16,541 matches
-
Maria a primit totuși și ea, la sărbătorile de iarnă din 1958, un ajutor de 2000 lei din partea Academiei R.P.R., ceea ce i-a produs, se înțelege, o mare bucurie. M-a chemat de îndată să-mi mulțumească și mi-a dăruit dintr-o lădiță o fotografie inedită a familiei Gane, recondiționată și reprodusă alăturat. Mai avea acolo o carte poștală de la tatăl ei, pe care mi-a spus c-o va trimite la Arhivele Statului din Iași. După vreun an, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
într-o singură cameră a fostei sale vile, naționalizată, pe strada Postelnicului nr. 3. Ei îi rămăseseră de la N. Gane mai multe amintiri. Mi-a mulțumit pentru ajutorul ce li-l dădusem în alcătuirea memoriului și dosarelor și mi-a dăruit cartea "Zile trăite" de N. Gane, Iași, 1903, cu autograful autorului către fiul său cel mai mare, Alexandru. După explicațiile Mariei Scarlat Emandi, în fotografie se află în picioare de la stânga la dreapta: 1. Maria (fiică, soția lui Scarlat Iamandi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
175 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Ostași însărcinați cu paza granițelor. 2 Tribut (arhaism); Mită. 3 Locțiitor de domn, regent. 4 Dăruiți cu ranguri. 5 Decrete. 6 Domn (greacă). 7 Domnia voastră. 8 Stăpân. 9 Șeful poliției. 10 Panouri. 11 În mijloc. 12 Viori. 13 Monedă de patruzeci de bani. 14 Toba. 15 Îndreptățesc. 16 Folositoare. 17 Ședință. 18 Semnez. 19 Sentimentul vârstei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
învățământului ieșean. Imaginea acestei adevărate doamne a școlii ieșene a rămas vie în conștiința generațiilor de elevi, pe care cu dăruire i-a îndrumat câteva decenii. Niciun gând de recunoștință nu e pe măsura acestei vieți - prea scurtă din păcate - dăruite în întregime celor din jur - copiii, părinți, prieteni, colegi - până când o boală necruțătorae i-a curmat firul. Dacă am alege doar două cuvinte pentru a zugrăvi o viață de om, acesta nu pot fi altele decât omenie și vrednicie. O
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
și temporale, deoarece orice personalitate este, înainte de toate, o persoană, un om, iar omul nu este o ființă atemporală, ci una creată în timp. Personalitatea despre care voi vorbi este Anton Pavlovici Cehov, timpul pe care Dumnezeu i l-a dăruit să-l măsoare cu anii vieții sale este cuprins între anii 1860-1904, iar spațiul de manifestare a bucuriilor și tristeților, a reușitelor și insucceselor, a credinței și necredinței se numește Rusia. Ne aflăm, așadar, în Rusia celei de a doua
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
mai bine de un metru. Și dacă te cuprindea foamea, trebuia doar să cauți și să observi unde în mijlocul stufului se ridică un firicel de fum. Acolo găseam pescari care făceau celebra ciorbă de pește pescărească și unde dacă le dăruiai o sticlă de vodcă, te puteai ospăta după pofta inimii. Ciorba de pește de acolo se făcea în ceaune mari, cu apă din Dunăre atât de tulbure de nu se vedea fundul ceaunului (se steriliza prin fierbere), se făcea obligatoriu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
familia, în cadrul celor „șapte ani de acasă”. Și aici însă, nu întotdeauna familia a rămas credincioasă tradiției pure românești. La Vatican, în Capela Sixtina, în mijlocul tavanului, e o frescă celebră executată de Michelangelo Buonarroti, care înfățișază momentul în care Dumnezeu dăruiește viață creației sale supreme, omului Adam. Când Papa Juliu al II-lea, după îndelungate așteptări a ajuns să vadă prima dată această scenă, l-a întrebat pe pictor, de ce l-a reprezentat pe Adam cu chip senin de copil. La
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de ceea ce avem, așa cum ei știu să se bucure de o mângâiere sau de o jucărie nou primită. Mesajul pentru noi al acestor copii curați, nevinovați, luminoși este: „bucurați-vă de clipa prezentului, bucurați-vă de tot ce v-a dăruit astăzi Dumnezeu, bucurați-vă de lumină, de natură, de frumusețea lumii din jur, acordați tuturor iertare și iubire, ca să trăiți în pace și liniște sufletească”. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Orele străzii Suntem mândri de faptul că suntem
