14,960 matches
-
al visului american straniu, chiar puțin Înspăimântător. Însăși ideea că Dumnezeu a făcut din noi poporul ales, din țara noastră - pământul ales, provoacă zâmbete neîncrezătoare, În special În mijlocul populației europene, mai seculară, care de mult a lăsat În urmă un Dumnezeu personal. Dar ceea ce prietenii noștri europeni nu par să Înțeleagă, este că acest element al visului american a fost forța motorice responsabilă pentru simțământul de Încredere american - mulți europeni l-ar putea numi aroganță - că fiecare dintre noi putem „muta
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noii frontiere spațio-temporale. Întreaga realitate terestră a fost reconfigurată Într-o singură formulă - al meu versus al tău. Cu această formulă europenii au pornit să Îngrădească Întregul spațiu și timp. În viitorul care tocmai se năștea, fiecare persoană va deveni Dumnezeul său personal, a cărei divinitate stătea În acumularea de proprietate, dezvoltându-și ființa și lăsând o umbră din ce În ce mai mare asupra existenței și timpului. Mai mult al meu, mai puțin al tău. Acei care puteau, prin talent și viclenie, să obțină
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sufletului". Mintea operează cu gândul. Uneori înțelesul se identifică: "să încep osteneala aceasta, după atâtea veacuri... se sparie gândul"32. Unul din produsele minții, scrisul, are tot la Miron Costin un înțeles științific. Iată o splendidă definiție psihologică: "lăsat-u puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea"33. Pe lângă omul cu minte (devenit adjectivul "cuminte"), există o serie de variante: "bolnăvindu-se feciorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte"34 lipsit de minte, fără minte etc., după cum și fără ținere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
învăluie totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o întîmplare aievea? Sau un vis urît?... În fine, bine că a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cum naiba se fac copii c-o nevastă de care ești divorțat?! Gh. P. doi: Tov. Pavel..., uite vă spun cinstit..., ca între doi membri de partid... Tov. secretar, de la lemne mi se trage... Gh. P. unu: (ieșit din rol) Dumnezeule mare, ăsta teatru absurd! Gh. P. doi: ...Viața era absurdă... Nu, viața era normală..., adică așa cum ne-o făceam noi..., și noi o îmbrînceam împotriva ei... împotriva naturii... mare porcărie! Gh. P. unu: Hai, zi-i mai departe..., să terminăm
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu cei de la et. II! (verifică într-un calendar de birou) Numai că azi nu e marți, zevzecule, și dacă nu-i marți ce poate să fie...?! Miercuri, nu? Da uite că nu-i nici marți, și nici miercuri... (revelație) Dumnezeule!, e luni! Ziua mea liberă, ziua mea de chin... ziua... seara mea... muiată-n zeamă de trecut..., seara mea... ornată cu amintiri..., trecutul meu mîncat de prezent... (sonerie ușă) Da iar nu-i dau drumu'! (evident, faptele contrazic vorbele, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a le deschide; apoi vrea să le pună în geantă, ezită și, în cele din urmă, deschide un dosar) Ia să vedem noi cum mă cheamă..., și cine sînt eu... (începe să răsfoiască, din ce în ce mai agitat, mai uluit și mai revoltat) Dumnezeule, să fiu al dracului dacă..., dacă dosarul ăsta nu-i decît un mare căcat! Să fiu eu al dracului dacă dosarul ăsta nu are toate paginile... goale..., goale-goluțe... fără nici un cuvînt pe ele..., fără nici o virgulă... nici un punct..., fără... Fir-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
spre locul unde se află masa și fotoliul, vrea să le ridice și, deodată, se oprește ca în pragul unei revelații și se duce din nou spre miniscenă; se oprește o clipă în fața cortinei și apoi o deschide; reacția firească...) Dumnezeule, mă simt vinovat..., sînt vinovat..., nu trebuia să... sînt vinovat... (în genunchi, adună foile de hîrtie, ridică fotoliul, masa și resturile de fursecuri) De ce dracu' nu le-o fi luat cînd am plecat! (copleșit, se așează pe unul dintre fotolii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu mine. Ehe! Securistul: (ca în fața unui bolnav) Bine, bine... (pleacă) Costache: (așezîndu-se pe locul unde era înainte de venirea securistului) Acum spune-mi tu dacă am fost securist... sau n-am fost... Octav: (impresionat de scena la care a asistat) Dumnezeule, și cînd te gîndești că toată demența și absurditatea aia erau menite, chipurile, să construiască un om nou! Costache: Și culmea e că au construit un om nou... Uită-te la mine... Octav: Tata, eu zic să renunți la prototipul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
laudă unii că s-au schimbat... că s-au adaptat din mers... Chiar dacă vor să se schimbe, nu pot... Nu pot pentru că, pur și simplu, sînt victima propriei lor deveniri... Cam asta e... Octav: (e mai mult uluit decît revoltat) Dumnezeule, și cînd îi aud pe ăștia cu "greaua moștenire" cu gîndul la strunguri și la pluguri îmi vine să vărs! Frica! Asta-i moștenirea cea mai grea! Frica, inerția, ignoranța, impostura și demagogia! Dumnezeule, cine ar fi crezut! Costache: (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
