145,920 matches
-
linie de partid și ajunge secretar de partid al regiunii Sverdlovsk, calitate în care dispune ditrugerea casei Ipatiev, unde fusese asasinat ultimul țar, Nicolae al II-lea. La 24 decembrie 1985 devine primar al Moscovei (de fapt Prim-secretar al Comitetului Orășenesc Moscova al PCUS), funcție pe care o deține până în 1987 când este demis datorită criticilor vehemente la adresa lui Gorbaciov si a ritmului reformelor, considerat de el ca fiind "prea lent". În martie 1989 a fost ales în Congresul Deputaților Poporului
Boris Elțin () [Corola-website/Science/297615_a_298944]
-
Democrat), a cărui acțiune post-revoluționară a fost criticată anterior în una din cărțile lui Patapievici, a avut un rol un rol principal în respingerea candidaturii lui Patapievici, susținând că cererea lui ar putea aduce o atitudine sfidătoare și revanșardă a comitetului. În urma insistentelor Partidului Național Țărănesc, problema candidaturii lui Patapievici, a fost redeschisă la sfârșitul lunii ianuarie , comisia parlamentară aprobând candidatura sa, în ciuda unei disidențe a Partidul România Mare reprezentat de Dumitru Bălăeț, care l-a acuzat Patapievici de lipsa de
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
au facilitat cucerirea peninsulei italiene, a Țărilor de Jos și a mai multor teritorii la vest de Rin. Pe plan intern, agitația populară a radicalizat Revoluția semnificativ, culminând cu ascensiunea lui Maximilien de Robespierre și a iacobinilor. Dictatura impusă de Comitetul Salvării Publice în timpul „Terorii”, din 1793 până în 1794, a provocat până la 40.000 de decese în interiorul Franței, dar a abolit sclavia în colonii și a asigurat granițele noii republici. Domnia „Terorii” s-a încheiat cu executarea lui Robespierre și înlăturarea
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
atacat posturile vamale, distrugând 40 dintre acestea. Pentru a preveni distrugeri și o înarmare fără discernământ a populației, electorii din Paris, reprezentanții a celor 60 de districte electorale care i-au ales pe deputații pentru Stările Generale, au format un comitet care să acționeze ca un guvern al orașului. Au constituit Garda națională sau miliția cetățenească, din care muncitorii erau excluși, având scopul de a proteja proprietățile de atacurile populației sărace și de a apară Parisul de trupele regale. Electorii și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
1884. Adunarea considera sprijinirea săracilor o îndatorire a statului. Biserica putea să ofere puțina asistentă anterior, dar acum nu mai avea surse de venit. Era necesară o organizație națională, finanțată din impozite, care să preia misiunea. Adunarea a înființat un comitet care a demonstrat cât de gravă era problema, concluzionând că 2 milioane de oameni se puteau întreține numai cerșind. Comitetul și-a dat seama că e neputincios în ajutorarea săracilor, neexistând banii necesari. Adunarea Constituantă a aplicat sistemului juridic același
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
avea surse de venit. Era necesară o organizație națională, finanțată din impozite, care să preia misiunea. Adunarea a înființat un comitet care a demonstrat cât de gravă era problema, concluzionând că 2 milioane de oameni se puteau întreține numai cerșind. Comitetul și-a dat seama că e neputincios în ajutorarea săracilor, neexistând banii necesari. Adunarea Constituantă a aplicat sistemului juridic același principiu de uniformitate pe care l-a aplicat administrației locale. Legislațiile distincte în nord și sud și tipurile de tribunale
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
mișcării populare. În iarna 1790-1791, s-au format societăți populare sau fraterne care se găseau în toate districtele Parisului și în numeroase orașe de provincie. În 1791, Clubul Cordelierilor și societățile populare au alcătuit o federație și au ales un comitet central. Membrii societății populare proveneau din profesiile liberale, dintre funcționari, meșteșugari și mici negustori. Muncitorii intrau rareori pentru că nu aveau timp să facă politica. Cum nu existau partide politice, cluburile au jucat un rol important în revoluție, ele informând publicul
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
reducă prețurile. Nemulțumirile muncitorilor au fost folosite de societățile populare, care legau protestele economice de necesitatea politică a unei republici democratice, de grupurile din Adunare care doreau să acceadă la guvernare. Mirabeau, orator și politician al Adunării Constituante, membru al Comitetului celor treizeci, nobil monarhist, a reprezentat starea a treia în Stările Generale. Dorea schimbarea monarhiei pentru a supraviețui, o monarhie limitată, cu un guvern care să răspundă în fața Adunării. Era singurul care putea asigura o conducere eficientă, dar nu i
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