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă! Du-te să mai vezi o dată trandafirii. Vei descoperi că floarea ta nu are-n lume seamăn. Întoarce-te apoi la mine, să-ți iei rămas bun, iar eu îți voi dărui o taină. Micul prinț se duse să mai vadă o dată trandafirii. Voi nu semănați întru nimic cu floarea mea, voi încă nu sunteți nimic, le spuse el. Pe voi nimeni nu v-a îmblânzit, precum nici voi n-ați îmblânzit
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ea am ucis omizile (în afară doar de câteva, pentru fluturi). Fiindcă pe ea am ascultat-o cum se plângea, ori cum se lăuda, ori câteodată chiar și cum tăcea. Fiindcă ea e floarea mea. Si acum, zise vulpea, îți dăruiesc o taină: Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor. Numai timpul împărțit cu floarea ta face ca floarea ta să fie atât de prețioasă. Tu însă nu trebuie să uiți un mare adevăr
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
care și ei sunt pentru noi unici în lume, în ciuda existenței în jur a sute de mii de copii, chiar în cazul copiilor adoptați, pentru că pe ei i-am îngrijit, i-am protejat, i-am călăuzit prin viață, le-am dăruit timpul, strădania, dragostea noastră. Și foarte important este să știm că suntem răspunzători pentru tot ce am îmblânzit în jurul nostru. Și taina Micului Prinț se poate extinde și la lucrurile neînsuflețite. Locuința noastră este și ea deosebită pentru noi, o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
o floare fermecată și care te face să vezi lumea cu alți ochi. Indiferent cum erai înainte, iubirea te transformă într-o persoană mai bună, vei fi mai înțelegător, vei avea dorința de a ajuta, de a proteja, de a dărui fără a aștepta ceva în schimb, o explozie de bunătate are loc în inima ta. Vezi în jurul tău lucruri minunate pe lângă care adesea ai trecut fără să le observi, frumusețea și parfumul florilor, măreția cerului, cântecul păsărelelor, privirea senină a
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a-l ajuta, de a-i îndulci suferința? V-a putut lăsa rece suferința lui? Și dacă ai reușit să câștigi prietenia unui animal, în special a unui câine, nu ai fost uimit de marea iubire pe care ți-o dăruiește, de devotamentul lui sincer, de recunoștința lui pentru fiecare privire, fiecare mângăiere, fiecare cuvânt pe care se pare că îl înțelege după tonalitate, după expresia și gesturile noastre? Nici un om nu va putea să ne acorde asemenea sentimente curate și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
va urma o mare pedeapsă pentru omenire. Dumnezeu să ne ajute să găsim calea bună și adevărată ca să ne împăcăm și între noi oamenii și cu Mama Natură, care ne-a dat viață, care ne hrănește și care ne-a dăruit o mulțime de bucurii și de zile frumoase. Badea Gheorghe Ce-o să zică lumea? Tradiția, ca și Democrația, au multe părți bune dar din păcate și multe părți rele, pe care, din prudență, le voi spune de-acum încolo, ceva
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
la trei, șase și nouă luni în cinstea Sfintei Treimi, la un an, până la 7 ani de la moarte, după exemplul creștinilor din vechime care în fiecare an prăznuiau ziua morții martirilor și a sfinților. Se obișnuiește conform tradiției să se dăruiască diferite lucruri, îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de uz casnic, se împart farfurii cu mâncare, căni sau pahare și linguri sau furculițe - șase, douăsprezece, douăzeci și patru. Rânduielile bisericești nu prevăd nimic în această privință, fiecare poate da cât crede de cuviință și când
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
această privință, fiecare poate da cât crede de cuviință și când poate. Aici însă încep speculațiile. Am văzut într-o localitate din apropierea Bucureștiului, cum la pomană s-a prezentat un bărbat mai în vârstă și a cerut să i se dăruiască, conform tradiției, un palton nou. Dacă nu ai, trebuie să îl cumperi ca să nu intri în gura lumii. Culmea speculării tradiției am întâlnit-o într-o localitate din Moldova unde tradiția era să faci pomană înainte de a muri și viu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
palton nou. Dacă nu ai, trebuie să îl cumperi ca să nu intri în gura lumii. Culmea speculării tradiției am întâlnit-o într-o localitate din Moldova unde tradiția era să faci pomană înainte de a muri și viu fiind trebuia să dăruiești de toate celor din sat, ca un fel de repetiție generală. Este un spectacol sinistru care amintește de o scenă din filmul Zorba-grecul, unde 121 Bubulina nu apucase să moară și privea cu groază cum sătenii îi devastează casa, luând
