14,515 matches
-
de iubitul ei. Se poartă cu ea de zici că-i cine știe ce victimă tragică. Și Îi ia mereu partea. S-a supărat foarte tare pe mine ieri, cînd am făcut-o Cruella de Venetia. — Cruella de Venetia! Suze pufnește În rîs, acoperind tot blatul de la bucătărie cu fărîme de fursec. E bună asta. — Ba nu-i bună deloc! Am sfîrșit printr-o ceartă cumplită! E prezentă În viața noastră, chiar și cînd nu e de față. — Dar nu te duci la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
prea Încîntată de performanțele clientului nostru. — A, da! Simt cu mi se Încălzește ușor inima. Nu știam că Luke mi-a urmat sfatul și, În plus, a mai spus și altora despre asta. — Nici măcar n-am remarcat! zic cu un rîs destul de strident. În orice caz, ar cam trebui să plec, tocmai treceam pe-aici... Îți urez o după-masă frumoasă, spuse Luke și mă sărută. — O să mă străduiesc. Îl strîng de braț. Și poate punem de un picnic mai Încolo? Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ai citit sms-urile? SÎnt nevasta ta! Ce-ți scrie În mesaje, Luke? ridic glasul, rănită. Despre cărți latinești? Sau... despre alte lucruri? — Poftim? zice Luke amuzat. — Știi că i s-a pus pata pe tine, da? — Poftim? Luke pufnește În rîs. Becky, știu că ai o imaginație bogată, dar serios acum... Își dă jos cămașa și-o aruncă În coșul cu rufe murdare. Cum poate să fie atît de Încuiat? Credeam că e un tip inteligent. — Vrea să te seducă! mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lucrat un an de zile cu o fizioterapeută, adaugă către Luke. N-ai idee cîte a văzut Întîmplîndu-se de la cărat genți exagerat de mari! — Dar asta e moda, zic scurt. — Moda! slobozește Venetia un nou șir de hohote melodioase de rîs. Moda Îți dăunează sănătății. Încearcă asta, Becky. Recomandată de fizioterapeuta mea. Deschide un dulap și scoate o borsetă cu curelușe kaki. — E mult mai ergonomică pentru spate. Poți chiar s-o ascunzi sub tricou, pentru siguranță... — E perfect! spune Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
care-i treaba. Fac eforturi să-mi păstrez calmul. — Deja știu totul despre Luke. În afară de acest mic amănunt. E soțul meu. — Ei, dac-aș avea o liră pentru fiecare damă care mi-a zis asta! David Sharpness pufnește Într-un rîs gîjÎit. Dumneavoastră completați detaliile pe care vi le-am cerut. Restul Îl facem noi. Îmi Întinde un blocnotes. Îl iau și Încep să vîntur colile stresată. — Trebuie să... vă dau și o poză? — De asta ne ocupăm noi. Dumneavoastră spuneți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că mă Încearcă o mică, infimă urmă de curiozitate. — Ce vreți să spuneți? Dau din umeri nedumerită. Că al doilea detectiv e la jumătate de preț? — Ei, hai că sînteți o scumpă! iar David Sharpness emite un nou hohot de rîs gîjÎit. Nu, comandați o a doua investigație și o obțineți la jumătate de preț. Asta vă scutește de a mai reveni aici. Vă rezolvați toate nevoile de investigații dintr-o singură suflare. — Dar nu mai am nici o altă nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pot reprima nici eu chicotul. — Trebuie neapărat să asist și eu la nașterea asta. Danny Înfige bețișorul de cocteil Într-o măslină. „Împinge!“ „N-am chef, oafă ce ești!“ Ar trebui să vinzi bilete. — Termină! Mă doare burta de atîta rîs. Mobilul meu, aflat pe masă, bipăie cu un sms și Îl trag mai aproape, ca să-l citesc. — Hei, e Luke! Zice că trece un pic pe-aici ca să te salute! I-am trimis un sms În timp ce comandam, să-i spun
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Lulu au o aventură pasională sau așa ceva. Ia stai așa. Clipesc și mă uit mai atentă la fotografie. Nu se poate... Doar nu... Îmi acopăr gura cu mîna, pe jumătate șocată, pe jumătate făcînd eforturi să nu pufnesc Într-un rîs nebun. Ok, știu că a fost o prostie din partea mea să angajez un detectiv particular. Însă asta o s-o Înveselească foarte tare pe Suze. Tocmai Îmi Îndes pozele și hîrtiile Înapoi În dosar, cînd Îmi sună mobilul. — Alo? zic precaută
