16,546 matches
-
rătăcitoare, carte pe care probabil că o vom putea citi și În limba română. Titlul este preluat de la o piesă a compozitorului baroc, maestru clavecinist, Franșois Couperin. Nu este vorba despre un roman. Nici, de altfel, despre un eseu, pentru eseuri premiile fiind separate. Avem de-a face cu un fragmentarium, formulă deloc surprinzătoare la Quignard. De-a lungul a 188 de pagini se dezvoltă, Întreruptă, povestea ultimului Împărat roman, Syagrius, ucis de Clovis În 486 d.Hr. Cele 55 de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș o antologie a poeților tineri olteni (Album, 1935) și a dat la iveală plachetele Svon de lumini (1935), Jad (1936) și Poezii (1941). Anunța acum și alte volume: Mers de legendă (poezii), Symposion (eseuri) și Recea (roman). În perioada următoare, informațiile asupra lui C. sunt puține și contradictorii. În 1941 era student la Academia de Înalte Studii Comerciale, și în plin război, timp de un an (1943) este redactor responsabil al gazetei „Gând și
CRISTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
Blaga, G. Bacovia, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag ș.a.), apelându-se la studiile lui Roman Jakobson și Roland Barthes pentru a le fi descifrate „codurile” poetice. Ca sociolog literar, C. începe să se manifeste din 1972, cu Eseu despre personalitate, continuând prin Confesiuni esențiale (1977), Nostalgia comunicării (1978), Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate (1980), Sociologie și bioestetică (1987), Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare (1989). Rețin atenția notațiile despre raportul dintre receptor și creator, dintre
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
la studiile lui Roman Jakobson și Roland Barthes pentru a le fi descifrate „codurile” poetice. Ca sociolog literar, C. începe să se manifeste din 1972, cu Eseu despre personalitate, continuând prin Confesiuni esențiale (1977), Nostalgia comunicării (1978), Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate (1980), Sociologie și bioestetică (1987), Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare (1989). Rețin atenția notațiile despre raportul dintre receptor și creator, dintre reacția lectorului neavizat și a celui superavizat în fața operei de artă sau conotațiile la
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
și Franța. Vocația pedagogică și-a manifestat-o nu doar la catedră, ci și în Sinteze de literatură română (I-II, 1974-1978), culegeri pentru liceu și bacalaureat, pe care le-a coordonat. O notă aparte în contextul creației sale aduce eseul Eminescu versus Dumnezeu, apărut postum, în 1999. Subintitulat Blestemul în genunchi, el se constituie ca o patetică (și nu rareori polemică) discuție privind „religiozitatea lui Eminescu, a geniului răzvrătit nu numai la nivelul umanului, al socialului, ci în absolut” (Zoe
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
privind „religiozitatea lui Eminescu, a geniului răzvrătit nu numai la nivelul umanului, al socialului, ci în absolut” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). SCRIERI: Literatura română în lume (în colaborare cu Victor Crăciun), pref. Pierre de Boisdeffre, București, 1969; Ieșirea din metaforă, București, 1972; Eseu despre personalitate, București, 1972; Memorial invers, București, 1976; Confesiuni esențiale, București, 1977; Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978; Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate, București, 1980; Sociologie și bioestetică, București, 1987; Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare, București, 1989; Eseu
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
Literatura română în lume (în colaborare cu Victor Crăciun), pref. Pierre de Boisdeffre, București, 1969; Ieșirea din metaforă, București, 1972; Eseu despre personalitate, București, 1972; Memorial invers, București, 1976; Confesiuni esențiale, București, 1977; Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978; Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate, București, 1980; Sociologie și bioestetică, București, 1987; Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare, București, 1989; Eseu despre moartea viguroasă. 13 epistole către Dumnezeu, postfață Nicolae Țone, București, 1996; Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul în genunchi, pref.
