15,170 matches
-
fie fii, să-i ocrotească și să-i mângâie, să-i crească și să-i scoată la lumină. Adevăratul rol al Maicii de-abia de acum înainte se conturează cu adevărat. Așa că, de două mii de ani încoace, puterea și rolul Maicii au crescut și s au desăvârșit tocmai prin împlinirea rolului de Mamă ocrotitoare a tuturor pământenilor. Așa cum fiecare mamă își ocrotește puii, indiferent de numărul lor, așa și Maica noastră ne ocrotește pe toți cei care suntem copiii ei, conștient
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
cu adevărat. Așa că, de două mii de ani încoace, puterea și rolul Maicii au crescut și s au desăvârșit tocmai prin împlinirea rolului de Mamă ocrotitoare a tuturor pământenilor. Așa cum fiecare mamă își ocrotește puii, indiferent de numărul lor, așa și Maica noastră ne ocrotește pe toți cei care suntem copiii ei, conștient sau inconștient; și cu atât mai mult pe noi, cei din Grădina Ei. Îți mulțumim Măicuță! 26 ianuarie 2005 Am lăsat anume două zile să se sedimenteze impresiile din
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
mântuiește Bunule sufletele noastre”? Călugărul mi-a răspuns: - Poți să-l spui și pe acesta după „Tatăl nostru”. De ce tot acest vis-realitate, am să vă explic imediat: După cum vă spuneam altă dată, eu am citit vreme îndelungată acatistele lui Iisus, al Maicii Domnului - și paraclisul Maicii Domnului - și al Sf. Vasile cel Mare. Multă vreme n-am simțit nici un rezultat pozitiv, dar sfătuită fiind să perseverez am început să și conștientizez ce cer și a fost din ce în ce mai bine, atât pentru mine cât
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Călugărul mi-a răspuns: - Poți să-l spui și pe acesta după „Tatăl nostru”. De ce tot acest vis-realitate, am să vă explic imediat: După cum vă spuneam altă dată, eu am citit vreme îndelungată acatistele lui Iisus, al Maicii Domnului - și paraclisul Maicii Domnului - și al Sf. Vasile cel Mare. Multă vreme n-am simțit nici un rezultat pozitiv, dar sfătuită fiind să perseverez am început să și conștientizez ce cer și a fost din ce în ce mai bine, atât pentru mine cât și pentru cei din jurul
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
început să și îmbrace niște chiloți bej, care erau și ei înnegriți jos. Stau și mă gândesc de atunci și mă tot întreb cum s-o ajut. Eu nu-i pot trimite decât iertare, lumină și iubire și rugi către Maica Domnului pentru ea și pentru copilul ei. Și mă rog și doresc din tot sufletul să înțeleagă și să se curețe. E păcat de fetița aceea frumoasă, luminoasă, preoteasă venită de Sus să cadă spiritualicește, numai pentru că timpul acesta îi
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
și mai frumos. Tu, mama lui, unde ai crescut mai mult și cum te-ai simțit la bunicii tăi?! De ce te otrăvești pe tine, pe copilul tău și pe cei din jur?! De ce nu mulțumești în genunchi lui Dumnezeu și Maicii Domnului pentru acest dar prețios, copilul tău, de ce nu faci totul pentru el și pentru cei din jur? Schimbă-te, fetițo, și vei vedea că totul îți va merge din plin. Respectă IUBIREA care include în ea totul. Respectă Divinitatea
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pentru atât! E foarte mult și poate că numai atât merit, pentru că eu îmi doresc mult mai mult. P.S. O comparație aș mai face. Prima oară când mi am văzut îngerul păzitor, cu ani în urmă, atunci când m-a trimis Maica Domnului să spun oamenilor, el era îmbrăcat într-un costum gri, nu închis, dar nici foarte deschis la culoare. Acum era alb, și am primit și eu o rochie albă, numai că-i lipsesc mânecile; mai am de lucrat încă
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
un suflet minunat și, iată, a venit încă o dată să aibă grijă de gospodărie. Are și un frate care iubește această gospodărie, așa că nu mai trebuie să-și facă griji. Continuitatea își spune cuvântul, cu atât mai mult, cu cât Maica Domnului și-a noastră mi-a spus că aici are Ea grijă de tot. Mulțumesc tuturor care m-au ajutat să mai descifrez încă o enigmă pentru majoritatea oamenilor. Cu timpul, sau poate deodată, se va face lumină în capul
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
