14,468 matches
-
trebuie retezata în fața lui Faust. Străduințele mele nu mergeau atât spre vocabularul îmbelșugat, cât spre întrebuințarea nuanțata, neobișnuită uneori, a unui vocabular de circulație generală printre români. Ceea ce urmăream nu era cuvântul pitoresc, rar, a cărui semnificație trebuie căutată în Dicționarul limbii, ci îmbinarea nouă de cuvinte, câri umblă în toată obștea românească. Foarte rar m-am abătut de la acest criteriu în traducerea lui Faust. Nous savons que leș écrivains nourrissent en général, aujourd'hui même, l'ambition d'enrichir la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vol. ÎI : 1851-1958,1970-1971, en trois parties ; Bibliografia României. Articole din periodice (Bibliographie de la Roumanie. Articles des publications périodiques), 1953-1989 ; Bibliografia românească modernă (Bibliographie roumaine moderne), Editura Academiei R.S.R., București, 1984-1996 ; Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Calendare și almanahuri românești : 1731-1918 : Dicționar bibliografic (Calendriers et publications périodiques roumains : 1731-1918 : Dictionnaire bibliographique), Editura Științifică și Eciclopedică, București, 1981 ; le catalogue des articles critiques du service bibliographique de la Bibliothèque Métropolitaine de Bucarest (1968-2004). 1043 La Librairie du Savoir semble être une maison d'édition
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ci, într-o măsură uneori determinată, de factorii de natură societală. De aceea, vorbim și de comportamentul colectiv, „termen generic care desemnează tipurile de comportament proprii unor indivizi care, sub influența unei credințe împărtășite, acționează uneori în «concentrat»”<footnote Larousse. Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 56. footnote>. Comportamentele de grup (care nu se confundă cu cele colective) se referă la „ansamblul comportamentelor realizate de membrii unui grup în calitatea lor de membri ai grupului și în legătură cu poziția
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
omiterea unor aspecte) și pot mai bine dezvălui complexitatea unor realități. „Această reprezentare, ce se sprijină pe o observație, este o construcție care urmărește explicarea obiectului, în sincronia și diacronia sa. Produsul acestei elaborări va fi numit «model»”<footnote Larousse, Dicționar de sociologie, p. 176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și diacronia sa. Produsul acestei elaborări va fi numit «model»”<footnote Larousse, Dicționar de sociologie, p. 176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate, logice, matematice, formatizate, conceptuale orientate sau scheme conceptuale etc. Modelele managementului resurselor umane reprezintă modalități de exprimare a unor aspecte esențiale ale acestuia (alcătuire, funcționare etc.) prin dezvăluirea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Reviste și curente în evoluția literaturii române (1978), expunere sub formă de micromonografii a celor mai însemnate curente și periodice literare din secolele al XIX-lea și al XX-lea. Contribuția fundamentală avea s-o dea H. în 1987, prin Dicționar al presei literare românești. 1790-1982, revizuit, actualizat și intitulat la a doua ediție Dicționarul presei literare românești. 1790-1990 (1996; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). Lucrare de informare indispensabilă, riguros alcătuită, Dicționarul... reține în corpul propriu-zis și în addenda referințe la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
celor mai însemnate curente și periodice literare din secolele al XIX-lea și al XX-lea. Contribuția fundamentală avea s-o dea H. în 1987, prin Dicționar al presei literare românești. 1790-1982, revizuit, actualizat și intitulat la a doua ediție Dicționarul presei literare românești. 1790-1990 (1996; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). Lucrare de informare indispensabilă, riguros alcătuită, Dicționarul... reține în corpul propriu-zis și în addenda referințe la peste două mii două sute de publicații, fie integral literare, fie conținând pagini sau rubrici literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
fundamentală avea s-o dea H. în 1987, prin Dicționar al presei literare românești. 1790-1982, revizuit, actualizat și intitulat la a doua ediție Dicționarul presei literare românești. 1790-1990 (1996; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). Lucrare de informare indispensabilă, riguros alcătuită, Dicționarul... reține în corpul propriu-zis și în addenda referințe la peste două mii două sute de publicații, fie integral literare, fie conținând pagini sau rubrici literare și care, toate, au înrâurit într-un fel sau altul viața culturală românească. Articolele sunt alcătuite ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
