24,313 matches
-
actorului statal, lăsând în afară multe probleme de securitate umană, considerate a fi de domeniul politicii interne. Modul în care conceptul de securitate colectivă a fost dezvoltat la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX presupunea un răspuns comun față de amenințările și pericolele rezultate în urma violențelor interstatale și, în mod particular, ca răspuns la problema folosirii agresive a forței de către alte state. În centrul acestei abordări era ideea că statele trebuie interzică folosirea agresivă a forței de către alte state și că
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
întrebare majoră a fost dacă aceste intervenții au modificat constituirea lui Alter ca antagonistic, amenințător și radical diferit, specifică Războiului Rece sau promovarea unei identității a Sinelui ca superioară. Mai mulți post-structuraliști au argumentat că Alter nu mai este o amenințare, ci este o victimă umană care are nevoie să fie salvată, dar că această construcție a subiectului a depolitizat conflictele și a permis Vestului să apară ca făcând ceva fără a-și asuma în mod fundamental responsabilitatea.702 Ambiguitatea umanitarismului
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a formula soluții pro-active și constructive.703 Întrebarea dacă un Alter neradical poate fi fundamentul ontologic pentru identitatea statală a fost în centrul dezbaterilor cu privire la Uniunea Europeană. Waever 704 a susținut că principalul Alter constitutiv este trecutul Europei și că principala amenințare în discursurile care susțin integrarea europeană a fost reapariția conflictului dintre Franța și Germania. Întorcându-ne de la Sine ca un Alter temporar la relația Europei cu noile regiuni de graniță, alte studii se concentrează pe construcțiile competitive ale Turciei, Balcanilor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
la auto-percepția Vestului civilizat antagonistic Estului.706 5.2.2. Transformarea comunităților politice Ramesh Thakur afirmă că securitatea umană este văzută, pe de o parte, ca fundamentându-se în tradiția drepturilor omului care percepe statul ca problemă și sursă a amenințărilor la adresa securității individuale 707 și, pe de altă parte, încadrându-se în agenda de dezvoltare care vede statul ca agent necesar pentru promovarea securității umane.708 Suntem de părere că atâta timp cât sistemul de state generează amenințări la adresa securității oamenilor acesta
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
problemă și sursă a amenințărilor la adresa securității individuale 707 și, pe de altă parte, încadrându-se în agenda de dezvoltare care vede statul ca agent necesar pentru promovarea securității umane.708 Suntem de părere că atâta timp cât sistemul de state generează amenințări la adresa securității oamenilor acesta trebuie schimbat. Îndreptarea 'lentilei' securității către oameni ca obiect de referință permite identificarea surselor de insecuritate dincolo de războaie și violența directă, extinzând agenda amenințărilor către cele non-militare sau către violența structurală, precum inegalitatea sau sărăcia, aspecte
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
securității umane.708 Suntem de părere că atâta timp cât sistemul de state generează amenințări la adresa securității oamenilor acesta trebuie schimbat. Îndreptarea 'lentilei' securității către oameni ca obiect de referință permite identificarea surselor de insecuritate dincolo de războaie și violența directă, extinzând agenda amenințărilor către cele non-militare sau către violența structurală, precum inegalitatea sau sărăcia, aspecte inculcate în structurile sociale, politice și economice la toate nivelele, de la cel local, la cel național și global.709 Teoria critică a ultimului deceniu poate fi considerată că
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
privilegierea identității naționale în organizarea politică globală reprezintă o cauză structurală a insecurității umane legitimând acțiuni care privilegiază conaționalii în defavoarea altora și legitimează acțiuni generatoare de conflicte. Faptul că din multe puncte de vedere paradigma securității naționale generează riscuri și amenințări 'legitimate' la adresa securității umane și că acest lucru se întâmplă pentru că oamenii validează un astfel de sistem, această validare fiind adesea o interpretare necritică a sistemului internațional, implicit a propriei identități, din punctul nostru de vedere principala măsură de promovare
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în lucru, rezultatul principal fiind acela de a problematiza, de a ridica noi întrebări, de a descoperi complexitatea acolo unde lucrurile păreau clare, cu scopul de a descoperi soluții noi la problema securității umane, de a identifica noi surse de amenințare care au cauze structurale, derivate dintr-o anumită arhitectură a identităților. Chiar dacă majoritatea oamenilor se consideră cetățeni ai unei țări și că au obligații în primul rând față de propria națiune, nu se poate nega faptul că de această interpretare depinde
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
