14,810 matches
-
lăuda că „frunzărindu-și”trecutul se prezintă liberi de orice traumă. Important este, așa cum spunea K. Wilber (2005, p. 250) să devii „martorul destinului, nu victima lui”. Unii, după confruntarea cu o traumă, chiar dacă pentru o vreme simt că pilonii sufletești le-au fost retezați, au forța să-și mobilizeze resursele interioare, să găsească strategii pansatorii, pentru ca, în final să-și recupereze coeziunea și rectitudinea ființei. Alții, rămân cu ancorele frânte și nu se pot redresa nici măcar acceptabil decât prin ajutor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copiilor născuți din părinți care au supraviețuit Holocaustului. Ideea forță pe care o deservește autoarea, cu măiestrie și aplomb, este aceea că o traumă majoră, asemenea unei gene anacronice, dar robuste, se transmite dinspre părinți spre copii, retezându-le pilonii sufletești. Altfel spus, copiii respectivi tind inconștient să reediteze în existența lor ceva din spiritul traumatismului suferit de părinți, din dorința de a-l înțelege și a-l tămădui. Mecanismul funcționează în acest fel întrucât părinții n au reușit să-și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deși acest exemplu este destul de nesigur, având în vedere c] este un paradox deliberat.) Și „fericirea”, bineînțeles, poate fi folosit] în acest sens „obiectiv”, dar numai prin derivarea din cel]lalt sens: dac] „Fericirea este o manifestare a c]ldurii sufletești”, acest lucru se datoreaz] c]ldurii sufletești care face o persoan] s] se simt] fericit]. Relația dintre „virtute” și arete este mai complex]. În primul rând, atât lucrurile, cât și oamenii pot fi descriși că posesori al unui arete care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în vedere c] este un paradox deliberat.) Și „fericirea”, bineînțeles, poate fi folosit] în acest sens „obiectiv”, dar numai prin derivarea din cel]lalt sens: dac] „Fericirea este o manifestare a c]ldurii sufletești”, acest lucru se datoreaz] c]ldurii sufletești care face o persoan] s] se simt] fericit]. Relația dintre „virtute” și arete este mai complex]. În primul rând, atât lucrurile, cât și oamenii pot fi descriși că posesori al unui arete care li se potrivește („excelent]”?). Dar, în al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de metodă (a pus în corelație inventivitatea tehnologică în spațiul european cu etica protestantă și a descoperit la intersecția acestor două fenomene o nouă ordine și un nou vitalism axiologic, adică o densitate spirituală inconfundabilă). Masurarea influenței valorilor asupra vieții sufletești la scara unei generații este cadrul experiențelor identitare. Acestea se distribuie variabil în spațiu, atestând o regularitate a propagării spațiale pe care Horațiu o cercetează cu o fină intuiție. Acest tip de experiere este legat de tentativa tineretului de a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
astăzi poate mai mult ca oricând, sunt percepute la hiperlativ. Se vorbește în consecință de o "societate a riscului" vezi Beck (1986) -, asociată ideii de raționalitate, sau de "colapsul" moralei și scăderea credinței, ce semnifică pentru Bădescu (1997) scăderea puterii sufletești, denumită "descreștere spirituală", ori "real împuținat" (Eminescu) sau "real care scade" (Stăniloae și Noica) vezi Bădescu, 1997:26-8. Asociat apare ideea că modernitatea și postmodernitatea sunt captive senzualismului și pozitivismului, sunt perioade de ratare a omului ca unitate interioară. Denumită
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
îl transpune nu doar în plan cultural, prin lucrări de marcă, ci și în plan politic și social, făurind Revoluția de la 1848 și Unirea din 1859. Practic, generația pașoptistă reprezintă nu doar ingredientul catalizator al preocupărilor pentru portretul cultural și sufletesc al poporului nostru, ci și "elementul" care marchează momentul de început al dezbaterilor pe această temă. Ea aduce, pe lângă ideile liberale ale sincronizării cu lumea occidentală, romantismul românesc, ce descoperea în creația populară adevăratul izvor al identității noastre. În cultura
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fondul) bunuri spirituale, iar civilizație însemnând (forma) produse materiale: "Drumul de la cultură la civilizație nu este ireversibil; devenind condițiile vieții noastre, aceste bunuri materiale intră în deprinderi și se prefac cu timpul, prin adaptare la unitatea noastră temperamentală, în valori sufletești, cu alte cuvinte civilizația se transformă în cultură" (Lovinescu, 1997:254). Opunându-se teoriei formelor fără fond, Lovinescu spune: În loc de a merge de la fond la formă, ca în toate dezvoltările normale și seculare, [...] evoluția noastră și-a descris traiectoria de la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