și reviste. 1789-1948, I-II, introd. D. Micu, București, 1968; Reviste și curente în evoluția literaturii române, București, 1978; Societăți și asociații în știința românească, București, 1981; Centenarul concursurilor școlare. De la „Tinerimea Română” la Concursul „M. Eminescu”. 1885-1985, București, 1985; Dicționar al presei literare românești. 1790-1982, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1987; ed. 2 (Dicționarul presei literare românești. 1790-1990), București, 1996. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Presa literară românească”, LCF, 1969, 16; Ov. S. Crohmălniceanu, „Presa literară românească”, RL, 1969, 18; Titus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
evoluția literaturii române, București, 1978; Societăți și asociații în știința românească, București, 1981; Centenarul concursurilor școlare. De la „Tinerimea Română” la Concursul „M. Eminescu”. 1885-1985, București, 1985; Dicționar al presei literare românești. 1790-1982, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1987; ed. 2 (Dicționarul presei literare românești. 1790-1990), București, 1996. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Presa literară românească”, LCF, 1969, 16; Ov. S. Crohmălniceanu, „Presa literară românească”, RL, 1969, 18; Titus Moraru, „Presa literară românească”, TR, 1969, 19; Ion M. Negreanu, „Presa literară românească”, R
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
TR, 1969, 19; Ion M. Negreanu, „Presa literară românească”, R, 1969, 7; Nae Antonescu, Observații la o carte, ST, 1969, 9; Iosif Pervain, Carențele unei culegeri, TR, 1969, 51; Șerban Cioculescu, O carte utilă, LCF, 1979, 8; Dumitru Micu, Elogiu dicționarului, RL, 1987, 14; Șerban Cioculescu, „Dicționar al presei literare românești”, RL, 1987, 20; Șerban Cioculescu, Caragialeștii în „Dicționar al presei românești”, RL, 1987, 21; M. N. Rusu, „Dicționar al presei literare românești”, SPM, 1987, 23-26; Dumitru Micu, Un dicționar al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
Presa literară românească”, R, 1969, 7; Nae Antonescu, Observații la o carte, ST, 1969, 9; Iosif Pervain, Carențele unei culegeri, TR, 1969, 51; Șerban Cioculescu, O carte utilă, LCF, 1979, 8; Dumitru Micu, Elogiu dicționarului, RL, 1987, 14; Șerban Cioculescu, „Dicționar al presei literare românești”, RL, 1987, 20; Șerban Cioculescu, Caragialeștii în „Dicționar al presei românești”, RL, 1987, 21; M. N. Rusu, „Dicționar al presei literare românești”, SPM, 1987, 23-26; Dumitru Micu, Un dicționar al presei românești, RL, 1987, 28; Neagu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
ST, 1969, 9; Iosif Pervain, Carențele unei culegeri, TR, 1969, 51; Șerban Cioculescu, O carte utilă, LCF, 1979, 8; Dumitru Micu, Elogiu dicționarului, RL, 1987, 14; Șerban Cioculescu, „Dicționar al presei literare românești”, RL, 1987, 20; Șerban Cioculescu, Caragialeștii în „Dicționar al presei românești”, RL, 1987, 21; M. N. Rusu, „Dicționar al presei literare românești”, SPM, 1987, 23-26; Dumitru Micu, Un dicționar al presei românești, RL, 1987, 28; Neagu Udroiu, Clipe dense de viață, FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
51; Șerban Cioculescu, O carte utilă, LCF, 1979, 8; Dumitru Micu, Elogiu dicționarului, RL, 1987, 14; Șerban Cioculescu, „Dicționar al presei literare românești”, RL, 1987, 20; Șerban Cioculescu, Caragialeștii în „Dicționar al presei românești”, RL, 1987, 21; M. N. Rusu, „Dicționar al presei literare românești”, SPM, 1987, 23-26; Dumitru Micu, Un dicționar al presei românești, RL, 1987, 28; Neagu Udroiu, Clipe dense de viață, FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni, fapte, VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
Elogiu dicționarului, RL, 1987, 14; Șerban Cioculescu, „Dicționar al presei literare românești”, RL, 1987, 20; Șerban Cioculescu, Caragialeștii în „Dicționar al presei românești”, RL, 1987, 21; M. N. Rusu, „Dicționar al presei literare românești”, SPM, 1987, 23-26; Dumitru Micu, Un dicționar al presei românești, RL, 1987, 28; Neagu Udroiu, Clipe dense de viață, FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni, fapte, VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al presei literare românești”, RITL, 1988, 3-4; Mircea Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
Rusu, „Dicționar al presei literare românești”, SPM, 1987, 23-26; Dumitru Micu, Un dicționar al presei românești, RL, 1987, 28; Neagu Udroiu, Clipe dense de viață, FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni, fapte, VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al presei literare românești”, RITL, 1988, 3-4; Mircea Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996, 42; Al. Săndulescu, „Dicționarul presei literare românești”, RL, 1997, 3; Săluc Horvat, Presa literară românească, TR, 1997, 22; Gh. Bulgăr, Presa literară în istoria modernă a românilor, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
Micu, Un dicționar al presei românești, RL, 1987, 28; Neagu Udroiu, Clipe dense de viață, FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni, fapte, VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al presei literare românești”, RITL, 1988, 3-4; Mircea Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996, 42; Al. Săndulescu, „Dicționarul presei literare românești”, RL, 1997, 3; Săluc Horvat, Presa literară românească, TR, 1997, 22; Gh. Bulgăr, Presa literară în istoria modernă a românilor, LCF, 1997, 25, 26; Iordan Datcu, Ion Hangiu și presa literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
