14,579 matches
-
plantații de ceai. Climă este tropical-musonică , temperaturile medii anuale depășind 20 de grade celsius ; precipitațiile abundente (1.300-5.100 mm/an )cad mai ales în perioada iunie-septembrie și provoacă mari inundații .Cicloanele care bântuie zona litorala au adesea efecte catastrofale . Vegetația este una luxurianta , cu păduri dese , sălbatice, cu mangrove și cocotieri de-a lungul Golfului Bengal, iar fauna este variată și include elefanți, leoparzi, tigri bengalezi, bivoli, crocodili (gaviali ) și pitoni.
Geografia Bangladeshului () [Corola-website/Science/334969_a_336298]
-
însemnat reprezentant al acesteia fiind Ibn ‘Abd Rabbih. Totodată, începând cu secolul X, tematica amoroasă a dat naștere unui tip de poezie andaluză homoerotică. Mai mult, poeții moderni s-au îndepărtat de reperele spațiale deșertice, eliminându-le în favoarea grădinilor cu vegetație luxuriantă și generând astfel noi genuri de poezie - "rawḍiyya" și "nawriyya" (poeme despre grădini și flori). Alte tipuri, precum poemul bahic sau "ḫamriyya" și poemul de vânătoare sau "țaradiyya", au adus în prim-plan plăcerea consumării vinului, respectiv a exersării
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
simplu, dublu sau chiar triplu), "cu ochi telescopici", cu caudale trifurcate. Corpul acestui pește poate fi turtit, lunguieț sau globulos. Ajunge la dimensiuni de până la 20 cm. Poate trăi până la 20-30 de ani. Este un pește omnivor care consumă zooplancton, vegetație (mai ales alge). În acvariu consumă pe lângă hrana artificială, musculițe și pâine (în special fidea). Se cresc într-un acvariu mare la temperatura camerei, dar pot rezista chiar atunci când apa prinde deasupra o pojghiță de gheață; temperatura optimă a apei
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
Trichoptera) (din greaca "trichos" = păr; "pteron" = aripă), numite popular friganide sau frigane, un ordin de insecte zburătoare asemănătoare cu fluturii, comune în preajma apelor, ale căror larve viețuiesc în apele dulcicole curgătoare (= râuri) torentoase și lente sau stagnante (= bălți) cu multă vegetație, unde stau la fund la adâncime mică, majoritatea vârâte în niște căsuțe tubulare, pe care și le construiesc din materiale locale din apă. Sunt insecte aripate, în general micuțe, foarte asemănătoare cu fluturii Ambele perechi de aripi sunt membranoase, cele
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
dispariția abia după 10 zile, crezând că băiatul era la o stână, unde mai muncea pentru mâncare. Trupul copilului a fost descoperit de un sătean într-o râpă, la zeci de metri distanță de drumul principal, într-o zonă cu vegetație, iar anchetatorii au stabilit că el a fost ucis cu cruzime. Încă de la începutul anchetei, Vasile Miron a fost principalul suspect, însă el a reușit să fugă în Germania. Ulterior, pe numele lui a fost emis un mandat european de
Criminalul sadic acuzat că a ucis un copil de 10 ani, trimis în judecată () [Corola-website/Journalistic/101368_a_102660]
-
la femelă. Se hrănește în principal cu nevertebrate bentonice: viermi, larve de insecte acvatice, moluște, crustacee, dar și cu detritus organic și substanțe vegetale. Se reproduce și iernează în râuri. Reproducerea are loc în Mai-Iunie, în timpul viiturilor. Depune icrele pe vegetația acvatică, de care se lipesc. O femelă depune până la 100.000 (în medie 60.000-80.000). Diametrul icrelor este de 2 mm. Puietul de o vară măsoară 8 cm și cântărește 8 g. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"), Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat) și Mlaștini alcaline. Fauna sitului are în componență o gamă diversificată în specii de [mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca de mlaștină ("Rana arvalis"). Situl adpostește și protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă) și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic ("Betula nana"), salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
bălți și brațele moarte ale râurilor. El preferă să stea în ape calde de mică adâncime cu temperaturi de până la 30-32°C, cu fund nisipos sau mâlos, în locuri cu curent lent de-a lungul malurilor. Trăiește în ape cu vegetație densă formată din limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), iarba broaștei ("Hydrocharis morsus-ranae"), limba apei ("Potamogeton" sp.), sârmuliță ("Vallisneria" sp.). Poate tolera ape ușor salmastre (ajungând aproape de gurile râurilor) și concentrații scăzute de oxigen. Este răspândit în cursul inferior al fluviilor ce se
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
sexuală este atinsă la vârsta de 2-3 ani. Depunerea icrelor are loc din aprilie până în iunie, la temperaturi ale apei între 12 și 28°C, în ape cu adâncimi mici (0,1-1 m) cu funduri nisipoase sau mâloase, bogate în vegetație submersă. Depunerea icrelor se efectuează în mod colectiv, în cârduri care sunt formate în mod normal de un număr mai mare de 150 exemplare. Maturizarea gameților are loc în momente diferite și depunerea icrelor are loc în mai multe cicluri