ne va despărți. Eram doi oameni cu aceleași convingeri. Pentru acest fapt trebuia să fim izolați. Nu ne-am culcat și toată noaptea am depănat de toate. Părintele Nil Dorobanțu a servit la Mănăstirea Vladimirești împreună cu părintele Iovan și cu maica Mihaela care, după zece ani de temniță, a murit la Miercurea Ciuc. Am primit de la cucernicia sa, în acea noapte, împărtășanie sub formă de bucățele de prescură pe care le voi duce la Aiud și, înmulțite cu pâine, preoții de acolo
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
clienți. Sunt pline cu oameni valizi și tineret care numai cer și așteaptă prefăcuți în victime. Ei vor să primească fără contramuncă. Vezi femei și fete, mai ales, vopsite, mască schimonosită până la degradarea chipului uman al lui Hristos și a Maicii Sale. Ele nu mai impun bunăcuviință și nu mai împart grații. La fel, pungași specializați, paraziți sociali, buzunăresc și trândăvesc. S-a ridicat o lume interlopă trândavă care acoperă pe cel virtuos. Simt o mare durere când aștern pe hârtie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Radu și Sonia îi spune hotărâtă: - Radu, te măriți cu mine! Radu, puțin derutat în eu-l lui, răspunde: - Nu vreau! Eu mă mărit cu Claudia! - Ba nu, o să te măriți cu mine! Radu, cu ochii în lacrimi, îi spune maică-si încet: - Nu-i așa, mami, că eu o să mă mărit cu Claudia! Bunicul său... adică eu îl sfătuiește: - Cel mai bine te măriți cu amândouă. - Nu! Radu se... mărită Vecinele legau roșiile. Sonia cea mică își făcea de lucru
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Radu și Sonia îi spune hotărâtă: - Radu, te măriți cu mine! Radu, puțin derutat în eu-l lui, răspunde: - Nu vreau! Eu mă mărit cu Claudia! - Ba nu, o să te măriți cu mine! Radu, cu ochii în lacrimi, îi spune maică-si încet: - Nu-i așa, mami, că eu o să mă mărit cu Claudia! Bunicul său... adică eu îl sfătuiește: - Cel mai bine te măriți cu amândouă. - Nu! Un nu ferm fără replică și o privire încăpățânată. Totuși apelează din priviri
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Nu-i așa, mami, că eu o să mă mărit cu Claudia! Bunicul său... adică eu îl sfătuiește: - Cel mai bine te măriți cu amândouă. - Nu! Un nu ferm fără replică și o privire încăpățânată. Totuși apelează din priviri iar la maică-sa, care decide: - Lăsați băiatul în pace! Se mărită cu cine vrea! Atâta verticalitate nu credeam că poate exista într-un bărbat... Micul actor Când s-a trezit dimineață, a avut grijă să-și pună cămășuța într-o pungă. Azi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
o anumită epocă și nu de vreo maturizare deosebită a comportamentului. — Bună șuncă, spuse omul după ce luase o îmbucătură. Dar să știți că mie-mi place cu puțin muștar. — Și nouă, spuse bunicul. Dar puișorului nu-i place. — Îl răsfață maică-sa, spuse bunica zâmbind spre mine. Tare mult îl mai răsfață! M-am făcut că nu aud și m-am holbat atât de mult la ultima bucățică din prăjitura cu ciocolată a mamei, că mi-a întins-o fără o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în văzduhul limpede: Nobunu În limba sticleților și a țâncilor acest cuvânt înseamnă ferește, păzea, fii cu ochii în patru! Te afli într-o lume plină de primejdii, rămâi treaz. Ești înnădit într-un farmec puternic. Ai grijă! Ai grijă! Maică-ta e o mare farmazoană, iar chipul ăsta urât cu găuri și țepi care se rânjește la tine vrea să-ți înșface napolitana. Păzea! Un vis plin de viclenii, ține minte! Cu bine! Cu bine! Micuțul se pune pe urlat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
privirea cenușie. Peste tot, pretutindeni, dincolo de gard, pe uliță și dincolo de uliță, în tot orașul și dincolo și de oraș, pe câmpie, pământul e pârjolit de iarnă. Cum în acest ceas depărtat de soare nu crește nimic comestibil în sânul maicii noastre pământul, tot creștinul îl privește indiferent și-l tratează cu dispreț, zvârlindu-i în obraz orice nu-i face trebuință. Cizme vechi, moloz, oase, sticle, cutii, lighene crăpate, pungi, înghețat bocnă, pământul nu poate primi și nu poate ascunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-tu, zice femeia. Du-te tu Iliuță de închide găinile-alea. Acuși înserează. Iliuță, ascultător, se strecoară prin dreptunghiul luminat