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
Eseu despre personalitate, București, 1972; Memorial invers, București, 1976; Confesiuni esențiale, București, 1977; Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978; Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate, București, 1980; Sociologie și bioestetică, București, 1987; Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare, București, 1989; Eseu despre moartea viguroasă. 13 epistole către Dumnezeu, postfață Nicolae Țone, București, 1996; Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul în genunchi, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1999. Ediții: Al. Claudian, Senin, introd. edit., București, 1972; Urmuz, Pagini bizare, București, 1983; Nichita Stănescu, Frumos
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
în genunchi, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1999. Ediții: Al. Claudian, Senin, introd. edit., București, 1972; Urmuz, Pagini bizare, București, 1983; Nichita Stănescu, Frumos ca umbra unei idei, București, 1985, Cărțile sibiline - Poezii inedite, București, 1995; Horia Groza, Poezii, cronici literare, eseuri, București, 1996 (în colaborare cu Horia Ion Groza). Traduceri: Robert Escarpit și colectiv, Literar și social, pref. trad., București, 1974; Victor Sivetidis, Dumneavoastră, Românie, București, 1975 (în colaborare cu Georgeta Caba și Mircea Ciobanu); Robert Escarpit, De la sociologia literaturii la
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
Astru natal (1976), a fost rezultatul câștigării Concursului pentru debut al Editurii Eminescu. Au urmat alte patru volume de versuri: Țintă vie (1979), Tablou cotidian (1983), Conturul speranței (1987) și antologia de autor Alter ego (2001). Romanul Porțile verii (1989), eseurile critice din Partea și întregul (1999) întregesc aria activității lui C., ca și ediția de texte comentate Eugen Jebeleanu, Poezii (1990) sau diferitele studii cu care a prefațat scrieri de C. Negruzzi, Gala Galaction și Vasile Alecsandri. Poezia lui C. e
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
e sesizabilă frecventarea afină a prozei lui William Faulkner, Lawrence Durrel sau George Bălăiță. Prozatorul motivează poetic omofonia vocilor prin metafora-metasemn a destinelor multiple condensate într-o hieroglifă, zgâriată pe nisip, sub dogoarea soarelui înalt al verii. Prin volumul de eseuri critice Partea și întregul, C. se afirmă ca un original și nu o dată tăios comentator al scrisului unor contemporani, poeți (De la tradiționalism la postmodernism), prozatori (De la realismul social la „ingineria textuală”) și critici (Spiritul sintezei). SCRIERI: Astru natal, București, 1976
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
Zamfirescu, D. Nanu, Ion Dragu, Tudor Vianu și Alfred Moșoiu, cronica literară revenindu-i lui Caion. Colaborează cu versuri Barbu Nemțeanu, Duiliu Zamfirescu (din volumul Pe Marea Neagră), Al. T. Stamatiad, Tudor Vianu (Casa morților), D. Nanu, iar cu articole și eseuri, Duiliu Zamfirescu (Poeții), N. I. Apostolescu (Învățământul), Gala Galaction (Caragiale și arta pentru artă), D. Cuclin (Academia și poporul). Alți colaboratori: V. Demetrius, Paul I. Prodan, C. Râuleț, Ludovic Dauș, Emil Maur, N. Ținc. I.H.
CRONICARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286536_a_287865]
-
menajamente, opinii despre oameni și evenimente. Sunt publicate versuri de Tudor Arghezi, Mihail Sevastos, V. Demetrius, Ion Vinea, Adrian Maniu, Perpessicius (Flașnetarul, 55/1916 - prima poezie a lui D. Panaitescu semnată cu pseudonimul Perpessicius), I. C. Vissarion, A. Dominic, proză și eseuri de Gala Galaction (despre Al. Davila), Natalia Negru, Paul I. Zarifopol (Războiul și cultura, 16/1915, Estetică utilă și cultură, 25/1916), Mihail Săulescu (O schiță de război, 33/ 1915), Tudor Arghezi (Pamfletul, 64/1916). În revistă apar rubricile „Note
CRONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
Radu Gyr și moștenirea lui Vasile Pârvan (Gh. Noveanu), relația dintre Tehnică și spirit (I. Todoran). Pot fi menționate publicarea unui fragment din romanul Chinuiții nemuririi de Victor Papilian, a piesei Colivia cu sticleți de Paul Constant și a unui eseu al lui Constantin Noica, rostit la radio în noiembrie 1943, Formă, formare, informare. Victor Andoniu traduce din Ada Negri. La rubrica „Cronica literară” sunt recenzate cărți de Vintilă Horia, V. Copilu-Cheatră, Grigore Popa, Victor Papilian, Teofil Lianu, Mihail Sadoveanu. Revista
CRONICAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286534_a_287863]
-
zilei. Poezie semnează Adrian Frățilă, Victor Barbu, Ariana Bălașa, Ion Cănăvoiu, Ana Smântânescu, Spiridon Popescu, Ion Popescu, Alexandru Ștefănescu, Dumitru Dem. Ionașcu, Mariana Popeangă-Cornoiu; sunt tipărite versuri inedite de Radu Gyr. Proză nu se publică, în schimb e bine reprezentat eseul literar: Grigore Smeu, Gheorghe Grigurcu (critică de poezie), Stancu Ilin (despre I.L. Caragiale), H. Zalis, Ion Mocioi (despre Constantin Brâncuși), Victor Neumann, Dumitru Velea, Titus Bălașa (despre Victor Papilian), Simion Ghiță (despre Titu Maiorescu); se reproduce un eseu din 1934
CUGETAREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286556_a_287885]
-
bine reprezentat eseul literar: Grigore Smeu, Gheorghe Grigurcu (critică de poezie), Stancu Ilin (despre I.L. Caragiale), H. Zalis, Ion Mocioi (despre Constantin Brâncuși), Victor Neumann, Dumitru Velea, Titus Bălașa (despre Victor Papilian), Simion Ghiță (despre Titu Maiorescu); se reproduce un eseu din 1934 al lui Mircea Eliade, De ce sunt intelectualii lași? C. este o efemeridă tipică, adresându-se unui grup limitat de cititori. V.T.
CUGETAREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286556_a_287885]
-
ale spiritului, C. este greu de receptat de exegeza românească, orientată îndeosebi doar spre una sau alta dintre direcțiile preocupărilor sale. Deviza sub care s-ar putea reuni toate scrierile sale originale, fie ele beletristice, fie de exegeză critică sau eseuri morale, este enunțată în Norii: „Homo sum: caelestium nihil a me alienum puto”. Ca scriitor, C. a cultivat un tip de text adecvat propriei structuri intelectuale: o suită de însemnări fragmentare, reunite într-un ansamblu ce poate fi subsumat speciei
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
propriei structuri intelectuale: o suită de însemnări fragmentare, reunite într-un ansamblu ce poate fi subsumat speciei poemului în proză, poem liric-simbolic în care o entitate moral-spirituală se exprimă pe sine în stare emoțională. Suite de fragmente care, ca și eseurile sale, întrunesc valori multiple: cugetare asupra lumii și definire de sine, descriere și sugestie, ordonare contemplativ rațională a universului și deschidere a cugetării spre goluri nebănuite. Adresate „unor ființe ca noi, făcute și din semne, și din timp, destinate să
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
și interpretări, București, 1981; Poezia, București, 1983; Pasărea Phoenix, București, 1986; Oglinzile, București, 1993; Luminile și umbrele sufletului, București, 1995; Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare, București, 1997; În adâncile fântâni ale mării, București, 1997; Testamentul unui eminescolog, București, 1998; Eseuri morale, București, 2000; Infernul terestru. Despre Edgar Allan Poe, București, 2003. Ediții: Platon, Opere, I-VII, București, 1975-1993 (în colaborare cu Constantin Noica); Mihai Eminescu, Opere, VII-XVI, București, 1977-1993 (în colaborare), Teatru, București, 1990, Poezii inedite, București, 1991, Constelația Luceafărului