RL, 1987, 28; Neagu Udroiu, Clipe dense de viață, FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni, fapte, VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al presei literare românești”, RITL, 1988, 3-4; Mircea Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996, 42; Al. Săndulescu, „Dicționarul presei literare românești”, RL, 1997, 3; Săluc Horvat, Presa literară românească, TR, 1997, 22; Gh. Bulgăr, Presa literară în istoria modernă a românilor, LCF, 1997, 25, 26; Iordan Datcu, Ion Hangiu și presa literară, RL, 1999, 8; Constantin Parfene, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
Reformulând, prin ele se reflectă o anumită vârstă a modernității, o anumită etapă a ei, care se separă de altele printr-o formă specifică de sensibilitate. Două incoveniente se ivesc numaidecât cu acești doi termeni. Pe când simbolismul a intrat în dicționarul de termeni literari în calitate de curent literar, decadentismul nu a primit investitura teoretică, rămânând la stadiul de atribut ocazional în măsură să precizeze o nuanță, o impresie și nicidecum o estetică sau un curent literar sau artistic. Am încercat să reconstruiesc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rămâne un tainic și somptuos azil, un templu ermetic și vrăjit pentru visători, poeți și cugetători, pentru idealiști și esteți"51. Cu privire la teoria lui John Reed, trebuie precizat faptul că această "lectură" nu este una alegorică, unde rămâne esențială utilizarea dicționarului de iconuri alegorice și niciuna a unor stări tranzient, e ca în pictura simbolistă a unei état d'âme. Această lectură răspunde în oglindă fragmentării, prin telescoparea detaliului impus atenției în detrimentul întregului. Cu toate acestea, o parte din picturile lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de energie și Într-un timp cât mai scurt. Aceasta Înseamnă o adaptare cât mai rapidă la Împrejurările vieții. Inteligența este deci o calitate a Întregii activități mentale, a organizării proceselor psihice superioare, inclusiv a celor afectiv-motivaționale și voliționale. În Dicționarul de psihologie Larousse (2000, p. 161) inteligența este definită astfel: “aptitudinea de a Înțelege relațiile care există Între elementele unei situații și de a te adapta În așa fel Încât să-ți realizezi propriile scopuri”. E. L. Thorndike făcea distincția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
caracter situațional”. Intensitatea emoțiilor este variată și poate fi de intensitate mica, mijlocie sau foarte mare. În ultimul caz aceasta se numete afect sau emoție șoc. Există patru tipuri de emoții-șoc clasificate de A. Cosmovici: frica, furia, disperarea și bucuria. Dicționarul Oxford, definește emoția ca fiind “orice agitație sau tulburare mintală sentimentală sau pasională; orice stare mintală acută sau tensionată (apud Goleman, D., 2001, p. 345). D. Goleman nu este mulțumit de această definiție, spunând că emoția se referă la un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
scurtă, Ed. Timpul Iași, 2000; Tărâmul interzis, roman, Ed. Timpul, Iași, 2001; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol.I, Ed. Timpul, Iș. 2005; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol.II, Ed. Timpul, 2006; Critică și istorie literară: Univers cultural și literar vasluian, Dicționar, Ed. Pim, Iș 2008; Căutătorul de Iluzii, eseu critic, Ed. Pim, Iași, 2010; Literatură umoristică Tăgârța cu minciuni, epigrame, poeme satirice, 2004 Teleleu prin Europa, epigrame, poeme satirice, 2009 ARGUMENT În procesul de instrucție și educație, la disciplina Limba și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai amintește. Dar un loc aparte În creația lui I. L. Caragiale Îl ocupă drama „Năpasta”, apărută la 1 ianuarie, 1990 și jucată În luna februarie a aceluiași an. Critica a considerat această dramă „o Încercare a 122 Fl. Manolescu, În „Dicționar de literatură română”. Ed. Univers, 1979, p. 86- 89; dramaturgului de a echilibra În opera sa comicul cu tragicul, universul burghez orășenesc, cu cel țărănesc.” (Florin Manolescu) 3. I. L. Caragiale prozatorul Proza lui I. L. Caragiale se naște din geniul dramaturgic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Opinia publică este o realitate ce se impune datorită metodei lor de cugetare, transformată în deprindere ce se întărește prin practica zilnică. Autorul subliniază că aici este vorba despre identitate de deprinderi și nicidecum despre identitate de termeni. Poți răspândi dicționare foarte bune pentru explicarea valorilor de libertate, constituție, democrație printre cetățenii unor societăți întârziate, la fel cum au procedat și misionarii care au răspândit milioane de evanghelii printre popoarele arhaice din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]