au început să se răspândească peste lumea întreagă" (Lovinescu, 1997:286) și de la exterior la interior "procesul de imitație începe, de obicei, de la forme exterioare, de la atitudini, de la îmbrăcăminte, de la gesturi mărunte; într-un cuvânt, oricare i-ar fi mobilul sufletesc, în realizare imitația începe prin a fi formală și rămâne uneori în faza aceasta" (Lovinescu, 1997:312); imitația e mecanică doar în prima fază la noi fiind inițial integrală și nesupusă spiritului critic -, pentru ca mai apoi să devină adaptativă, rolul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din urmă le suprapune direct și în repetate rânduri 16 conceptului de cultură, sufletul poporului are mai degrabă înțeles durkheimian. Sufletul poporului, sau sufletul neamului, vine din trecut, transcende epocile: "Sufletul unui neam nu este o simplă totalizare de peticării sufletești, ci este el însuși o unitate care trăiește de sine prin armonia funcțiilor sale, întocmai cum trăiește și sufletul fiecărui individ în parte. Sufletul neamului nostru s-a format ca o rezultantă din sufletele românilor care au trăit și trăiesc
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Iată echivalența de care pomeneam mai sus și iată cum cultura este cea care stabiliește continuitatea între generații; ea este "criteriul pentru judecata faptelor istorice" (Motru, 1998:73). Elementele prin care trebuie să caracterizăm un neam, o cultură sunt bunurile sufletești, care sunt bazele întemeierii unei vieți sociale durabile. Cultura "adevărată" captează în ea toate însușirile caracteristice societății, toate creațiile importante și singulare ieșite din sufletul acesteia. Aceste bunuri sufletești la care face referire Motru sunt: credințele religioase, obiceiurile, instituțiile și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin care trebuie să caracterizăm un neam, o cultură sunt bunurile sufletești, care sunt bazele întemeierii unei vieți sociale durabile. Cultura "adevărată" captează în ea toate însușirile caracteristice societății, toate creațiile importante și singulare ieșite din sufletul acesteia. Aceste bunuri sufletești la care face referire Motru sunt: credințele religioase, obiceiurile, instituțiile și valorile morale, operele de artă și adevărurile științei 18. Acțiunile întreprinse în baza ideilor de libertate politică și drepturi politice, politicianismul adică, reprezintă stavila pusă în calea dezvoltării firești
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
amprentată doar de intelectualitate, ci și de afectivitate: Vechea iubire de moșie și de obiceiuri s-a extins asupra acelora cari vorbesc aceeași limbă (Motru, 1996:19). Comunitatea de destin e creată prin deciziile luate de conducători pe baza fondului sufletesc al poporului. "În comunitățile cu conștiință de destin, membrii comunității sunt legați între ei prin înfăptuiri istorice, la care au participat sau au consimțit și care pun în cumpănă viitorul lor și al copiilor lor" (Motru, 1996:68). Ea e
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
conținuturi și structuri psihice eterogene față de cele din ordinea conștiinței, și în special supoziția că inconștentul posedă orizonturi proprii, care sunt cu totul altele decât cele ale conștiinței" (Blaga, 1965:40). Viziunea spațială devine astfel la Blaga "reflexul unor profunzimi sufletești", un produs al inconștientului (1969:45). Stilul implică, așadar, o dimensiune adițională conștiinței, dimensiunea inconștientului 26. Sistemul interpretativ al acestei dimensiuni este numit de Blaga noologie abisală 27: "Noologia abisală se referă la structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969:13