e mai mult uluit decît revoltat) Dumnezeule, și cînd îi aud pe ăștia cu "greaua moștenire" cu gîndul la strunguri și la pluguri îmi vine să vărs! Frica! Asta-i moștenirea cea mai grea! Frica, inerția, ignoranța, impostura și demagogia! Dumnezeule, cine ar fi crezut! Costache: (cu blîndețea lui, adică compromisul, renunțarea) Octav, trebuie să iei lucrurile așa cum sînt. Nu se poate face nimic. Octav: ...Nimic... nicăieri... niciodată... atribute perfecte ale morții... Și-atunci?! Costache: ... Și-atunci, mie nu-mi rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pușcărie, dintre care cinci stătuse izolat... fără lumină, fără plimbări, cu un regim alimentar de exterminare, fără vorbire... Domnule, mă uitam la el ca la un sfînt... Și cred că era chiar sfînt... (o pauză în care se aud clopote) Dumnezeule, să treacă optsprezece crăciunuri, optsprezece primăveri, optsprezece sărbători ale Paștelui, optsprezece toamne, optsprezece zăpezi și să nu te poți bucura... fără milă... fără iubire... Dumnezeule, suferința Fiului Tău a fost mai omenească... (clopote) Ei, fugarule, eu mă duc să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un sfînt... Și cred că era chiar sfînt... (o pauză în care se aud clopote) Dumnezeule, să treacă optsprezece crăciunuri, optsprezece primăveri, optsprezece sărbători ale Paștelui, optsprezece toamne, optsprezece zăpezi și să nu te poți bucura... fără milă... fără iubire... Dumnezeule, suferința Fiului Tău a fost mai omenească... (clopote) Ei, fugarule, eu mă duc să mai moșesc un "cumințel". Octav: Cum adică să-l moșești! Groparul: Păi nu asta fac? Moașa îl scoate dintr-o groapă... și eu îl pun în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ești de împărat, nici împărăția de tine (Creangă) − a fi de cineva "a se potrivi cu cineva sau ceva, a avea vârsta, starea spre a..."12; (22) Era cu o stea în frunte (Ispirescu) − a fi cu "a avea"; (23) Dumnezeul păcii să fie cu Măria Ta (Antim) − a fi cu cineva "a fi de partea cuiva, a ține cu cineva"; (24) De-a mele graiuri sfinte nu ți-i grije, nici aminte (Dosoftei) − a-i fi (cuiva) aminte "a nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
liberale (De artibus et disciplinis liberalium litterarum), cele șapte arte sunt comparate cu cei șapte pilaștri ai templului lui Solomon, în continuitate cu viziunea sfinților părinți din secolele precedente, care vedeau în înțelepciunea păgână o corespondență a înțelepciunii revelate de Dumnezeu poporului lui Israel. Casiodor a contribuit la răspândirea concepției despre muzică, conform căreia orice realitate creată este organizată în mod armonic; de aceea, arta sunetelor, având o influență asupra sufletului, trebuie să fie îngrijită în mod particular de către călugări: „Muzica
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
o viziune totalizantă și autonomă. Opera muzicală autentică este considerată ea însăși o „celebrare”, dincolo de locul și momentul în care trebuie să ființeze. Estetica sentimentului religios al muzicienilor din perioada romantică se îndrepta într-o direcție opusă creștinismului tradițional: în locul Dumnezeului lui Isus Cristos se făcea referință la divinitatea Naturii sau a Infinitului; sentimentul religios era înțeles și trăit ca o realitate pur subiectivă, și nu celebrat în dimensiunea ei comunitară și în accepțiunea ortodoxiei creștine. Prin urmare, compozițiile muzicale de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
față de ceilalți semeni ai lor. Pilda fiului risipitor, una dintre cele mai frumoase parabole din Noul Testament, are ca temă căința și întoarcerea la calea cea dreaptă. Fiul plecat este fiul risipitor care batjocorește avutul primit în dar de la Tatăl (adica Dumnezeu) iar celălalt este fiul risipit pentru că, spre deosebire de fratele său care risipește o bogăție materială, el risipește una spirituală, respectarea poruncilor devenind pentru el singurul criteriu de selecție de care ar trebui să țină seama tatăl său. Această pildă a lui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
realizare a acestor deziderate Sfântul Clement invocă: dezaprobarea, sfatul, dojana, admonestarea, ironia, exemplu, exercițiul etc. Educația creștină, după Clement Alexandrinu, se vrea a fi universală, cuprinzând oamenii de toate vârstele și categoriile sociale, ca mijloc de purificare și înălțare la Dumnezeu a fiecărui om. El consideră că omul nu se poate mântui singur, ci cu ajutorul grației divine, prin colaborarea cu harul veșnic și prin participarea activă a credinciosului. Această idee a implicării harului divin în educație este prezentă la toți marii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sens, Patrick Suppes (1984, p. 213) conclude: „Orice concept interesant al raționalității comportamentului uman trebuie să fie racordat la estimarea psihologică a puterilor și limitelor aparatului nostru perceptiv și mental. Probleme legate de atenție și selecție nu există pentru un Dumnezeu omniscient sau chiar pentru un computer ale cărui inputuri sunt deja schematizate într-un mod înalt definit”. Nu este întâmplătoare, din acest motiv, dezvoltarea rapidă în ultimii ani a psihologiei cognitive. Mai mult. Procesele cognitive intuitive, caracteristice decidenților reali, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