aibă în vedere eliminarea multiplelor surse de insecuritate, inclusiv cauzele structurale ale insecurității umane care produc cu mult mai multe victime decât conflictele politice. Având în vedere faptul că abordarea constructivistă insistă asupra problemei legitimității, am reliefat o serie de amenințări la adresa securității umane care derivă din însăși structura sistemului internațional, înțeles ca arhitectură a identităților. Perspectiva constructivistă, care asumă rolul conștiinței umane în construcția socială a sistemului internațional, sistem care nu se poate susține fără încrederea cetățenilor că ordinea este
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
asemenea, mișcările de eliberare națională, dilema securității societale au ca punct de susținere însăși construcția sistemului internațional care favorizează alteritatea în detrimentul identității noastre comune, aceea de a fi în primul rând oameni. Prioritizarea identității naționale are ca rezultat generarea de amenințări 'legitimate' la adresa securității umane. Însăși disciplina academică a relațiilor internaționale, mai precis realismul, a fost criticat de către postmoderniști pentru că dorea să legitimeze o anumită structură a identităților. Richard Ashley 732 recomanda strategia lecturii deconstructive, respectiv citirea textelor realiste nu ca
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
față se circumscrie unei problematici complexe și de actualitate la nivel internațional, atât în rândul decidenților politici, cât și în mediile academice. La începutul secolului XXI, sistemul internațional se confruntă cu numeroase schimbări, cu evoluții contradictorii și noi tipuri de amenințări, răspunsurile la toate aceste sfidări fiind dintre cele mai diferite. Prezenta lucrare, după cum asumă și autoarea, urmărește să identifice dintr-o perspectivă specifică, anume constructivismul, implicațiile promovării conceptului de securitate umană la nivel internațional. Un astfel de demers este justificat
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și a instituțiilor internaționale. Într-o altă secțiune a capitolului, autoarea examinează trei abordări diferite ale securității umane minimalistă, maximalistă și circulară. În același capitol a focalizat problematica definirii securității umane, a insistat asupra dificultăților metodologice care apar în evaluarea amenințărilor la adresa securității umane și a discutat cauzele structurale ale insecurității umane. Autoarea susține că și în cazul unei aplicări minimaliste a conceptului de securitate, aceasta legitimează intervențiile umanitare, iar consecințele argumentului etic care susține paradigma securității umane se vor manifesta
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cărora securitatea stato-centrică și securitatea umană se află într-o relație de incompatibilitate, încercările de a le reconcilia fiind modeste și vulnerabile criticii. Concluzia unor specialiști, împărtășită și de autoare, este că paradigma securității naționale este în sine generatoare de amenințări la adresa securității umane. Pe de altă parte, limitarea securității statelor în numele securității umane generează, după cum remarcă și autoarea nenumărate întrebări. De pildă, problematica intervenției umanitare a generat dezbateri aprinse nu doar în rândul teoreticienilor, ci și la nivelul leadership-ului național
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
modalitățile în care este transpus în practică a generat numeroase controverse și contestări. Perspectiva constructivistă, argumentează Ioana Leucea, relevă faptul că o sursă majoră a insecurității umane este credința oamenilor în legitimitatea statului-națiune. Având o poziție privilegiată, identitatea națională generează amenințări "legitimate" la adresa securității umane, perpetuarea identității naționale în organizarea politică globală reprezentând o cauză structurală a insecurității umane deoarece legitimează acțiuni care desemnează cetățenii unei comunități politice (statul-națiune). Pentru a încuraja promovarea securității umane, autoarea consideră că principala măsură ar
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
etapă ce nu exclude noi ajustări, completări și argumentări. Între contribuțiile lucrării pot fi reținute problematizarea, formularea de noi întrebări, relevarea complexității unde existau certitudini pentru a identifica noi soluții la problema securității umane și identificarea de noi surse de amenințare care derivă din cauze structurale generate de o anumită arhitectură a identităților. Ioan-Marius Bucur Abstract Key words: constructivism, human security, identity, national identity, human identity, structural violence The paper aims at identifying, from a constructivist perspective, the implications of promoting
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care delimitează spațiul de joc de tribună; l) să pătrundă pe suprafața de joc, cu excepția cazurilor de forță majoră; m) să săvârșească fapte, acte sau gesturi obscene, să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum și amenințări cu acte de violență împotriva celorlalți spectatori, oficiali, judecători sau a bunurilor acestora; n) să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forțelor de ordine sau a personalului de ordine și siguranță; o) să amenințe
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
