15,099 matches
-
și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care face parte individul. Este vorba despre rude de sânge, dar și prin alianță. Parentalitatea nu este o simplă structură statică, ci înseamnă relațiile dinamice din rețeaua de rude. Ea este o instituție ce reglementează conținutul respectivelor raporturi
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
DeVault, Sayad, 1998). O formulă răspândită în mediile mai modeste ca posibilități materiale este familia extinsă intermitentă, ceea ce înseamnă că pentru o anumită perioadă, în funcție de nevoi, rude ale familiei în cauză locuiesc cu aceasta: nepoții vin să aibă grijă de bunici, sora mai mică locuiește la familia fratelui ei până termină școala. Considerațiile expuse mai sus, privitoare la faptul că nu trebuie dezvoltată și cultivată o reprezentare excesiv negativă și pesimistă la adresa celor văduvi și a vârstnicilor în general, vizează cu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sexuale abuzive față de copii au produs și anumite efecte negative. Dorind cu orice preț să descopere în copilăria mică a unor pacienți episoade de abuz, au indus acestora false amintiri. Au avut loc procese celebre de acuzare a părinților sau bunicilor pe această temă. Fenomenul a luat o asemenea amploare, încât s-a înființat în SUA și o „Fundație a falsei memorii”, care milita tocmai împotriva creării de către terapeuți sau alte persoane adulte a sindromului de falsă memorie. Dar este greu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
celei noncustodiale sunt în această situație pentru că interacționează sistematic cu părintele care nu mai locuiește cu el. În plus, copilul poate face parte din două familii, întrucât custodia, prin lege, e biparentală sau comună. • Copiii din familiile vitrege câștigă noi bunici. Rolurile, atitudinile și comportamentele bunicilor „vitregi” sunt, de asemenea, vag definite. Cercetările arată însă că, în comparație cu părinții vitregi, bunicii se adaptează mai repede și mai bine la noul lor statut. Cercetătorii care s-au ocupat îndeaproape de familiile vitrege, între
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
situație pentru că interacționează sistematic cu părintele care nu mai locuiește cu el. În plus, copilul poate face parte din două familii, întrucât custodia, prin lege, e biparentală sau comună. • Copiii din familiile vitrege câștigă noi bunici. Rolurile, atitudinile și comportamentele bunicilor „vitregi” sunt, de asemenea, vag definite. Cercetările arată însă că, în comparație cu părinții vitregi, bunicii se adaptează mai repede și mai bine la noul lor statut. Cercetătorii care s-au ocupat îndeaproape de familiile vitrege, între care se detașează net P.
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
economic și psihosocial al familiilor cu un singur părinte. În strânsă conexiune însă cu aceste potențialități subiective trebuie avute în vedere și următoarele date „obiective”: • În cele mai multe cazuri, părintele nu e singur în creșterea copilului. El locuiește cu părinții, cu bunicii, cu frații, surorile, cu partenerul sexual. Sau i se acordă ajutor de către propriile rude, de către rudele celui decedat și, e adevărat că mult mai puțin, ale celui de care a divorțat. Paradoxal este faptul că, cu cât familia (în special
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
asigură, eventual, ajutor financiar. Cercetări din SUA arată că numai 10% dintre tați, comparativ cu 19% dintre mame sunt implicați în schimburile familiale dintre generații; femeile dau mai mult ajutor și au un mai mare suport din partea părinților și a bunicilor (Hogan et al., 1993). Nu s-au constatat diferențe marcante între ajutorul oferit atunci când acestea creșteau singure copilul (Eggenberg, 1992; Parish et al., 1991). C. Rosenthal (1987) a remarcat că femeia de vârstă medie din Canada reprezintă pivotul relațiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acolo unde a fost cazul. Figura 14. Schimbările intergeneraționale în familia rurală. Ierarhia tipurilor de schimb pe patru generații În mediul rural, predomină ajutorul în muncile agricole din partea părinților pentru bunicii mai tineri (45-54 ani și 55-64 ani), pe când din partea bunicilor predomină mai ales consilierea și sfaturile, urmate de bani și produse alimentare, în timp ce pentru bunicii mai vârstnici accentul pe servicii se schimbă și aproape că se inversează din partea părinților, astfel încât predomină acordarea de îngrijire bunicilor, acordarea de bunuri materiale și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și 55-64 ani), pe când din partea bunicilor predomină mai ales consilierea și sfaturile, urmate de bani și produse alimentare, în timp ce pentru bunicii mai vârstnici accentul pe servicii se schimbă și aproape că se inversează din partea părinților, astfel încât predomină acordarea de îngrijire bunicilor, acordarea de bunuri materiale și alimentare, consiliere/sprijin moral-afectiv etc. În familia