14,769 matches
-
reda liniștea sufletească a personajului, însă se dovedește a fi un loc mai îngrozitor decât închisoarea, deoarece aici sunt analizate toate întâmplările importante din viața sa regâsindu-se pe sine. Analiza psihologică a personajului se realizează prin intermediul introspecției adică scurtarea stărilor sufletești până la nuanțe infinitezimale: Are nevoie tocmai de ușurare, iar minciuna iar complică în zadar situația și l-ar face să se disprețuiasacă singur. De aceea și cu gelozia a refuzat să mintă, oricât l-ar fi servit poate momentan minciuna
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
teama căruia tremura guvernul din Sibiu mai ales în timpul războiului de șapte ani (1756-1763), când oștile împărătești erau comandate la luptă pe frontul apusean. Rezultatul răscoalei lui Sofronie a fost trimiterea învățatului episcop sârb Dionisie Novacovici în Transilvania pentru păstorirea sufletească a Românilor ortodocși - deci o "însemnată izbândă smulsă prin îndârjita împotrivire a preoților și a oamenilor dela sate față de politica înaltelor cercuri diriguitoare dela cârma Transilvaniei și a Împărăției austriece". Istoricul I. Lupaș vedea, cu bună dreptate, veacul al XVIII
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
nu ca natură în sine ci ca natură căzută. Aceasta este o condiție dată, o precaritate cu care ne naștem ca indivizi și care se numește viciu. Față de ceea ce ar trebui să fie natura umană generică, individul conține o „viciere” sufletească (animi vitium), pe care poate alege să o perpetueze sau să o repare. Dacă alege să o perpetueze înseamnă că cedează în fața acestei precarități, adică își dă consimțământul față de ea, ceea ce este echivalent cu a refuza natura umană în sine
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
absolvă de păcat. Tocmai pentru că păcatul nu este acțiunea în sine, nu înseamnă că abținerea de la acțiune ne-ar pune în afara păcatului căci, o dată cu nutrirea poftei, sufletul nostru poate consimți la dezirabilitatea actului de satisfacere a ei. Virtutea (ca virtute sufletească) înseamnă eliminarea dorinței, lupta cu viciul. Păcatul este deci ceva strict interior, el nu poate fi nici sporit, nici scăzut prin cantitatea actelor. Una din propozițiile abélardiene condamnate la conciliul din Sens a fost aceea că cei care l-au
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
consiliul municipal național-conservator i-a retras onoarea. Până astăzi, mai este în continuare cetățean de onoare al Vienei și fost sau încă actual cetățean de onoare al orașelor Graz, Bratislava, Șopron și Arad. Desigur, temperamentul unui mare politician precum și liniștea sufletească nu a posedat-o. El a cunoscut numai normele sale militare. Radetzky a spus odată despre el: „ El este ca un brici, pe care ar trebui să-l pui imediat înapoi în recipient după utilizare.” ("Er ist wie ein Rasiermesser
Julius Jacob von Haynau () [Corola-website/Science/302803_a_304132]
-
monștri. E drept că ei nu provin din zona de influență a lui Goya din seria Caprici- ilor dar unele filiații de atitudine nu pot fi evitate. Motivația Strigătului ieșean are ca punct liminar o stare de anxietate generalizată, traume sufletești și sociale multiple, izvorîte din decepțiile unei tulburări neistovită încă. Artistul ca orice creator ce se respectă, este prin natura lui un spirit liber, nonconformist și insurgent. El este, printre puținii care prin operă pot vedea mai bine și mai
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
școlile de avangardă - scriitorul venerat, poetul prin excelență, "maestrul indiscutabil" , cum îl numea Rafael Alberti într-o frumoasă carte de amintiri. Într-o schiță auto biografică publicată în revista "Renacimiento", Juan Ramón Jiménez trece în revistă principalele evenimente și stări sufletești care stau la originea operelor sale: " Miros de tămâie și de flori, o fereastră deschisă spre grădină, o terasă cu trandafiri pentru nopțile cu lună se transformă în "Arii triste""; o lungă ședere în munții Guadarrama se reflectă în volumul
Juan Ramón Jiménez () [Corola-website/Science/302955_a_304284]
-
căruia autorul anonim insistă până la detaliu. Dovedind o deosebită tărie de caracter, Manole își învinge durerea și începe s-o zidească. El suferă nu numai pentru că nu poate înălța mănăstirea, ci pentru ca nu o poate face fără sacrificiul Anei. Drama sufletească se adâncește, dar cel care va învinge este artistul. Focul iubirii se contopește cu focul creației, devenind o forță mistuitoare. Ana acceptă jocul și în timpul zidirii treptate - acesta fiind motivul central al acestei părți - invocă, pe rând, durerea trupului, plânsul
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]
-
