20,245 matches
-
mai agreabil aspect și părerea mea este că poate lua loc în recuzita poetică alături de păun și de rodie.” (G. Călinescu, C.O., 47), „Cât despre apă bună, nu vă îngrijiți; acuș avem să dăm peste o fântână cu apă dulce și rece ca gheața.” (I. Creangă, 204), „Fiecare are, Galilei, pământul său în legătură cu care poate fi întrebat într-o zi.” (O. Paler, Galilei, 26) Observații: Locuțiunea prepozițională în ceea ce privește poate avea și o variantă cu verbul la imperfect: „Asta putea fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
SOCIATIVTC "COMPLEMENTUL SOCIATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale), cu tranzitivitate directă, dacă rolul de mediator în dezvoltarea relației sintactice îl are un complement direct: Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de apă dulce și cu una de miere...” (I. Creangă, 210), tranzitive sau intranzitive, dacă medierea o face subiectul enunțului: „Vechiul cântec se împletea cu sunetul stins al acordeonului și cu tristele măsuri ale țambalului.” (E.Barbu, 76) • sau interjecții: „Dar lasă asta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adversativă se desfășoară între termeni care se asociază în constituirea planului semantic al enunțului sau al unor funcții sintactice în pofida caracterului lor divergent, în mod obiectiv sau în mod subiectiv: „O, șoptește-mi - zice dânsul - tu ochii plini d-eros Dulci cuvinte ne-nțelese, însă pline de-nțeles,” (M. Eminescu, I, 82), „Nu se luptă cu nimeni dar se simte învins.” (L. Blaga, 108) Din acest punct de vedere, al raportului semantic dintre termenii înscriși în relația sintactică de coordonare adversativă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mor spre a se naște. Iar tu, Hyperion rămâi, Oriunde ai apune...” (M. Eminescu, I, 178) Observații: Când termenii nu sunt în antiteză, conjuncția exprimă o relație de coordonare copulativă: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec!” (M. Eminescu, I, 201) Când coordonarea se realizează prin celelalte conjuncții, termenii introduc în enunț mai ales componente semantice divergente: „Nu înțelegem clar ce spune, dar sentimentul neted este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
împărtășea și nouă - lui Pantazi și mie.” (M. Caragiale, 113) • acuzativ: „... Se putea înțelege, așa cum am înțeles eu, că între timp întâlnise pe acest fabulos poet, pe Adrian...” (M. Eliade, 503), - fie în nominativ, indiferent de cazul termenului-bază: „El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sombru și regal.” (M. Eminescu, I, 35) „... Le crea din nou, le cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe atunci, după război.” (M. Eliade, 486), „.. Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ochii de lacrimi.” (I.Creangă) „Elementele incidente” sunt structuri primare, proprii, de exemplu, vorbirii directe:„Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul, îngâmfat.” (I. Creangă) c. „Fenomenele sintactice” se înscriu numai în planul enunțului: „Stoluri, stoluri trec prin minte/ Dulci iluzii.” (M. Eminescu) „Elementele incidente” rezultă din proiectarea enunțării asupra enunțului. Această din urmă particularitate, care le înglobează, de altfel, și pe celelalte, generează două planuri ale enunțului, organizat, ca enunț complex, cel mai adesea, iar articularea celor două planuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
regiunea de dealuri și câmpii iazuri, heleștee, limane etc.). Alcătuirea geologică a favorizat acumularea de pânze de apă la adâncimi diferite, din care râurile primesc prin izvoare cantități de apă variate, și o compoziție chimică a apei variabilă (de la ape dulci, în majoritate, la ape sărate în arealul sâmburilor de sare). Climatul, prin variația în timpul anului a cantității de precipitații și a temperaturilor, influențează modul de realizare a scurgerii apelor râurilor, rezultând perioade cu debite mari primăvara, când zăpada se topește
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai multe sute de kilometri pătrați, precum Razim cu 415 km2. - Depresiunile în care s-a acumulat apa sunt de origine diferită, naturală (glaciară, vulcanică, de baraj natural, de tasare etc.) și antropică (lacuri de baraj). - Apa celor mai multe lacuri este dulce. Există și lacuri cu apă sărată care conțin și nămol sapropelic folosit la tratamente balneare în stațiunile Techirghiol, Amara, Lacul Sărat, Sovata, Ocna Sibiului etc. - Au vegetație și faună specifice. În lacurile de munte cu vegetație redusă, cu apă curată