urbană, bunicii din generațiile mai tinere le dau copiilor bani, sprijin moral-afectiv și servicii preponderent prin îngrijirea nepoților (primele în ierarhia de schimb), iar părinții bunicilor preponderent servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de îngrijire bunicilor, acordarea de bunuri materiale și alimentare, consiliere/sprijin moral-afectiv etc. În familia urbană, bunicii din generațiile mai tinere le dau copiilor bani, sprijin moral-afectiv și servicii preponderent prin îngrijirea nepoților (primele în ierarhia de schimb), iar părinții bunicilor preponderent servicii și consiliere. Bunicii vârstnici (65-74 ani, peste 75 ani) dezvoltă un comportament de schimb diferențiat pe nevoi, deși continuă să își ajute copiii până la vârste avansate: pe primul loc se află în oraș consilierea și îngrijirea nepoților, care
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
5.); - scopul terapiei este clar: diferențierea, mai ales diferențierea individului, desprinderea lui de legăturile emoționale patologice cu familia de origine. Problemele pacienților vor fi redefinite ca probleme multigeneraționale, iar ei vor trebui să exploreze mult mai îndeaproape situația părinților, a bunicilor și a altor rude în viață sau decedate, să facă vizite, să scrie scrisori. O tehnică mai specifică este genograma, un fel de hartă multigenerațională a familiei pe care pacientul o realizează prin reprezentări grafice (vezi 10.1.). 9.3
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al Junimii nu este doar un obiect muzeal, ci și punctul de plecare pentru un viitor posibil. Mulțumirile mele se îndreaptă către directorul Editurii Humanitas, domnul Gabriel Liiceanu. Dedic paginile de față părinților mei, Mihaela și Dumitru Stanomir, și memoriei bunicilor mei, Constanța și Iordache Hărăbor. Un vis al inteligenței libere Dincolo de rezerve, dincolo de polemici, dincolo de distanța veacului și jumătate care ne separă de momentul înființării Junimii de către Titu Maiorescu, P.P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi, datorăm acestui
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de februarie, apoi ca funcționar la Întreprinderea Cinematografică București. Abia în 1967 mai scoate o culegere de povestiri, Soarele din fereastră, urmată în 1971 de o nouă ediție din Oameni la pândă, de romanele Pelagră și Reptila, în 1975, și Bunica studiază dreptul, în 1982. Prefața volumului Manifest rezumă și opiniile autorului despre poezie, care trebuie să întrupeze un crez, o atitudine susținută „la bara adevărului”. În mod firesc, majoritatea poemelor din volum sunt sociale, lirismul fiind preponderent obiectiv (Cântec de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
din urmă de compromisul moral. Alături de romanul intelectualului, există aici un roman de șantier, un roman de dragoste, ai căror eroi sunt despărțiți de o barieră etnică, precum și un roman polițist, cu subterane confruntări între comuniști, fasciști, iredentiști. Ultimul roman, Bunica studiază dreptul, cu o mai vădită intrigă polițistă, prilejuiește conturarea câtorva interesante portrete. Prin ce are mai bun, Oameni la pândă al lui B. reprezintă o realizare meritorie a prozei realiste de inspirație rurală. SCRIERI: Manifest, Turnu Severin, 1935; Eu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
a prozei realiste de inspirație rurală. SCRIERI: Manifest, Turnu Severin, 1935; Eu și Dunărea, Craiova, 1940; Oameni la pândă, București, 1947; ed. București, 1971; Zile de februarie, București, 1958; Soarele din fereastră, București, 1967; Pelagră, București, 1975; Reptila, Cluj-Napoca, 1975; Bunica studiază dreptul, București, 1982. Repere bibliografice: G. Călinescu, Liviu Bratoloveanu, „Manifest”, ALA, 1935, 745; Ion Caraion, „Oameni la pândă”, „Mondial Magazin”, 1947, 36; Ov. S. Crohmălniceanu, „Oameni la pândă” de Liviu Bratoloveanu, CNT, 1947, 36; Octav Șuluțiu, Liviu Bratoloveanu, „Oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
14; Voicu Bugariu, Maniera balzaciană, LCF, 1975, 20; Dumitru Micu, Liviu Bratoloveanu, „Reptila”, CNT, 1975, 23; Valeriu Cristea, Roman și eveniment, RL, 1975, 31; Dumitru Micu, Proză rurală, CNT, 1976, 33; Popa, Dicț. lit. (1977), 111; Mircea Constantinescu, Liviu Bratoloveanu, „Bunica studiază dreptul”, RL, 1983, 8; Al. Raicu, Liviu Bratoloveanu, RL, 1983, 29; Ion Cristoiu, Publicitatea în literatură, ARG, 1987, 4; Dicț. scriit. rom., I, 360-362; E. Lovinescu, Memorii. Aquaforte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998, 726-730, 787, 789; Lovinescu, Sburătorul, V
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
să fie pregătit să facă același lucru. De aceea educația pentru viața de familie trebuie să înceapă de la vârste fragede: PREȘCOLAR - copilul trebuie ajutat: să cunoască componența familiei; să-și identifice locul și rolul său în familie (față de părinți, frați, bunici, alte persoane); să dovedească însușirea deprinderilor elementare specifice activității casnice; să se comporte civilizat, respectuos în familie; să dorească să participe activ la viața de familie. PRIMAR - copilul trebuie: să cunoască structura familiei, locurile și ocupațiile de bază ale membrilor