Leș contes de la Bécasse", ale lui Honoré de Balzac sunt exemple de nuvele istorice. Nuvelă Alexandru Lăpușneanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nuvelă istorică din literatura română. - rolul conflictului interior (plasarea situației conflictuale în conștiința personajului) - prezentarea tensiunilor sufletești - transformările (sufletești, morale, comportamentale) suferite de personaje în evoluția conflictului - evoluția raporturilor dintre personaje - mijloacele de investigație psihologică - aspecte ale stilului Exemple: Moară cu noroc de Ioan Slavici și În vreme de război de I.L.Caragiale
Nuvelă () [Corola-website/Science/298998_a_300327]
-
de la Bécasse", ale lui Honoré de Balzac sunt exemple de nuvele istorice. Nuvelă Alexandru Lăpușneanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nuvelă istorică din literatura română. - rolul conflictului interior (plasarea situației conflictuale în conștiința personajului) - prezentarea tensiunilor sufletești - transformările (sufletești, morale, comportamentale) suferite de personaje în evoluția conflictului - evoluția raporturilor dintre personaje - mijloacele de investigație psihologică - aspecte ale stilului Exemple: Moară cu noroc de Ioan Slavici și În vreme de război de I.L.Caragiale
Nuvelă () [Corola-website/Science/298998_a_300327]
-
în familia în care un frate înnebunește, iar altul se face tâlhar ca popă și delapidor ca ofițer.“ (George Călinescu) În „Arta prozatorilor români“, Tudor Vianu evidențiază relația autor-narator-personaj, atât de întâlnită în proza lui I.L. Caragiale: „Pătrunzând în actualitatea sufletească a unora din personajele caragialiene, nu suntem obligați să ne reprezentăm pe autorul care o reflectă. Distanțele dintre acesta și oamenii pe care-i zugrăvește este suprimată, prin fuziune simpatetică, încât viața interioară a acestora nu este «produsă». Ideile și
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
apar din perspectiva scriitorului, ci din aceea a eroilor. Nu ascultăm pe autor vorbindu-ne, ci «vedem» oarecum personajele gândind și simțind.“ I.L. Caragiale își privește și ascultă personajele, folosind ca modalități tehnice de realizare stilul simpatetic (care provoacă stări sufletești - n.n.) prin monolog interior și stilul indirect liber, prin dialoguri sugestive.
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
România care a beneficiat de acest titlu. Moare la Paris, la 17 februarie 1947, și este înhumată în cripta familiei Văcăreștilor din cimitirul Bellu. Ea a lăsat moștenire Academiei Române, prin testament, majoritatea averii Văcăreștilor. „Toate popoarele cuprind în cadrul vieții lor sufletești ceea ce s-a scris de persoane aparținându-le în alte limbi.” „N-a fost niciodată despărțită de țara în limba căreia n-a scris" (...). "O româncă din cel mai adevărat sânge românesc, care își afirmă cu orgoliu și originea și
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]
-
ceremonialul înmormântării fiind prezidat de Nunțiul Apostolic în România, IPS Jean-Claude Perisset. La eveniment a participat și IPS Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul ortodox al Banatului, precum și PS Martin Roos, episcopul în funcție al Episcopiei Romano-Catolice a Timișoarei. A avut tăria sufletească să considere anii de detenție cei mai valoroși ani ai vieții sale. Nu a cunoscut ura, mânia sau disperarea. Timp de 25 ani în parohia Timișoara-Elisabetin a acceptat să slujească asemenea unui capelan. Întreaga lui viață era marcată de echilibru
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice. Cultivând motive lirice tipic simboliste, poezia sa cântă mirajul ținuturilor exotice, marea, aspirația spre un absolut indefinisabil, stările sufletești enigmatice apăsate de melancolie, ispită erotică și moarte, într-un limbaj alegoric de o sonoritate exterioară specifică. Viziunea sa este în cele mai multe cazuri a unui umorist sentimental fantezist. "Altă întâlnire cu Ion Minulescu". Poetul Minulescu participând la o șezătoare literară
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
și visele provenite din dificultatea singurătății sale într-o metropolă, la vârsta când alți copii sau adolescenți se află încă sub oblăduirea părinților. Încurajat de Halévy, care-i prevedea un viitor strălucit de compozitor, dar probabil și în urma unei crize sufletești, Jacques a părăsit Opera Comică în 1837. Prima interpretare pentru publicul larg a unor suite de valsuri de Offenbach a avut loc în 1836, în cadrul unui concert de promenadă în sala cafenelei Jardin Turc. Una dintre suite, „Fleurs d'Hiver
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
cultura teologică a studiat intens operele lui Origene, operele sfinților părinți greci și îndeosebi Sfânta Scriptură, pe care a învățat-o aproape pe de rost. Ambrozie nu a devenit un intelectual propriu zis, dar a fost un foarte bun păstor sufletesc și un administrator neîntrecut al bisericii sale. A câștigat încrederea tinerilor împărați Grațian și Valentinian al II-lea, precum și a nemilosului Teodosie I, care preferau să locuiască la Milano; el le era părinte spiritual și nu a ezitat să-l