deci, a celor contra regimului Ceaușescu, dar trebuie menționat că respectiva unitate se ocupa nu doar de disidenți sau membri ai fostelor „partide istorice”, ci și de activitățile cu caracter legionaro-fascist ori naționalist-iredentist care, iarăși, sunt considerate și în prezent amenințări la adresa siguranței naționale. Iar cele menționate mai sus voi încerca și eu să le demonstrez, chiar dacă într-o modestă măsură, prin cazurile prezentate în continuare. Cazuri în care am fost implicat nemijlocit și în a căror descriere fabulația sau exagerarea
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
pare pertinent să excludem din câmpul puterii persuasiunea rațională ce depinde exclusiv de calitatea argumentelor folosite de A pentru a-l convinge pe B14. Puterea nu se reduce la forță; tot în prezența puterii ne aflăm și dacă sunt utilizate amenințările ori sancțiunile. Sancțiunile sunt de două tipuri: pozitive și negative. Prin sancțiuni pozitive se înțeleg acele recompense efective sau promisiuni de recompensă, prin care A încearcă să obțină din partea lui B un anume tip de comportament. Acordarea regulată a unor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
autoritate de sancționare atunci și numai atunci când (1) obiectivele transcendente ale purtătorului și ale subiectului diferă și când (2) corelația dintre acțiunea și obiectivul transcendent al subiectului a fost creată de voința purtătorului 69. Autoritatea de sancționare se caracterizează prin amenințarea care provine din voluntarismul profesorului. Lucrurile stau altfel în cazul autorității de solidaritate. Să exemplificăm: apropiindu-se sfârșitul semestrului, profesorul constată că a rămas în urmă cu materia, pentru că a fost nevoit să aloce mai multe ore decât proiectase unor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de normativitate consensuală, prin care un individ îi supune pe ceilalți voinței sale. În acest sens, amintim, în primul rând modalitățile de coerciție fizică (pedeapsă dureroasă, restricția de a ieși afară la joacă etc.), apoi pe cele de coerciție psihologică (amenințările), dar și manipularea unor forme mai puțin extreme de sancțiune (jocul subtil al pedepselor și recompenselor, de pildă), inclusiv influența personală (hipnotismul, atracția erotică etc.). Relațiile de putere sunt inerente oricărei comunități umane, deci se regăsesc și în cadrul câmpului educativ
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
începerea anului școlar. Profesorii pozitivi cer de la elevi un comportament decent și responsabil. Ei pleacă de la premisa că elevii, dacă vor, se pot comporta astfel. Comportamentul adecvat este o problemă de alegere. Profesorii pozitivi fac promisiuni; ei nu recurg la amenințări, pentru a întări regulile, ci dau curs consecințelor nerespectării lor: sunt consecvenți și acționează coerent. Modelul Canter 126 a fost elaborat pe baza a mii de ore de observare a profesorilor în sala de clasă și are drept fundament mai
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu ești bun, de ce n-ai face mai degrabă...", deoarece interferează cu respectul de sine al elevului; • utilizarea unei voci clare, ferme, calme și a contactului din priviri; • utilizarea unor gesturi care să sprijine afirmațiile verbale; • influențarea comportamentului elevului, fără amenințări sau strigăte; • practicarea tehnicii repetării (a repeta calm mesajul ori de câte ori elevul vrea să se certe) în defavoarea confruntării. Profesorul pozitiv este mai eficient decât unul ostil; ostilitatea și slăbiciunea profesorului produc elevilor confuzie și traume psihologice. El este capabil să mențină
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
copleșesc pe elevi cu cerințe, dar eșuează în a stabili standarde clare de comportament. Chiar dacă reușesc acest lucru, ei nu vor putea adăuga expresiilor verbale acțiunile adecvate pentru că ei nu se implică. Profesorii ostili utilizează o abordare caracterizată prin țipete, amenințări și sarcasm. Atât profesorii pasivi, cât și aceia ostili încalcă drepturile elevilor. Profesorii pozitivi își fac cunoscute cu limpezime așteptările atât față de elevi, cât și față de părinți sau administratori. Ei insistă, în mod calm, ca elevii să le accepte așteptările
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
caz vor fi invocate consecințele naturale ale unor răspunsuri inacceptabile, iar în al doilea caz consecințele naturale ar trebui trecute sub tăcere. Rolul profesorului este de a stabili consecințele în avans, de a face promisiuni, și nu de a profera amenințări. Implementează un sistem de aserțiuni pozitive. Multe dintre elementele anterioare reguli și limite sunt negative; dar aceasta este numai o latură a domeniului disciplinei, cealaltă fiind pozitivă și manifestându-se prin atenția sistematică acordată elevilor care se poartă în mod
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
obținerii relevanței educaționale. Cu alte cuvinte, sancțiunile fără relevanță educațională sunt blamabile, descalificante pentru un profesor, uneori având chiar efecte juridice (desfacerea contractului de muncă). În schimb, dacă se încadrează între parametrii relevanței educaționale, intervențiile profesorului nu mai constituie o amenințare suficientă pentru a bloca derapajele comportamentale. De aceea David Fontana constată: În afară de faptul că se arată ineficient, profesorul care adoptă strategia amenințărilor constante ar trebui să se întrebe, de asemenea, dacă dorește realmente o relație bazată pe intimidare cu elevii
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]