i-a scris fratelui ei, Leopold, în septembrie să-l avertizeze că armata a distrus tot, cerând ca Franța să fie învinsă într-un război cu Austria. Regele a fost de acord. Însă deputații au auzit zvonurile cum că un comitet austriac era prezidat de regină și că erau trimiși agenți secreți la Koblenz și Viena pentru a izbucni contrarevoluția. Comandanții militari, ca La Fayette și Dumouriez, voiau războiul. La Fayette, primul comandant al Gărzii Naționale, l-a adus pe rege
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
au aliat, crezând că îi pot intimida pe francezi. Prusia ocupase Provinciile Unite în 1789 doar cu o mică armată, iar Austria ocupase Belgia în mai puțin de două săptămâni, ambele considerând Franța slabita. Amenințările austriecilor și atacurile girondinilor la adresa comitetului austriac de la curte l-au silit pe rege sa demita ministrii feuillanti în în martie 1792 și să numeasca un guvern radical, inclusiv cativa ministri girondini. Adunarea, guvernul și noul ministru de externe, Dumouriez, doreau războiul. Dar la 1 martie
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
s-au întors împotriva ei. Radicalii și federații erau pregătiți pentru o noua insurecție, iar girondinii l-au avertizat pe rege de răscoală, propunându-i să-i recheme pe miniștrii demiși. Ludovic a refuzat. Liderul iacobin, Robespierre, a cooperat cu comitetul central al federaților, la 29 iulie, într-un discurs la Clubul Iacobinilor, și-a anunțat propunerile, renunțând la sprijinul acordat anterior constituției din 1791 și reclamând răsturnarea monarhiei. Dorea o Convenție națională, aleasă prin sufragiu, care să înlocuiască Adunarea Legislativa
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
în 24 de ore de la prinderea lor, procesele desfășurându-se fără jurați și fără recurs. Au fost votate legi draconice împotriva emigranților, proprietățile fiind confiscate, iar cei care se întorceau în Franța erau executați. La 6 aprilie a fost înființat Comitetul salvării publice, care dirija și accelera activitățile miniștrilor, preluându-le autoritatea. Comitetul depindea de sprijinul Convenției. Danton, susținut de "câmpie", dorea un comitet fără extremiști. Dintre cei nouă membri aleși în aprilie, șapte erau din "Câmpie", inclusiv Barere, doi montagnarzi
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și fără recurs. Au fost votate legi draconice împotriva emigranților, proprietățile fiind confiscate, iar cei care se întorceau în Franța erau executați. La 6 aprilie a fost înființat Comitetul salvării publice, care dirija și accelera activitățile miniștrilor, preluându-le autoritatea. Comitetul depindea de sprijinul Convenției. Danton, susținut de "câmpie", dorea un comitet fără extremiști. Dintre cei nouă membri aleși în aprilie, șapte erau din "Câmpie", inclusiv Barere, doi montagnarzi, dintre care unul era Danton. Nu era nici un girondin. Danton și Robespierre
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
fiind confiscate, iar cei care se întorceau în Franța erau executați. La 6 aprilie a fost înființat Comitetul salvării publice, care dirija și accelera activitățile miniștrilor, preluându-le autoritatea. Comitetul depindea de sprijinul Convenției. Danton, susținut de "câmpie", dorea un comitet fără extremiști. Dintre cei nouă membri aleși în aprilie, șapte erau din "Câmpie", inclusiv Barere, doi montagnarzi, dintre care unul era Danton. Nu era nici un girondin. Danton și Robespierre au discutat despre cum să obțină sprijinul poporului pentru republică. La
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
la toate produsele de baza. Pentru a evita un masacru, Convenția a fost nevoita să consimtă arestarea a 29 de deputați și a doi miniștri girondini. După 2 iunie, mulți deputați și-au pierdut încrederea în monagnarzi. La formarea noului comitet al salvării publice, în iulie-septembrie 1793, toți cei 12 membri erau montagnarzi sau deputați ai "câmpiei", toți aparținând clasei mijlocii, cu excepția nobilului Herault de Sechelles. Nu exista președinte și toți răspundeau împreuna pentru acțiunile Comitetului, care avea să devina primul
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
în monagnarzi. La formarea noului comitet al salvării publice, în iulie-septembrie 1793, toți cei 12 membri erau montagnarzi sau deputați ai "câmpiei", toți aparținând clasei mijlocii, cu excepția nobilului Herault de Sechelles. Nu exista președinte și toți răspundeau împreuna pentru acțiunile Comitetului, care avea să devina primul guvern puternic. Barere era purtătorul de cuvânt al comitetului în Convenție, Carnot se ocupa de organizarea armatei. Din comitet făceau parte și doi membri ai Clubului Cordelierilor: Collot d' Herbois și Billaud-Varenne. Aliații lui Robespierre
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
12 membri erau montagnarzi sau deputați ai "câmpiei", toți aparținând clasei mijlocii, cu excepția nobilului Herault de Sechelles. Nu exista președinte și toți răspundeau împreuna pentru acțiunile Comitetului, care avea să devina primul guvern puternic. Barere era purtătorul de cuvânt al comitetului în Convenție, Carnot se ocupa de organizarea armatei. Din comitet făceau parte și doi membri ai Clubului Cordelierilor: Collot d' Herbois și Billaud-Varenne. Aliații lui Robespierre erau Couthon, paralizat și ținut într-un scaun cu rotile,Saint-Just, susținătorul de frunte