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
amândoi ochii spre a nu vedea cât de "neortodoxă" era poezia sumbră a Ilenei Mălăncioiu (...)." Ana Blandiana, în schimb, este reflexivă, gravă, de o simplitate debordantă, sentimentală, ascunzându-se, parcă, asemenea unui copil, după salcâmul de-abia înflorit din grădina bunicilor. Aș fi încercat, mai degrabă, chiar cu riscul de-a ieși din limitele feminismului, o conexiune între lirica Anei Blandiana și cea practicată de Ioan Alexandru sau de Gheorghe Pituț. Alina-Iuliana Popescu alege, în demonstrația ei referitoare la structurarea discursului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se mai poate el socoti stăpîn) își pune un costum scoțian și prinde a țopăi, exhibînd dinaintea privirilor perplexe o imagine a emasculării. Infirmitatea, care va să zică, îmbracă un fason de carnaval. O figură luminoasă, deși lucrată în trăsături mai convenționale, e Bunica, depozitară a valorilor tradiționale pozitive. Ca să-i scutească pe ceilalți de încă o rușine, bătrîna, înăbușindu-și plînsul, se chinuie să fredoneze un cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind intenția de a construi arhetipal, personajul ne convinge totodată că autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
culpabili; e o arie de investigație foarte largă; o piesă deosebită. HORIA DELEANU, scriitor-teatrolog:...prea lungă scena cu pokerul, sau dialogul Val-Alex (de la început), și ultimul tablou, în care sînt prea multe explicații; bună lovitura cu manechinele... (!?); foarte buni vecinii, Bunica și Alex; tangoul ar trebui înlocuit; o comedie frumoasă și gravă; contrapunctări foarte bune; piesa există cu adevărat; e necesară o "pieptănătură". LIANA MĂRGINEANU, actriță:...există stilul Constantin Popa..., "Calul verde"... etc.; o piesă amplă, cu mult adevăr... AUREL STORIN
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ca formă și cromatică, delimitînd un habitaclu neospitalier. Echipa de interpreți colaborează cursiv pe coordonatele gîndirii regizorale. Între cele două grupuri de caractere, al agresorilor și al agresaților, se situează, într-o compoziție de subtilă candoare, realizată de Cornelia Gheorghiu, Bunica. Florin Mircea, care ne propune o excelentă rezolvare scenică a însuși conceptului de teroare, Liviu Manoliu, Doru Zaharia și Constantin Avădanei formează primul grup, numit al Vecinilor, completat de aparițiiel sibilice ale Delegatului Gelu Zaharia. Al doilea grup, în interiorul căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care îi vine bine cel al tînărului furios, neconformist și gata să-și asume riscul evadării Adi Carauleanu a jucat cu aplomb, cu concentrare, personajul lui fiind singura rază de sinceritate și curaj capabilă să se opună agresiunii. Îl susține Bunica interpretată, cu rafinament al mijloacelor și cu o discreție a sentimentului, de Cornelia Gheorghiu. Personaj cu o simbolică limpede, Bunica încearcă să impună măsura bunului simț, tradiționalul optimism și judecata sănătoasă în această lume a derutei, compromisului și violenței. În
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu aplomb, cu concentrare, personajul lui fiind singura rază de sinceritate și curaj capabilă să se opună agresiunii. Îl susține Bunica interpretată, cu rafinament al mijloacelor și cu o discreție a sentimentului, de Cornelia Gheorghiu. Personaj cu o simbolică limpede, Bunica încearcă să impună măsura bunului simț, tradiționalul optimism și judecata sănătoasă în această lume a derutei, compromisului și violenței. În rolul principal, Const. Popa, sfîșiat evident de dihotomia autor-interpret, conferă personajului un puternic dramatism interior; el parcurge cu bună știință
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele corb și ciorile frățești. Stop!; există mici și trecătoare, și zadarnice fioruri de luciditate (Alex, Irina, Val, Bunica), de revoltă, de evadare chiar, dar sînt anulate de forțele unui coșmar care nu suportă normalitatea. Așa se face că, în final, victimele, e adevărat, sub presiunea stăpînului, interior, îngenuncheat și el acum, așa cum cere regula jocului, dansează cu invadatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a omului Irina: fiica lor, actriță frumoasă, dezorientată și incertă ca orice ființă normală Val: soțul Irinei, profesor care primește și dă mai departe bunuri filosofice Alex: mezinul, deci nărăvaș, deci eretic, deci omul cu care îți vine să mergi Bunica: bunică și mai mult de atât Vecinii: V1; V2; V3; V4 Delegatul: alte măști, același om PARTEA ÎNTÎI (Un apartament de bloc; observatorului oarecum competent și sîcîitor i se oferă inevitabilul amestec de obiecte, pe măsura i multor gusturi din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]