Sfântul Ambrozie () [Corola-website/Science/303633_a_304962]
-
MA. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-și un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism”. În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulații muzicale, "Empfindungen" (Senzații) și "Seelenblumen" (Flori sufletești), inițiate în jurul anului 1918 și care se încheie în 1924. În anul 1931, Hans Mattis-Teutsch a lansat la Potsdam lucrarea "Kunstideologie - Stabilität und Aktivität im Kunstwerk" (Ideologia artei - stabilitate și acțiune în creația artistică), apărută la editura Müller & Kiepenheuer, volum
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
a editat pot fi amintite " Fabulele" lui Dimitrie Țichindeal, "Pildelele lui Esop " și "Genoveve de Brabant". Acestora li se adaugă cărțile religioase pe care le-a tipărit la Sibiu în tipografia lui George de Klosius pe cheltuiala sa, ca "Alfavita sufletească", "Cazania", diverse "Ceasloave", precum și altele scoase la Brașov în tipografia lui Iohann Gott. (Fragment din articolul cu același titlu semnat de Cristian Romano în ANUARUL ARHIVELOR BUCURESTI NR.1/1996 pag.32-42 ) Bibliografie : http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
sau poruncite."... Frankl susține că nevoia de sens a omului este fundamentală și că de îndată ce omul găsește un rost vieții sale, în pofida vitregiilor sorții, el devine capabil să facă față triadei tragice. Sensul are valoare pentru supraviețuirea și sănătatea noastră sufletească și spirituală. Iată cum definește Frankl disperarea: unde: adică: De îndată ce omul găsește un sens pentru suferința sa sau un sens pentru viața sa în pofida suferinței sale, el devine capabil să o îndure. Frankl îl citează aici pe Nietzsche: „Wer ein
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
pentru revista franceză Haute Bretagne Privilège, Principesa Sofia, la întrebarea ce înseamnă pentru Alteța Sa cuvântul "prințesă", afirma:„ "Prințesă înseamnă pentru mine a avea un simț al datoriei, a da un exemplu, a fi umană, sensibilă, respectuoasă, curajoasă și având puterea sufletească de a îndeplini ceea ce e de făcut pe calea ce ne-a fost trasată. „Prințesă” e un întreg: crești într-un anumit mediu; simplitatea trebuie să facă parte din personalitatea noastră. Nu suntem mai bune decât altele, perfecte, nici atât. Când
Sofia, Principesă a României () [Corola-website/Science/304358_a_305687]
-
Muntenia și Transilvania, îndemnând pe Constantin Brâncoveanu a priveghea asupra așezămintelor din Nordul Carpaților aproape ca și asupra celor din propria sa țară. ‟(Membrilor de toate categoriile ai bisericii reformate din Făgăraș) le doresc din toată inima mea toate binecuvântările sufletești și trupești și bunuri de mântuire. Primind cu cinste scrisoarea Excelenței Voastre, scrisă mie la 26 Noiembrie, din ea am înțeles cererea Excelențelor Voastre către Ilustrul Voievod al Munteniei, Măria Sa, pentru un ajutor la zidirea bisericii din Făgăraș a Excelențelor
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
mujici și moșieri, în interesul amândurora. Mersul firesc al istoriei contrazice însă teoriile lui Levin și el cade într-un profund pesimism, care-l aduce la un pas de sinucidere. Ca și în „Război și pace”, eroul își capătă liniștea sufletească în urma aflării - tot prin intermediul unui mujic - a „sensului și adevărului” vieții, care pentru el se concretizează în principiul „autodesăvârșirii” morale. Conținutului de idei îi corespunde o măiestrie artistică desăvârșită. Tolstoi nu se autopastișează, ci prezintă, în caracterizarea epocii și mai
Anna Karenina () [Corola-website/Science/304401_a_305730]
-
fost definitivată la 15 iulie 1976. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 4.302.000 lei. Scenograful Constantin Simionescu a construit decoruri artificiale de o mare inventivitate. Prin decorurile create, scenograful a intenționat să realizeze o analiză sufletească a personajelor: mobilierul solemn din interiorul conacului boieresc transmite „realități sufletești reci” , bordeiul soției ce și-a uitat bărbatul și a risipit averea are toate lucrurile expuse în exterior arătând că totul e de vânzare, bordeiul Ruxandrei are un interior
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
ridicat la suma de 4.302.000 lei. Scenograful Constantin Simionescu a construit decoruri artificiale de o mare inventivitate. Prin decorurile create, scenograful a intenționat să realizeze o analiză sufletească a personajelor: mobilierul solemn din interiorul conacului boieresc transmite „realități sufletești reci” , bordeiul soției ce și-a uitat bărbatul și a risipit averea are toate lucrurile expuse în exterior arătând că totul e de vânzare, bordeiul Ruxandrei are un interior intim, stâna conține doar elemente ce exprimă esențele primare ale vieții
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]