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în cea sudică, evidente în zona de litoral și mult mai atenuate spre interior. Furtunile sunt frecvente, de unde și numele acordat în Antichitate de „mare neospitalieră“. În Marea Neagră se varsă mai multe fluvii, care aduc un volum însemnat de apă dulce și aluviuni. Cele mai importante sunt DunăAMINTIȚI Vă definiția mării de tip continental; principalele trepte de relief ale bazinului maritim. HIDROGRAFIA 59 AMINTIȚI-Vă cauzele formării curenților maritimi; definiția salinității, lagunelor și limanelor maritime. rea, Nistrul, Niprul, Donul, care se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
care vine din Munții Caucaz etc. Există două categorii de curenți, unii cauzați de vânturile din nord-est, care cuprind apa mării la suprafață deplasând-o în două circuite, și alții cu caracter compensator în strâmtoarea Bosfor: un curent de apă dulce circulând la suprafață din Marea Neagră spre Marea Egee și altul de fund, cu apă sărată, circulând în sens opus. Lipsa curenților verticali nu permite amestecul apei mării. Ca urmare, au rezultat două nivele. În nivelul superior, cu o grosime de 180
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
2/1. Glucidele sunt substanțe ternare formate din carbon, hidrogen și oxigen, dar se cunosc și derivați ai acestora care conțin și azot, fosfor sau sulf. Denumirea de glucide, utilizată mai ales în biochimie, este în strânsă legătură cu gustul dulce (glichis(gr.) = dulce) al multora dintre acestea. Din același considerent, glucidele se mai numesc zaharide sau zaharuri. 2.2. Clasificare Glucidele se clasifică, în funcție de comportarea lor la hidroliză, în trei categorii: monoglucide, oligoglucide și poliglucide. Monoglucidele sau ozele sunt glucide
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sunt substanțe ternare formate din carbon, hidrogen și oxigen, dar se cunosc și derivați ai acestora care conțin și azot, fosfor sau sulf. Denumirea de glucide, utilizată mai ales în biochimie, este în strânsă legătură cu gustul dulce (glichis(gr.) = dulce) al multora dintre acestea. Din același considerent, glucidele se mai numesc zaharide sau zaharuri. 2.2. Clasificare Glucidele se clasifică, în funcție de comportarea lor la hidroliză, în trei categorii: monoglucide, oligoglucide și poliglucide. Monoglucidele sau ozele sunt glucide simple, nehidrolizabile; Oligoglucidele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în evidență. Astfel în reacțiile specifice grupării carbonil se utilizează de obicei formulele aciclice, pe când la scrierea oligoși poliglucidelor se utilizează formulele ciclice de perspectivă. 2.5.3. Proprietăți fizice ale ozelor Ozele sunt substanțe solide, cristaline, incolore, cu gust dulce, ușor solubile în apă datorită numeroaselor grupări hidroxil, greu solubile în alcool și insolubile în eter și cloroform. În mediu puternic acid ozele se deshidratează și se înnegresc, la temperatură înaltă ozele se caramelizează, descompunându-se. În soluție ozele sunt
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
xilani) însoțind celuloza mai ales în partea lemnoasă a plantelor; paie, coceni, lemnul de stejar și gorun, sâmburii de caise și coaja de nuci. Se mai găsește în gume, mucilagii și alge. În stare pură, xiloza este o substanță cristalină, dulce, solubilă în apă și dextrogiră. Este numită și zahăr de lemn. L (+) Arabinoza este răspândită în liliaceae, dar se întâlnește mai mult sub formă de poliglucide, numite arabani, în borhotul de sfecla de zahăr, în guma arabică și gume vegetale
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
D Ribuloza este o cetopentoză epimeră cu riboza, având rol important în fotosinteză. Hexozele sunt substanțe care apar în regnul vegetal și animal atât libere, cât și sub formă de derivați. În general, ele sunt substanțe incolore, cristalizate, cu gust dulce și ușor solubile în apă. Aldohexozele principale sunt: D (+) Glucoza (dextroza) este cea mai răspândită glucidă având rol fiziologic important. I se mai spune și zahăr de struguri și zahăr de amidon. Glucoza reprezintă o sursă importantă de energie având
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în gangliozide și glicoproteine. D (+) galactoza este după riboză, dezoxiriboză și glucoză, cel mai răspândit monozaharid din regnul animal. D(-) Fructoza (levuloza) sau zahăr de fructe face parte din cetohexozele cele mai răspândite. În stare liberă se găsește în fructele dulci, roșii coapte, mierea de albine, în legume. Condensată fructoza se găsește în oligoglucide (zaharoza, rafinoza și gențiobioza) și în poliglucide (fructani și levani). Fructoza este cea mai dulce dintre oze. Este o cetoză cu activitate optică levogiră și prezintă fenomenul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