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o să-l bage direct În articolul lor despre produse pe care nu trebuie să le ratezi. Cu tot cu sacoșa aferentă... Toată lumea o să vrea unul. E un megaslogan! zice altcineva. „E o oafă roșcată și-o urăsc!“ Toți cei prezenți izbucnesc În rîs. În afară de mine. Eu sînt Încă În stare de șoc. Ce-o să zică Venetia? Ce-o să zică Luke? — O să-l punem În stațiile de autobuz, pe afișe, În reviste... continuă fata de la PR. Danny mai are Încă o idee super, să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Întorc cu fața spre Venetia, cu fluturi În stomac. Are o cută Între ochi și bate darabana pe piciorul paharului. Arată ca o directoare tînără și superbă, care tocmai e pe punctul de a-mi spune că am făcut de rîs Întreaga școală. — Așa! Îmi adun tot curajul și-mi iau un ton vioi. Ce mai faci? „Nu-ți poate citi gîndurile“, Îmi spun cu tărie. „Nu știe c-ai pus să fie urmărită. Nu are nici o dovadă că tricoul se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fată foarte drăguță și de Încredere. — Au existat... nișe incidente Între ea și Iain. Ea zice că el s-a dat la ea Într-o manieră agresivă și neplăcută. A depus o plîngere. Pe care el a luat-o În rîs. — Doamne, ce groaznic, zic șocată. Și... tu ce-ai...? — Eu o cred pe Sally-Ann, sută la sută, zice Luke foarte sigur pe el. Nu zic nimic. GÎndul Îmi zboară la dosarul de carton din biroul lui Dave Sharpness. Dosarul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
stăm rău deloc. Insulă ne luăm un pic mai Încolo. Rămîn cîteva clipe pe gînduri. De fapt, cred că insulele nu mai sînt la modă. Și nici măcar nu-mi doream una. Luke mă fixează o clipă, apoi pufnește brusc În rîs. — Știi ceva, Becky Bloomwood? O să fii o mamă al dracului de bună. — A! mă colorez la față, luată total prin surprindere. Serios? Adică Într-un sens bun? Luke străbate bucătăria și-și pune mîinile cu blîndețe pe burta mea. — Ființișoara
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
exclam. — Ce să știu? mustăcește dubios cînd Își ridică servieta. — Știi ce vreau să spun! Despre... știi tu! N-am nici cea mai mică idee la ce te referi. Luke pare că se abține cu greu să nu izbucnească În rîs. — Apropo, Becky, În altă ordine de idei... crezi că ai putea să fii acasă În dimineața asta, pe la unșpe? Trebuie să treacă cei de la gaze. — Ba nu-i adevărat! Îl cert cu degetul, aproape chicotind. Minți de-ngheață apele! — Distracție
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În voie. Ajung la poartă, cît se poate de stăpînă pe mine - cînd zăresc, după un rododendron, un păr castaniu cîrlionțat, cu o coafură familiară. Nu. Nu-mi vine să cred. Aia e mama? Ies pe poartă și izbucnesc În rîs, acoperindu-mi hohotul cu mîinile. Pornesc iute pe trotuar, găsesc o bancă pe strada alăturată și Încep să răsfoiesc revista Heat, pe care am ascuns-o În haină, să n-o vadă Suze. Apoi, după douăzeci de minute pe ceas
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
asta, am Întrebat-o pe Jess ce crede ea că ar trebui să-i luăm lui Becky. Și Jess a zis: „Nu mai avem ce să-i luăm, și-a cumpărat deja toată Londra.“ Se aude un hohot general de rîs, și simt cum mă fac precum sfecla. Ok, poate că am exagerat un picuț. Dar ideea e că a trebuit s-o fac. Vreau să zic, o să fiu mult prea ocupată după ce se naște copilul ca să mai am timp de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
unei case. — Poți să pui o poză cu bebe În ea, Îmi explică Suze. Însă, pentru moment, te-am desenat pe tine, În fața noii tale case. Mă uit mai atentă la desen și nu pot să nu pufnesc imediat În rîs. Casa din schiță a fost Împărțită În cămăruțe, și fiecare dintre acestea are cîte un nume: Camera cărucioarelor, Camera scutecelor, Camera rujurilor, Camera Visa-Facturi (În pivniță), Camera Antiques of the Future. O cameră Antiques for the Future! Asta chiar e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
val de suspiciune. Nu i-au trimis nici un mesaj Venetiei, așa-i? Încearcă să-mi arunce praf În ochi. — N-am nevoie să vă ocupați de mine, zic politicoasă. Vă mulțumesc, oricum. — Scumpa mea, naști! moașa izbucnește În hohote de rîs. Și trebuie să-ți pui halatul. Sau ți-ai adus un tricou? Și o să trebuiască să te examinez, să văd cum merge. Trebuie să scap de femeia asta, rapid. Își apasă o mînă pe burta mea, și mă trag repede
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
