14,795 matches
-
modernă înspre drama lui Caragiale, răbdarea Ancăi nu mai surprinde ca neverosimilă, coincidența apariției nebunului în momentul cheie al nevoii de răzbunare poate fi văzută ca procedeu teatral "îngroșat", iar simetria izbitoare între "faptă și răsplată" pune în evidență nu raționalul, firescul, justiția inexorabilă, ci absurdul: săvârșirea unui act de dreptate printr-o nedreptate, înșelarea sistemului prin manevra Ancăi de deturnare a adevărului, ca singură soluție posibilă de remediere a erorii justiției printr-o altă eroare deliberată. Departe de a produce
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
condițiile locale, o reprezintă dotarea fiecărui apartament cu o mica piscină În aer liber, cu apă geotermală, sulfuroasă, unde te poți bălăci cât crezi de cuviință, ținând cont și de rolul terapeutic. În multe privințe sistemul neozeelandez de trai decent, rațional și ecologic, reprezintă un exemplu interesant de urmat. Ceasul indică miezul nopții, momentul tainic când toată natura se pregătește pentru odihna nopții; ora În care sufletul se pătrunde de o dulce melancolie și se Înalță pe plaiurile cerești de merge
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
puterea instrumentelor sau conceptelor, ci și de limitele rațiunii umane... Deschiderea dialogului Între știință și religie oferă șansa de Înțelegere a limitele ambelor domenii ale cunoașterii, În care sunt antrenați Înalți prelați ai bisericii, filosofi, savanți și specialiști ai științelor raționale și umane, sociologi, politicieni, artiști etc814. Muzeul Național este o prestigioasă instituție de resort din țară și de peste hotare, cu numeroase spații expoziționale ce 814 Odată cu „uitarea” și „moartea lui Dumnezeu” a apărut și fenomenul invers, cel al divinizării profanului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vom vedea peste cinzeci de ani folosind cu smerenie calculatorul. Fiecare parohie decide pentru ea însăși ce poate fi acceptat și ce nu poate fi acceptat. Atitudinea acestor oameni nu este rigidă, sau ignorantă, ci se bazează pe niște alegeri raționale, care au un scop. În mijlocul unei țări care dă tonul în lume există astfel comunități capabile să-și apere cu succes identitatea și chiar reușesc să aibă un mod de viață total diferit. Acești oameni nu pot fi socotiți ca
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
cerințelor curente și sunt caracteristice procesului cotidian de trai al grupurilor sociale. Din păcate, sunt situații În care societatea umană contemporană este și cauza unui fenomen extrem de periculos: mediul uman tinzând să devină, ca urmare a unor decizii mai puțin raționale, un mediu antiuman. De-a lungul timpului omul s-a dovedit a fi inventiv și constructiv, dar În același timp poate distruge ceea ce a creat, datorită incapacității sale de a Înțelege fenomenele În complexitatea și globalitatea lor. Mai mult, din
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
se poate constata influența majoră a sezonalității asupra activității, și implicit asupra cheltuielilor, asupra veniturilor obținute, iar În final asupra rezultatului exploatării. Reducerea cheltuielilor totale, și mai cu seamă a celor fixe În sezon nu reflectă Însă o utilizare mai rațională a resurselor umane și materiale consumate și implicit o economisire reală. Sezonalitatea are o serie de efecte negative asupra utilizării resurselor de orice natură, acestea fiind suprasolicite În perioada sezonului sau incomplet folosite În extrasezon. Această sezonalitate generează variații majore
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
forme ale sălii de vânzare. Sunt preferate formele pătrate și dreptunghiulare (cât mai apropiate de forma pătrată) datorită condițiilor optime de vizibilitate și de orientare a cumpărătorilor În sala de vânzare, de amplasarea mobilierului și utilajelor, de stabilirea celor mai raționale fluxuri ale mărfurilor, personalului și cumpărătorilor. Spațiul de vânzare trebuie să dispună de condiții de iluminare naturală sau artificială care să asigure o bună vizibilitate până În cele mai Îndepărtate locuri, să permită studierea mărfurilor expuse, precum și distingerea fără efort, a
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
export din Constanța, 1933-1934, arhitect Nicolae Nenciulescu, Abatorul orașului Buzău, 1934, și Abatorul orașului Bacău, 1934-1935, arhitect D. Marcu etc. Caracteristica tuturor acestor clădiri industriale o reprezintă interesul pentru asigurarea funcționalității optime, prin ridicarea calității locului de muncă, organizarea spațială rațională și exprimarea plastică foarte clară, Într-o volumetrie adecvată, ritmată de elementele constructive. Dezvoltarea economică a României, urmată de expansiunea și diversificarea spațiilor industriale, a impus apariția unei noi structurări a spațiului industrial și mai ales a unei simbioze cu