O exegeză a Crezului Ortodox Florilegiu patristic Selecția textelor, introducere și note Diac. Drd. Liviu PETCU În amintirea și pomenirea Părintelui Profesor Constantin Galeriu, la șapte ani de la nașterea sa în veșnicie. 2 CUPRINS Introducere ........................................................................................................................................... 6 „Cred...” .............................................................................................................................................. 9 „... întru Unul Dumnezeu...” ............................................................................................................ 12 „... Tatăl ...” ...................................................................................................................................... 13 „... Atotțiitorul ...” ............................................................................................................................ 14 „... Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute ...” ................................................... 16 „... și nevăzute...” ............................................................................................................................. 21 „Cred ... Și întru Unul Domn ...” ...................................................................................................... 22 „... Iisus Hristos ...” .......................................................................................................................... 25 „... Fiul lui Dumnezeu ...” ................................................................................................................ 26 „... Unul Născut Care din Tatăl S-a născut mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
glăsuiește: Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Păstrătoare a învățăturii Domnului nostru Iisus Hristos, fără adăugiri sau știrbiri, precum și a rânduielilor și așezămintelor Sfinților Apostoli, Biserica „Dumnezeului Celui viu, stâlp și temelie a adevărului” (I Timotei 3, 15) a fost chemată din nou, la scurt timp, să dea mărturie, după frământările și dezbinarea arianismului, despre Persoana Sfântului Duh și lucrarea Sa călăuzitoare spre cunoașterea Adevărului și dobândirea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Care, creator al tuturor făpturilor, Același a fost născut din Tatăl și după aceea născut din fecioară”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a VI-a, cap. XVIII, 1-2, în PSB, vol. 57, p. 849) „... întru Unul Dumnezeu...” „... Dumnezeu Cel Unul și prin fire și adevărat 11“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea a VI-a, 2, în PSB, vol. 39, p. 209) „... Dumnezeului celui după fire, adevărat și singur 12“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a, cap. XVIII, 1-2, în PSB, vol. 57, p. 849) „... întru Unul Dumnezeu...” „... Dumnezeu Cel Unul și prin fire și adevărat 11“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea a VI-a, 2, în PSB, vol. 39, p. 209) „... Dumnezeului celui după fire, adevărat și singur 12“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la a doua Lege, 2, în PSB, vol. 39, p. 445-446) 11 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dumnezeul Cel adevărat prin fire, adică mai presus și deosebit de toate prin fire
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Facere, cartea a VI-a, 2, în PSB, vol. 39, p. 209) „... Dumnezeului celui după fire, adevărat și singur 12“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la a doua Lege, 2, în PSB, vol. 39, p. 445-446) 11 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dumnezeul Cel adevărat prin fire, adică mai presus și deosebit de toate prin fire, nu poate fi decât Unul. Dacă sunt mai mulți, se mărginesc unul pe altul. (n. s. 362, p. 209) 12 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dumnezeu Cel adevărat nu poate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mulți, se mărginesc unul pe altul. (n. s. 362, p. 209) 12 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dumnezeu Cel adevărat nu poate fi decât Cel ce e Dumnezeu prin fire, adică liber prin Sine de toate și Stăpân peste toate. Căci un Dumnezeu care e înălțat la acest nivel de libertate și de stăpânire peste toate de cugetarea și de vorbele omului, fără să fie cu adevărat, nu e Dumnezeu. Iar acest Dumnezeu adevărat, adică liber de toate și Stăpân peste toate prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]