le dezamăgesc. De fapt, cred că s-ar putea să fie alarmă falsă. Îmi iau sacoșa și-mi pun haina pe mine. — Acum mă duc acasă. Mulțumesc foarte mult pentru ajutor... — Nu poți să pleci acasă! spune Paula, pufnind În rîs. Îmi consultă fișa și Încuviințează. — Așa m-am gîndit și eu. Rebecca, ți s-a rupt apa. Dacă pleci, poți să te infectezi! Îmi ia haina și sacoșa. Nu pleci de-aici pînă nu naști! — A, zic, perplexă. Acum ce
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
limba nu vrea deloc să mă asculte. Nam... Adică, tui... Rahat. Ce limbă idioată mai e și latina asta! — Scumpa mea, delirezi? mama mă privește neliniștită. — Becky, habar n-am la ce te referi, spune Venetia, mai-mai să pufnească În rîs. — Lasă-ne În pace. Tremur de mînie. Lasă-ne, pe Luke și pe mine, În pace. — Tu mi-ai trimis mesaj pe pager, Îmi amintește Venetia, și ia foaia de observație de la Paula, care e extrem de Încordată. Așa, cum stăm
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Luke. Îi freamătă nările și Îi pulsează o venă pe frunte. — Să nu Îndrăznești să vorbești despre Becky În felul ăsta! Are un glas atît de aspru, că mă și sperii. — Să nu Îndrăznești. — Haide, Luke, pufnește Venetia Într-un rîs ironic. SÎnt de acord, e frumușică... — Venetia, habar n-ai despre ce vorbești, spune Luke pe un ton egal. — E frivolă la puterea a zecea! țipă Venetia. E un nimeni cu buletin! De ce naiba te-ai Însurat cu ea? Toți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Danny se uită În jur cu ochi strălucitori, trecînd În revistă Întreaga scenă. Privirea i se oprește asupra Venetiei. — Hei, cine a invitat-o pe Cruella de Venetia? Luke se holbează la sloganul de pe maieul lui Danny și pufnește În rîs, Înțelegînd totul. — SÎnteți atît de juvenili, se stropșește Venetia cu dispreț, cînd citește ce scrie pe maieu. Cu toții. Și, dacă domnișorica Becky aici de față e În travaliu, eu... — Aaa! zbier. Aaaa! Curge ceva. Doamne, e cea mai ciudată senzație
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu fața netedă și palidă, ca o piatră scoasă din râu, șlefuită de valuri, și cu un zâmbet cu ochii pe jumătate închiși, ca și cum ar fi ascultat depărtate acorduri triste. Apoi, în mare contrast, avea scurte izbucniri de veselie, cu râs puternic și tânăr, de răsunau păreții. Căutam să prind în ce fel îi semăna Ionel”. Transfigurată în personaj de roman, numita doamna Alice Deleanu, în volumul La Medeleni, Ionel Teodoreanu o vede: „Ăcu fruntea încordată și cu ochii micșorați, Doamna
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
acelui trecut va însemna și începutul vindecării noastre, pentru că nu vom mai trăi obsesional în trecut, fie în nostalgie, fie în ură, și ne vom putea concentra pe prezentul nostru și pe viitorul nostru. Nu ne vom despărți râzând, pentru că râsul e o descărcare eliberatoare, dar punctuală, ci înțelegând, iar asta mi se pare esențial. Nu în ultimul rând, ce se va întâmpla pe 18 decembrie este important și pentru că marchează una din puținele priorități, cu sens pozitiv, românești. Îți amintești
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
au participat și "torționarii" mei de mai târziu, băieții cu adeziunea, frații Vacariu, foarte inimoși, de altfel, cât au fost în PAC și apoi, după ce-au plecat la București, și în PNL, după fuziune... S-a făcut România de râs prin lansarea candidaturii d-lui Vosganian? Nu, au mai fost respinse o mulțime de candidaturi până acum... Dar s-a făcut de râs prin modalitatea desemnării candidatului, prin zgomotul care a premers, a însoțit și a urmat respectivei candidaturi, prin
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
apoi, după ce-au plecat la București, și în PNL, după fuziune... S-a făcut România de râs prin lansarea candidaturii d-lui Vosganian? Nu, au mai fost respinse o mulțime de candidaturi până acum... Dar s-a făcut de râs prin modalitatea desemnării candidatului, prin zgomotul care a premers, a însoțit și a urmat respectivei candidaturi, prin jocurile balcanice de culise Dorin Popa: Îmi amintesc și eu cu plăcere de frații Vacaru. Dar îi țin minte numai de la PAC, nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]