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Literatura nu este numai un obiect artistic, ci și un moment istoric, un document istoric. Are loc o deplasare a definiției de la estetic și formal spre istoric. Este perioada în care hegeliana formulă de Zeitgeist: spiritul timpului, cu voința sa rațională și necesară, care conduce din interior evenimentele lumii, are o reală aplicabilitate, alături de idea de evoluție, puternic relansată științific și filosofic (Hegel, Darwin, Spencer). Acest istorism are urmări considerabile. Concepția literaturii ca fenomen istoric este pe deplin consolidată. Literatura are
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a lua deloc în considerare faptul că nicio știință obiectivă nu poate face dreptate subiectivității care realizează știința”. În timp ce spiritul există ca o entitate în sine și pentru sine, este autonom și pe baza acestei caracteristici poate sa fie tratat rațional, adevărata natură este un produs al spiritului care cercetează natura și astfel „știința [naturii] presupune spiritul” și „este absurd ca științele spiritului să își dispute cu științele naturii niște drepturi egale”. Convingerea sa este că prin intermediul fenomenologiei intenționale, spiritul a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
naturii niște drepturi egale”. Convingerea sa este că prin intermediul fenomenologiei intenționale, spiritul a devenit câmpul experienței științifice sistematice. El consideră criza existenței europene ca pe o prăbușire de suprafață a raționalismului, ținând cont de faptul că rațiunea decăderii unei culturi raționale nu stă în esența raționalismului, ci numai în exteriorizarea sa și în absorbirea sa de către naturalism și obiectivism. În concordanță cu constatarea făcută de Husserl, Tereza Brândușa Palade, pe marginea celor spuse, afirmă că: „științele umaniste se află într-o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care au patru chipuri și patru aripi. Ieronim vorbește despre interpretările simbolismului celor patru animale și despre interpretările unor autori greci care văd o aluzie la cele patru puteri ale sufletului. Elementele care rezultă sunt foarte importante: omul reprezintă partea rațională a sufletului; leul, partea (apetitul) irascibilă; boul, partea (apetitul) concu-piscibilă; vulturul reprezintă o putere a sufletului superioară celor precedente, pe care grecii o numesc synteresis (συντήρησις), adică scânteia conștiinței. Potrivit concepției sale, această scânteie nu se stinge niciodată, ne avertizează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
conținută și uitarea persoanei. Determinarea boețiană, potrivit căreia „persoana este o substanță individuală de natură individuală”, evidențiază caracterul de subiect existent, alături de care regăsim definiția lui Riccardo de San Vittore cu definiția sa „persoana este o existență individuală de natură rațională” (rationalis naturae individua existentia). Pe aceeași linie, Toma de Aquino consideră că „un individ subzistă într-o natură rațională (individuum subsistens in rationali natura). Possenti evidențiază importanța contribuției lui Boethius și a lui Toma de Aquino, afirmând că determinarea lui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
subiect existent, alături de care regăsim definiția lui Riccardo de San Vittore cu definiția sa „persoana este o existență individuală de natură rațională” (rationalis naturae individua existentia). Pe aceeași linie, Toma de Aquino consideră că „un individ subzistă într-o natură rațională (individuum subsistens in rationali natura). Possenti evidențiază importanța contribuției lui Boethius și a lui Toma de Aquino, afirmând că determinarea lui Boethius (sau a lui Toma) răspunde la întrebarea primară și inevitabilă: ce este persoana? În această privință, Boethius stabilizează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să se indice superioritatea naturii umane și avertizează că „cuvântul creator nu a fost distins de actul creator, ci ambele au fost simultane, deoarece aici se spune: Să facem!”. Superioritatea naturii umane față de alte creaturi este indicată în sufletul său rațional, în care el reflectă chipul și asemănarea omului cu Dumnezeu. Același Augustin explică modul în care trebuie să se înțeleagă cuvintele care descriu crearea omului, cu referire la plural doar la crearea omului, inserându-se în tradiția Sfinților Părinți care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
apetitus sau animi motus în linia dorinței, care poate să se refere doar la natură și depinde doar de rațiune să dea sau nu consensul dorinței. Adversarul său, Iulian din Eclan, susținea că voința ca alegere (proairesis) este o operație rațională care presupune cunoașterea a două sau mai multe lucruri diferite, prin urmare poate să aibă voință doar persoana ca subiect capabil de responsabilitate. De aceea copilul care nu are responsabilitate, nu are voință, deci are doar natură și nu este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
două naturi individuale, adică de relație. Acest lucru iese în evidență în cadrul relației trinitare dintre Cuvânt și Dumnezeu Tatăl: Cuvântul, ca Fiu, are viață proprie. În Cuvântul întrupat, persoana este cea a Fiului care a luat natura umană. O natură rațională, așadar, considerată în sine, nu este în mod propriu persoană decât în raportul său cu celălalt. După ce am arătat importanța și sensul conceptelor de substanță și persoană la Augustin, considerăm că este la fel de relevant să precizăm, ca punct de pornire