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
clasei mijlocii, cu excepția nobilului Herault de Sechelles. Nu exista președinte și toți răspundeau împreuna pentru acțiunile Comitetului, care avea să devina primul guvern puternic. Barere era purtătorul de cuvânt al comitetului în Convenție, Carnot se ocupa de organizarea armatei. Din comitet făceau parte și doi membri ai Clubului Cordelierilor: Collot d' Herbois și Billaud-Varenne. Aliații lui Robespierre erau Couthon, paralizat și ținut într-un scaun cu rotile,Saint-Just, susținătorul de frunte a Terorii.Toți au fost realeși periodic în perioada septembrie
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
lui Robespierre erau Couthon, paralizat și ținut într-un scaun cu rotile,Saint-Just, susținătorul de frunte a Terorii.Toți au fost realeși periodic în perioada septembrie 1793-iulie 1794. Herault s-a retras în decembrie 1793. Maximilien Robespierre a intrat în comitet pe 27 iulie, având rol în menținerea legăturii dintre iacobinii burghezi și sanculoți. Nu era privit cu ochi buni și nu se bucura de mult sprijin în Convenție. I se spunea "Incoruptibillul" sau "fanatic al moralei". Susținea că toți cei
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
să fie deschise accesului public, iar deputații să voteze cu voce tare. Majoritatea sanculoților erau salariați, dar nu dețineau puterea în cadrul secțiunilor, fiecare secțiune fiind condusă de un număr mic de militanți, membri înstăriți. Din cei 454 de membri ai comitetelor revoluționare din Paris, 65% erau proprietari de prăvălii, patroni de mici ateliere și meșteșugari independenți, 26% erau rentieri, funcționari publici și membri ai profesiilor liberale, 8% erau muncitori salariați. Își exercitau puterea prin intermediul propriilor instituții, care nu depindeau de administrația
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
meșteșugari independenți, 26% erau rentieri, funcționari publici și membri ai profesiilor liberale, 8% erau muncitori salariați. Își exercitau puterea prin intermediul propriilor instituții, care nu depindeau de administrația centrală. Comuna și secțiunile erau unitățile administrative locale ale Parisului, cu funcționari și comitete alese. Aveau propria poliție, propria armată pentru că controlau Garda Națională. Dominau societățile populare, fiind încurajate de guvern cât timp existau amenințări ale inamicilor interni și externi, pentru că sprijineau efortul de război, supravegheau suspecții și îi ajutau pe reprezentanți să epureze
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Adunare în iunie 1793, precedată de o Declarație a drepturilor. A fost proclamat dreptul la insurecție. Toți bărbații aveau drept de vot, iar alegerile erau directe. Au fost cerute recrutări, "levée en masse" desfășurându-se în august 1793, sarcina revenind Comitetului salvării publice. Prima categorie de recruți erau bărbați necăsătoriți între 18-25 de ani, numărând un milion de oameni, ce trebuiau să fie hrăniți, înarmați și instruiți. Fabricile de stat au fost adaptate să producă arme și muniție, iar materiile prime
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
din efective, să asigure aprovizionarea cu alimente a capitalei, prin rechiziționări în zonele producătoare de cereale din nord, să ocupe o treime din oamenii săi, să participe la sălbatica reprimare a revoltei federaliste din Lyon și să participe la descreștinare. Comitetul salvării naționale nu a agreat armatele revoluționare pentru că erau anarhice și nu se supuneau autorităților și pentru că generau opoziție față de revoluție prin metode brutale. În iulie, Convenția a cedat presiunii populare exercitate de Roux și de sanculoți, votând legea care
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
mulțumi, guvernul a revenit asupra prețurilor, majorându-le în februarie 1794. Orașele și armatele au fost hrănite, iar asignatul, care valora 22% din valoarea nominală în august, a crescut la 48% în decembrie 1793. Teroarea oficială a fost exercitată de comitetele salvării publice și ale siguranței generale, centrat în Paris și ale cărei victime au fost aduse în fața Tribunalului revoluționar. Mai era Teroare în regiunile revoltelor federale. A treia Teroare era în celelalte zone ale Franței, controlată de comitete de supraveghere
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
exercitată de comitetele salvării publice și ale siguranței generale, centrat în Paris și ale cărei victime au fost aduse în fața Tribunalului revoluționar. Mai era Teroare în regiunile revoltelor federale. A treia Teroare era în celelalte zone ale Franței, controlată de comitete de supraveghere, a reprezentanților în misiune și ale armatelor revoluționare. Comitetele răspundeau de aducerea cazurilor în fața Tribunalului revoluționar din Paris. Până în septembrie 1793, Tribunalul a audiat 260 de cazuri și a pronunțat 66 de condamnări la moarte. Robespierre și montagnarzii
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]