtea virtuți câte feluri de fapte, câte vârste și categorii sociale sunt: bărbați, femei, copii, bătrâni, liberi, sclavi, etc. Socrate înceracă să identifice caracterul general al virtuții, și să-l diferențieze de esențialul conținut al
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
Se poate învăța virtutea?" La această întrebare pusă de Menon, Socrate răspunde că încă nu a cunoscut un om care să știe ce-i în sine virtutea. După Menon există multe feluri de virtuți: Din dialog rezultă că există atâtea virtuți câte feluri de fapte, câte vârste și categorii sociale sunt: bărbați, femei, copii, bătrâni, liberi, sclavi, etc. Socrate înceracă să identifice caracterul general al virtuții, și să-l diferențieze de esențialul conținut al tuturor virtuțiilor; Socrate nu este interesat de
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
sine virtutea. După Menon există multe feluri de virtuți: Din dialog rezultă că există atâtea virtuți câte feluri de fapte, câte vârste și categorii sociale sunt: bărbați, femei, copii, bătrâni, liberi, sclavi, etc. Socrate înceracă să identifice caracterul general al virtuții, și să-l diferențieze de esențialul conținut al tuturor virtuțiilor; Socrate nu este interesat de fiecare virtute în parte. O primă definiție încercată de Menon arată virtutea ca o „capacitate în arta de a cârmui oamenii”. Socrate o respinge pe
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
feluri de fapte, câte vârste și categorii sociale sunt: bărbați, femei, copii, bătrâni, liberi, sclavi, etc. Socrate înceracă să identifice caracterul general al virtuții, și să-l diferențieze de esențialul conținut al tuturor virtuțiilor; Socrate nu este interesat de fiecare virtute în parte. O primă definiție încercată de Menon arată virtutea ca o „capacitate în arta de a cârmui oamenii”. Socrate o respinge pe motiv că este o virtute particulară, ea nu are caracter general. Socrate consideră această definiție nerelevantă căci
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
femei, copii, bătrâni, liberi, sclavi, etc. Socrate înceracă să identifice caracterul general al virtuții, și să-l diferențieze de esențialul conținut al tuturor virtuțiilor; Socrate nu este interesat de fiecare virtute în parte. O primă definiție încercată de Menon arată virtutea ca o „capacitate în arta de a cârmui oamenii”. Socrate o respinge pe motiv că este o virtute particulară, ea nu are caracter general. Socrate consideră această definiție nerelevantă căci e ca și cum ai vrea să definești figura geometrică zicând: „cercul
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
de esențialul conținut al tuturor virtuțiilor; Socrate nu este interesat de fiecare virtute în parte. O primă definiție încercată de Menon arată virtutea ca o „capacitate în arta de a cârmui oamenii”. Socrate o respinge pe motiv că este o virtute particulară, ea nu are caracter general. Socrate consideră această definiție nerelevantă căci e ca și cum ai vrea să definești figura geometrică zicând: „cercul este figura geometrică”. În realitate cercul - această figură rotundă - nu-i decât una din figurile geometrice. Menon dă
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
general. Socrate consideră această definiție nerelevantă căci e ca și cum ai vrea să definești figura geometrică zicând: „cercul este figura geometrică”. În realitate cercul - această figură rotundă - nu-i decât una din figurile geometrice. Menon dă o a doua definiție a virtuții „să dorești cele frumoase și să fii în stare a le agonisi”. Socrate critică ambele părți ale definiției lui Menon. În toiul discuției dintre Menon și Socrate apare Anytos al lui Anthemion, om ajuns la o înaltă situție socială, cetățean
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
situție socială, cetățean îmbogățit și bine văzut datorită nu întâmplării ci unei munci inteligente și meritoase, spune Socrate. Socrate aduagă despre acesta că el și-a educat bine copilul: este astfel în măsură să deslușească pe Socrate și Menon asupra virtuții. Socrate îl întreabă pe Anytos care sunt învățătorii virtuții. Filosoful ispitește un moment pe acela (care va fi unul dintre cei trei acuzatori ai săi), dacă nu cumva socotește pe sofiști drept învățători ai virtuții. Anytos le tăgăduiește cu indignare
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
întâmplării ci unei munci inteligente și meritoase, spune Socrate. Socrate aduagă despre acesta că el și-a educat bine copilul: este astfel în măsură să deslușească pe Socrate și Menon asupra virtuții. Socrate îl întreabă pe Anytos care sunt învățătorii virtuții. Filosoful ispitește un moment pe acela (care va fi unul dintre cei trei acuzatori ai săi), dacă nu cumva socotește pe sofiști drept învățători ai virtuții. Anytos le tăgăduiește cu indignare o astfel de însușire. Pentru el oricare cetățean de
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
pe Socrate și Menon asupra virtuții. Socrate îl întreabă pe Anytos care sunt învățătorii virtuții. Filosoful ispitește un moment pe acela (care va fi unul dintre cei trei acuzatori ai săi), dacă nu cumva socotește pe sofiști drept învățători ai virtuții. Anytos le tăgăduiește cu indignare o astfel de însușire. Pentru el oricare cetățean de treabă este mai capabil să predea virtutea decât sofiștii. Un astfel de cetățean a învățat virtutea la rândul său de la înaintași. Socrate acceptă ideea că în
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
care va fi unul dintre cei trei acuzatori ai săi), dacă nu cumva socotește pe sofiști drept învățători ai virtuții. Anytos le tăgăduiește cu indignare o astfel de însușire. Pentru el oricare cetățean de treabă este mai capabil să predea virtutea decât sofiștii. Un astfel de cetățean a învățat virtutea la rândul său de la înaintași. Socrate acceptă ideea că în Atena au existat și există încă mulți oameni virtuoși. Dar altul este sensul întrebării sale. Este vorba dacă acești oameni au
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
săi), dacă nu cumva socotește pe sofiști drept învățători ai virtuții. Anytos le tăgăduiește cu indignare o astfel de însușire. Pentru el oricare cetățean de treabă este mai capabil să predea virtutea decât sofiștii. Un astfel de cetățean a învățat virtutea la rândul său de la înaintași. Socrate acceptă ideea că în Atena au existat și există încă mulți oameni virtuoși. Dar altul este sensul întrebării sale. Este vorba dacă acești oameni au fost sau nu în stare să învețe și pe
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
acceptă ideea că în Atena au existat și există încă mulți oameni virtuoși. Dar altul este sensul întrebării sale. Este vorba dacă acești oameni au fost sau nu în stare să învețe și pe alții să fie ca ei; dacă virtutea este unul dintre lucrurile ce se pot învăța sau nu este unul dintre acesta. Socrate își întreabă partenerii de discuție dacă" Temistocles nu a fost un om superior ?" Totuși, el nu și-a învățat nici pe copilul său în această
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]