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de distincții trihotomice, fără pretenția de a fi absolute: υοΰς - λόγος - αίσθησις, în care termenul λόγος ocupă în mod obișnuit poziția mediană și corespunde cu cea a rațiunii naturale; rațional - non rațional - non sensibil, în sensul că unele creaturi sunt raționale, non raționale, iar altele sunt corpuri mișcate de suflet; trupesc - psihic - spiritual, este vorba de o distincție paulină și plotiniană; rațional, irascibil, concupiscibil, schemă platonică specifică. În dialogul său cu Cosma, diaconul din Alexandria, Maxim afirmă că nu spune nimic
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
trihotomice, fără pretenția de a fi absolute: υοΰς - λόγος - αίσθησις, în care termenul λόγος ocupă în mod obișnuit poziția mediană și corespunde cu cea a rațiunii naturale; rațional - non rațional - non sensibil, în sensul că unele creaturi sunt raționale, non raționale, iar altele sunt corpuri mișcate de suflet; trupesc - psihic - spiritual, este vorba de o distincție paulină și plotiniană; rațional, irascibil, concupiscibil, schemă platonică specifică. În dialogul său cu Cosma, diaconul din Alexandria, Maxim afirmă că nu spune nimic de la sine
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este comun și necircumscris. Pare semnificativ faptul că distincția natură-ipostază se regăsește la nivelul voinței. Puterile care caracterizează în mod specific ființa sunt rațiunea și voința, iar operațiile acestor puteri sunt raționamentul și apetitul. Voința (θέλησις) apare ca un apetit rațional care aparține omului, întrucât este înzestrat cu un suflet inteligent și se identifică cu capacitatea de autodeterminare tipică ființelor raționale. Însă el distinge între „în mod simplu a voi”, de „în ce fel a voi”. De fapt, doar al doilea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
specific ființa sunt rațiunea și voința, iar operațiile acestor puteri sunt raționamentul și apetitul. Voința (θέλησις) apare ca un apetit rațional care aparține omului, întrucât este înzestrat cu un suflet inteligent și se identifică cu capacitatea de autodeterminare tipică ființelor raționale. Însă el distinge între „în mod simplu a voi”, de „în ce fel a voi”. De fapt, doar al doilea tip de voință se raportează la ipostază. Această diferență se înțelege astfel: în momentul în care puterea, și operația care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se află în raport cu distincția natură-ipostază, de asemenea cu diada logos - tropos, acest ultim fapt constituind originalitatea gândirii lui Maxim față de predecesorii săi. Potrivit lui Maxim, faptul că omul este creat după imaginea lui Dumnezeu se referă la sufletul său intelectiv și rațional, și omul este în mod egal după imaginea lui Dumnezeu prin capacitatea sa de autodeterminare care se identifică cu voința naturală. Așadar, Maxim consideră imaginea lui Dumnezeu ca fiind logos-ul omului prin care se definesc caracteristicile esențiale ale omului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
relația dintre Dumnezeu și suflet care implică, de asemenea, trupul, este Sfânta Treime. Pornind de la problema referitoare la posibilitatea ca o „substanță nemuritoare” să fie „forma unui trup muritor”, gândirea lui Toma poate fi schițată în câteva puncte fundamentale: „sufletul rațional este forma” pentru esența sa; aproape ca o consecință logică „sufletul rațional este singura formă care este în om”, menționând că „omul nu constă din trup și suflet, ci din suflet și materie primă”; Corpul este „materia informată de suflet
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
principiu, conform căruia ceea ce face posibilă inserarea concretă a persoanei în comunitate și așezarea în cadrul ei este dimensiunea interioară, care integrează alături de propriul „eu” și dimensiunea „noi”, față de care se simte în mod profund orientată, astfel că omul, purtătorul forței raționale a sufletului, este o esență făcută pentru comunitate: „unde există un eu, există și un noi, sau eu aparține unui noi”. Al doilea principiu se referă la conexiunea strânsă dintre conștiința unei ființe, membră a unei „comunități universale infinite de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
punct de vedere spiritual și moral”. Ne dăm seama că Scheler, în concepția sa despre persoana socială, leagă în mod minunat nivelul orizontal cu cel vertical - transcendental pentru a pune fundamentele unei viziuni unitare a persoanei, care integrează atât aspectul rațional, cât și cel afectiv și include dimensiunea socială în care persoana se regăsește și spre care se simte atrasă. 3.2 Persoana ca unitate Filozoful german preferă înțelegerea persoanei mai degrabă ca „unitate co-experimentată” decât substanța care dispune de rațiune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]