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și cu câteva riduri „de expresie” pe față. Uneori mă privește vesel, uneori trist sau îngrijorat. Îi spun „bună dimineața, cum ai dormit, ce ai visat și ce planuri avem pentru astăzi?” Și îi mai spun „Dumnezeu ne-a mai dăruit încă o zi, hai să facem din ea o zi frumoasă!” Uneori însă, îmi amintesc ca prin ceață, că din oglindă, mă privea cândva un tinerel cu fața netedă și senină, cu ochii strălucitori, plini de energie și de voie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cunoaștem, nu îl putem afla și ar fi chiar dezastruos să știm de azi ce nenorocire ne așteaptă mâine. Ceea ce ne rămâne este prezentul, este acest moment schimbător, plasat într-un punct pe scala infinitului, această bucățică unică și individuală dăruită de destin fiecăruia dintre noi, această părticică din marele dar pe care ni l-a făcut divintatea acordându-ne un timp determinat numit „viață” și pe care depinde de noi cum o vom valorifica. Privesc cu întristare cum o mulțime
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
atunci cînd țarul Petru cel Mare ceruse ajutorul creștinilor, mișcare înăbușită cu prețul unor mari pierderi. Ulterior, principala legătură a fost cea dintre autoritățile ecleziastice ale celor două țări. În 1716, Danilo a plecat în Rusia, unde i s-au dăruit bani, cărți și lucruri trebuitoare bisericii. Unul dintre partizanii muntenegreni de frunte ai alianței cu Rusia a fost episcopul Vasilije Petrović, care a vizitat în trei rînduri Sankt Petersburgul, sperînd că împărăteasa Ecaterina va institui un protectorat asupra țării lui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sinodurilor. În trecut, conducătorii Principatelor fuseseră întotdeauna generoși în donațiile făcute instituțiilor și cauzelor ortodoxe. Darurile fanarioților erau în schimb menite să întărească influența grecească. Deosebit de importantă era chestiunea mînăstirilor închinate. Tot mai mulți boieri, atît greci cît și români, dăruiau pămînturi anumitor mînăstiri, al căror venit era destinat finanțării Locurilor Sfinte, ca Sfîntul Mormînt, Muntele Sinai și Muntele Athos, sau a Patriarhiei. Acestea erau conduse de greci, în fruntea lor aflîndu-se egumenii, numiți de Locul Sfînt respectiv. Cu timpul, a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Slavoniei erau devastate și depopulate. Pînă în 1745, ele s-au aflat sub autoritatea unei conduceri dualiste militaro-civile care a depus mari eforturi să repopuleze provincia și să-i redea prosperitatea și rodnicia. Încercînd să dezvolte regiunea, puterea habsburgică a dăruit sau a vîndut nobililor, oficialităților guvernamentale, negustorilor și altor categorii, care erau în general germani sau unguri, mari întinderi de pămînt. O parte a acestuia a fost atribuită coloniștilor germani care aveau statut de țărani liberi. O serie de alți
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Nu furios. De obicei, mă enervez, dar uite că, pentru un tip inteligent, cronica nu era decât o chestie clientelară. Îmi făcuse un hatâr vorbind despre mine. Trebuia să fac reverențe că mă băgase în seamă. Metenele, plecăciuni. De-aia dăruiești, încercam să demontez mecanismele psihologice ale lui D.V., pentru a primi în schimb recunoaștere. Or, io așa ceva nu făcusem. Problema e că nu sunt genul. Uneori, de frică să nu par pupincurist, devin mitocan. E o chestie de care încerc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc nu piere Și nici nu va pieri Românul știe să înfrunte ceasul greu El crede în dreptatea lui și-n Dumnezeu Când țara viața ne va cere Noi o vom dărui Când ceasul va sosi Noi să plătim vom ști Căci tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri II. Reînvie-n mine tot trecutul Plin de tinerețe și avânt Glasul celor ce și-au dat tributul Iarăși
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
sentimentul că icoanele erau în realitate niște ferestre, iar în spatele lor se aflau însăși cei imortalizați etern în ulei. Ce om bun și ce glas duios avea părintele... Tot îmi răsare în minte imaginea mustăcioasă a bunicului când mi-a dăruit o tavă mică de plăcinte, pentru a lucra cot la cot cu bunica. Nu era atât de arțăgos pe cât voia să fie crezut. În fiecare toamnă îl băteam la cap să mă ia cu el la vânătoare și după zile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]