din cetohexozele cele mai răspândite. În stare liberă se găsește în fructele dulci, roșii coapte, mierea de albine, în legume. Condensată fructoza se găsește în oligoglucide (zaharoza, rafinoza și gențiobioza) și în poliglucide (fructani și levani). Fructoza este cea mai dulce dintre oze. Este o cetoză cu activitate optică levogiră și prezintă fenomenul de mutarotație având (*)20D = 930. În produsele naturale apare sub formă furanozică. În celulele animale se întâlnesc esterii fosforici ai fructozei ca intermediari în degradarea anaerobă a glucozei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
devine levogiră, deci se schimbă sensul de rotație al planului luminii polarizate. Din această cauză procesul de hidroliză poartă numele de " invertirea zaharozei " . Amestecul de zaharoză și zahăr invertit este principalul constituient al mierii de albine, căreia fructoza imprimă gustul dulce pronunțat Sub acțiunea enzimelor numite zaharaze (* glucozidaza și * fructozidaza) prezente în sucul intestinal la animale, zaharoza este hidrolizată în cele două componente. Industrial, zaharoza se obține prin prelucrarea sfeclei de zahăr.În urma cristalizării zaharozei, rămâne un sirop vâscos, brun (melasa
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
A există în două forme structurale: vitamina A1 cu cei 3 derivați retinolul, retinalul și acidul retinoic, răspândiți în țesuturile mamiferelor și a peștilor marini; vitamina A2 cu cei 2 derivați 3dehidroretinolul și 3-dehidroretinalul răspândiți în țesuturile peștilor de apă dulce. Structurile chimice ale vitaminelor A1 prezintă un ciclu de * iononă care are în poziția 6 o catenă laterală formată din două resturi izoprenice, iar grupările R se găsesc în trans. Vitaminele A sunt sensibile la lumină și raze u.v.
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
miezul de nucă; Frunza-n codru se rărește Toți copacii-au ruginit Zilele încep să scadă Nopțile iar s-au lungit. Cu-ale sale dalbe flori, Vara pleacă dintre noi, Vine toamnă când bat vânturi Cu furtune și cu ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-a depărtat; Frigul toamnei mereu crește, Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând vremea răcoroasă, Biată a plecat și ea. Toamnă A venit toamnă cețoasa, Frunzele au ruginit, Vremea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
capul dat pe spate, Un mac își scutură pe rând Petalele însângerate. În salcii, vrăbiile tac, Doar cucul cal bătrân aruncă, Ne-ndemânatic și buimac; Chemarea-i scurtă peste lunca. Și din trifoiul adormit Cu flori ușoare și rotunde, Acelasi dulce târâit De greieri tineri îi răspunde. Pe-un fir subțire, auriu, Se leagănă sub o sulfina Un mic paianjen străveziu, O picătură de lumină. Și, dibuind un gândăcel Cu poleitele antene Coboară pe un mușețel La umbră între buruiene... Vară
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Cântece drăguțe. 100 Colindătorii Afară ninge liniștit Și-s sobă arde focul Iar noi, pe lângă mama stând, De mult uitarăm jocul. E noapte, patul e facut, Dar cine să se culce, Când mama spune de Iisus Cu glas duios și dulce? De Iisus cum s-a născut în frig, În ieslea cea săracă Cum boul peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum a venit în ieslea lui Pastorii de la stana Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Hristos, Îi sunt dragi numai copiii Cei cu sufletul milos. Și copiii buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
soare; Spăl păpușile cântând Și de-oi fi odată mare Voi munci cu toți la rând. Ce miros au meseriile Portul românesc Oricare meserie De-uleiuri de rășina Mult îmi place și iubesc Are-un miros, copii, Miroase cofetarul Portul dulce românesc. A pâine și a plăcinte A nuci și scorțișoare Albă iia cu altița, Miroase-n brutarii. Iar un halat de medic Cu ciucuri și lămâița, În orice tâmplărie A doctorii amare. Și bundița că un lan În sat sau
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
negre de fântână Șoferul are-n haină Pescarul cel vânjos Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și cu turme de mioare Și cu oameni ca-n poveste Țara mea de cânt și dor, Te iubesc. Pământ bogat, Tu ai soare în pridvor. Plin de vise, fermecat. Patria de Liviu Dumitru Am
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]