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tribunalele comunității" din Rwanda numite gacaca, care judecă cauze legate de conflictele interetnice dintre tutsi și hutu; condamnarea sau absolvirea se fac în baza memoriei colective a sentimentului de ofensă, cu alte cuvinte, a sentimentului noologic. "Fondul" la Maiorescu, "experiența sufletească" la Motru, matricea stilistică la Blaga sunt câteva din noțiunile și ideile de inspirație românească sintetizate în cadrele viziunii noologice aduse în sociologie. Concepția noologică pleacă de la ideea existenței a două planuri ale realității care se manifestă asincronic 39: o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dimensiune a darurilor, un sistem virtual de determinante, și o dimensiune a intereselor lumești.40 Cu toate acestea, cele două planuri pot intra în rezonanță, adică pot fi unite și sunt unite prin trăire spirituală. "Trăirile fac posibilă actualizarea latențelor sufletești și compunerea feluritelor cadre spirituale în una și aceeași faptă, în actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți trei
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți trei piloni de însemnătate la fel de mare: latențele difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43. Latențele difuze au următoarele patru caracteristici: a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
indivizi, deci sunt comunitare, nu doar unitare"; d) se manifestă prin simbolizări, adică prin "obiectivări", sau, altfel spus, prin "exteriorizări simbolico-artistice", prin mentalități, prin obiceiuri, stereotipuri etc. Două dintre aceste trăsături sunt de o importanță deosebită: faptul că sunt realități sufletești primare și faptul că sunt comune sau populare. De aici rezultă că o expresie a lor este sufletul popular. Cadrele noologice sunt "locuri spirituale" în care se activează simțirea comună, în care membrii unei societăți se "întâlnesc" pentru că "au aceleași
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de influență socială și politică în fața forțelor laicizante. 9 Iată de pildă, în acest sens, într-o singură propoziție, concepția despre statutul ontologic al identitătății culturale la Mehedinți: "Orice prunc, odată cu obiceiurile familiei și cu graiul, dobândește o întreagă avere sufletească, un calapod de cugetare și simțire moștenit de la strămoși" (Mehedinți, 1999:156). 10 Vezi și Bădescu (2003:340-43). 11 Putem spune, ținând cont și de doctoratul în sociologie obținut la Paris cu Durkheim, că Drăghicescu este un urmaș al lui
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu vrei, să cauți comparația cu ce se întîmplă, cu ce s-a întîmplat în jur. În mare (deși povestea din film se pretează la o tentantă detaliere), e vorba de soarta unui ins de o evidentă ingenuitate și curățenie sufletească, ajuns într-un spațiu interlop, dominat de atracția bărbat-bărbat, un conclav mascul extrem de ademenitor prin rafinament dar și prin agresivitate, ins care alunecă treptat, sub ochii noștri măriți, în brațele vînjoase ale unuia din practicanți, exemplar defel promiscuu, dimpotrivă, om
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
două funcții, implicit asupra autonomiei bisericii în raport cu voința autocratului laic: ... cununa cea împărătească are despărțeală de mitra cea arhierească și împăratul care se nevoiaște pentru binele și folosul norodului său, atâta la cele trupești și trecătoare, cât și la cele sufletești și duhovnicești, măcar că nu are acea vrednicie (arhierească), iară plata îi iaste de la Dumnezeu întocmai cu episcopii cu carii ar fi mai râvnitori și să face el diadoh apostolilor, carii sunt împărați și preoți ai bisericii, de vreme ce dimpreună lucrează cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Pentru că asupra ființei ei este proiectată dorința, dar și amintirea gestului interzis, întreaga existență îi este pusă sub semnul interdicțiilor; în baza lor, o fantezie masculină compensatorie (redată timid de poezia medievală laică, de altfel, nesemnificativă), interesată avid de evadările sufletești ale femeii, a condamnat-o din cauza unui rol fie atribuit, de vrăjitoare, fie chiar suplinit, de vraci (situație în care, de altfel, a fost integrată tacit în viața socială). ... Dumnezeu și minune mare au făcut de s-au îndrăcit doamna
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
materii. Pentru că gândul iaste povățuitoriu bunătăților, iară patemelor sângur țiitoriu, și caută oarece întâiu pentru el den celea opritoare fapte ale întregăciunii minții; că sângur țiitoriu patemelor iaste gândul. Iară întregăciunea minții iaste biruința pohtelor. Și dentru pohte unele sunt sufletești, altele trupești, și acestora amândurora gândul să arată a birui. (Ion Zoba din Vinț. Pentru sângurul țiitoriul gând. BAR, CRV 86: 740 II, 741 I) Simbolistica "recipientului [a trupului, n.n.] și a habitatului" (în terminologia lui Durand) include și motivul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]