al ușii, pătrunzând în amurgul care se lasă peste ninsoarea de ace. Urâtă vreme, bodogăne și el la fel ca maică-sa, luând gumarii în picioare și pornind prin noroi după cele șapte galițe. Știe unde le va găsi. Trece ulița, dă un ocol pe lângă sifonărie, coboară malul spre parc, dă de ele ciugulind pe maldărele de gunoaie. Se va auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pe șoseaua Colentina. Luminile se lățesc pe zidurile de zece, douăsprezece etaje, Iliuță nu le poate număra niciodată până la capăt, și fiara deschide ochii ei de peste tot. Iliuță nu știe că nu după el se uită dânsa, nici după moțatele maică-sii. Matahala privește în altă parte și căută altceva, o pradă pe care Iliuță n-o poate ghici. Gângănii omenești cât unghia degetului trec prin dreptul ferestrelor, se așează la mese, aprind radiourile, rup din pâine, își mișcă brațele, gesticulează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fum de numa’. No, apăi am spart ușa, doară mă vedeți că mi-s destul de voinică și ușile astea de bloc îs niște pefeleuri amărâte, ca vai de ele. L-am scăpat, sărăcuțu, da’ ce săpuneală i-am mai tras maică-sii! O puștoaică, nici bărbat n-avea, plecase la o vecină să prindă telenovela, că ei nu-i mergea televizorul, cică. Doamne Maica Domnului, că proaste v-o mai făcut mumă-ta! Dar să știți că s-o-nvățat minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pefeleuri amărâte, ca vai de ele. L-am scăpat, sărăcuțu, da’ ce săpuneală i-am mai tras maică-sii! O puștoaică, nici bărbat n-avea, plecase la o vecină să prindă telenovela, că ei nu-i mergea televizorul, cică. Doamne Maica Domnului, că proaste v-o mai făcut mumă-ta! Dar să știți că s-o-nvățat minte. Și copilașu o crescut, aflați că merge într-a doua. Îl mai aduce mă-sa p-aci când vine la vecina, tot aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
albăstrii, vineții, de o culoare nemaivăzută de Ilie decât în cer nu și pe pământ, seara când soarele a sfințit și pe boltă rămâne așa, o lumină. Nu ține mult, nu sunt condiții să țină, dar Iliuță o recunoaște. E Maica Domnului. A rămas încremenit lângă ea în poartă. Cele șapte găini, simțind-o, au încremenit și ele neîndrăznind să zică nici câr. ─ Ilie dragă, spune ea. Nu te speria, vezi bine că-s eu, doar mă știi. Ți-amintești pătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Pe care i-ai dus-o cățelei care de-abia fătase în magazia de mușețel? Ilie dă din cap. Cum să nu-și aducă aminte? N-avea el ce-i drept pe-atunci decât vreo patru sau cinci ani, dar maică-sa îl altoise cu nădejde pentru că-și prăpădise pledul, că altul n-avea, și-acum cu ce avea să se acopere, mă rog? Ca să nu mai vorbim că ieșind din ungherul ei dintre scânduri, albă cu pete cenușii, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Alte vânătăi. ─ Darul tău a fost primit. Nu-ți fie teamă. Iată, de azi înainte vei avea un prieten de nădejde. Și să nu uiți, eu voi veghea mereu asupra ta. Să n-ai nici o grijă, totul va fi bine. Maica Domnului piere. În locul ei la poartă a rămas un câine. Fiind pățit în toate felurile, Ilie nu se prea dă în vânt după câini, mai ales de cei mari. Și ăsta e mare și cenușiu. Are și niște ochi albaștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Dacă nu, oricum tot ți-aduc o bucată de mămăligă. Bine? Cățelul tace aprobator. Iliuță mână găinile în coteț, apoi intră pâș pâș în odaia de chirpici, cu mirosul ei de viețuire îngrămădită. Hai la masă, mă, îl cheamă glasul maică-sii. E gata mămăliga. Ce e? Am găsit un câine... E la poartă... Pot să-l țin? Femeia dă din umeri. ─ Știu eu? Dac-o fi bun... Și-așa n-avem noi câine. Adă-l, Iliuță, de ce nu? Na, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
punct de comercializare stradală a presei libere a fost amplasat chiar lângă covrigărie cu deplinul acord al părților. Căci doamna Nuți are un haidamac de flăcău, un pierde-vară, o haimana care toacă prin localuri deocheate banii pe care-i scoate maică-sa din covrigi. Dar în tot răul e și-un bine. Într-o dis de dimineață, când haimanaua se înființă la masă cerând ouă cu slănină, copane și vin, iar maică-sa îl făcea cum îi venea la gură, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]