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Ovidiu, Metamorfoze, București, 1959 (în colaborare cu Ion Florescu); Longos, Dafnis și Chloe, București, 1964, reed. în Romanul grec, pref. Eugen Cisek, I, București, 1980; Massimo Bontempelli, Oameni în timp, București, 1968; Virginia Woolf, Doamna Dalloway, pref. trad. București, 1968, Eseuri, pref. Mihai Miroiu, București, 1972, Valurile, pref. trad., București, 1973; John Wain, Nuvele, povestiri, București, 1970; Dante Alighieri, Opere minore, îngr. și introd. Virgil Cândea, București, 1971 (în colaborare); Emilio Cecchi, Peștii roșii, București, 1973; T. S. Eliot, Eseuri, București
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
1968, Eseuri, pref. Mihai Miroiu, București, 1972, Valurile, pref. trad., București, 1973; John Wain, Nuvele, povestiri, București, 1970; Dante Alighieri, Opere minore, îngr. și introd. Virgil Cândea, București, 1971 (în colaborare); Emilio Cecchi, Peștii roșii, București, 1973; T. S. Eliot, Eseuri, București, 1974; Platon, Opere, II, București, 1976 (în colaborare), IV, București, 1983 (în colaborare), introd. trad. Platon, Opere, I-VII, București, 1976-1993 (în colaborare), Phaidon, București, 1994, Banchetul, introd. trad., București, 1995; Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale, București, 1993, Alexis sau
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
colaborare), introd. trad. Platon, Opere, I-VII, București, 1976-1993 (în colaborare), Phaidon, București, 1994, Banchetul, introd. trad., București, 1995; Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale, București, 1993, Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică, București, 1994, Creierul negru al lui Piranesi și alte eseuri, introd. trad., București, 1996; Plutarh, Vieți paralele. Demetrios și Antoniu, pref. trad., București, 1994; Imre Toth, Palimpsest, București, 1995; Adriano Tilgher, Viața și nemurirea în viziunea greacă, București, 1995; François Bluche, De la Cezar la Churchill, București, 1995; Cartea lui Iov
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
fisura. A tradus în limba engleză poeți români contemporani și a transpus în românește din poezia engleză și americană. SCRIERI: Contribuții la presa românească din Banat (în colaborare cu Gheorghe Jurma), Reșița, 1979; Radu Stanca - dramaturgul, Timișoara, 1992; Porunca Fiului. Eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timișoara, 1997; Capete de pod sau Despre fețele barocului, 2001. Traduceri: Gheorghe Costea, Această iarbă a tainei, postfață Gheorghe Azap, Timișoara, 1994; Casa Faunului - The Faun's House - La Maison du faune - Haus des Faunus
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
Lazăr” (1957-1961), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). Este redactor la „Scânteia” (1966) și la „Amfiteatru” (1966-1969), unde și debutează cu proză. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. cu proză, eseuri, interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968 cu romanul Capriciu la plecarea fratelui iubit, revenind după numai un an cu Dulce Brigitte. Pentru a infirma existența unei literaturi
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Iadul meschin, „polemic, parodic și erotic” (Romul Munteanu), și, la numai un an, cu Ascuțit ca tandrețea, care, ca și cel anterior, poate fi socotit un „manual de educație sentimentală” din perspectiva mentalității spiritului contemporan. Este și autoarea unui remarcabil eseu, de fapt un „portret de romancier”, dedicat Hortensiei Papadat-Bengescu (1976), unde pornește de la premisa că, în cazul unui mare creator, operele de început și cele de crepuscul includ un jurnal de creație ce-l dezvăluie pe autor, relevându-i atât
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]