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Maturizarea gameților are loc în momente diferite și depunerea icrelor are loc în mai multe cicluri, la intervale de aproximativ zece zile. Într-un sezon fiecare femelă depune până la 2.500 de icre mici adezive. După fecundare icrele aderă la vegetație, pietre sau alte elemente ale substratului până la ecloziune. Dezvoltarea embrionară este relativ rapidă, și poate dura circa o săptămână. În funcție de temperatura apei, larvele au nevoie de una sau două săptămâni pentru a reabsorbi sacul vitelin. Specia fiind de talie mică
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
legată de fundurile pietroase, unde-și depun icrele și-și găsește hrana și adăpostul. Peștele adult se hrănește în principal cu moluște mici, crustacee, viermii, ocazional, cu pești mici ca gingirica ("Clupeonella"). Ca hrană îi servesc de asemenea detritusul organic, vegetația subacvatică. Alevinii și puietul se hrănesc cu plancton, detritus organic, plante subacvatice și organisme bentonice - insecte, crustacee și viermi. Depunerea icrelor are loc din aprilie până în luna mai, dar poate avansa sau întârzia în funcție de latitudine și condițiile climatice și de
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
plancton, cu crustacee, larve de insecte, etc. Are o preferință specială pentru insecte (muște, himenoptere), pentru prinsul cărora sare deseori din apă. Depune icrele în mai-iulie. Locurile preferate pentru pontă sunt apele foarte puțin adânci, cu multă iarbă și altă vegetație, de rădăcinile cărora se prind icrele, lipicioase. Rareori, își depune icrele direct pe nisipul fundului. Are valoare economică ridicată. Carnea este potrivit de gustoasă, fadă, moale, cu multe oase și se întrebuințează la prepararea ciorbei; se mai gătește și sub
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în componență arbori și
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
accesibil. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat (abaterea de la traseele marcate, camparea în locuri neamenajate, poluarea cu resturi menajere, poluare fonică), braconajul, pășunatul haotic, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești și practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
București. Poate trăi și în ape curgătoare, ce seacă mult în timpul secetei. Este o specie bentonică, trăiește în grupuri mici, compuse din pești de diferite vârste și dimensiuni. Mreana vânătă este moderat fotofobă și preferă apele de lângă mal cu multă vegetație și numeroase adăposturi în albia râului, locuri unde stă ziua. În timpul verii caută ape proaspete și oxigenate, cu curs rapid. Nu întreprinde migrații și iernează pe loc, stând la adânc în stare latentă în locuri ascunse sau sub pietre mari
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
pe cap, iar înotătoarea anală este mult mai scurtă ca la femelă; la aceasta din urmă, înotătoarele pectorale și ventrale sunt ceva mai lungi. Se hrănește cu larve de insecte acvatice (perlide, efemeride, diptere, chironomide), crustacee (lătăuși), viermi (anelide) și vegetație acvatică. Depunerea icrelor are loc de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verei, în funcție de condițiile meteorologice. În epoca de reproducere, peștele urcă în cârduri pe râuri pentru a ajunge la locurile de reproducere situate în ape curgătoare puțin adânci cu funduri pietroase
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
anii precedenți. În anul 1967 s-a început construirea pe râul Argeș a celui mai mare baraj hidroelectric din România, Lacul Vidraru, cu consecințe dezastruoase asupra mediului natural din bazinul râului. Cursul Argeșului a fost schimbat de mai multe ori, vegetația acvatică îndepărtată, dar mai ales au fost înlăturate mari cantități de nisip și pietre în care aspretele își avea habitatul obișnuit, ceea ce a dus la dispariția definitivă a acestui pește din râul Argeș. În 1967 a fost construit, de asemenea
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
și scăldatul oilor, spălatul lânii, depozitarea pe malul râului a unor cantități de steril, intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor din albia râului. S-au semnalat creșteri ale concentrației de materii organice și amoniac. Aspretele nu are pretenții asupra vegetației existente, în mediul natural vegetația acvatică este slab reprezentată. În Râul Vâlsan aspretele trăiește alături de alte specii de pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean ("Leuciscus cephalus"), grindel ("Barbatula barbatula"), mreană vânătă ("Barbus petenyi"), nisipariță ("Sabanejewia romanica"), păstrăv de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
depozitarea pe malul râului a unor cantități de steril, intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor din albia râului. S-au semnalat creșteri ale concentrației de materii organice și amoniac. Aspretele nu are pretenții asupra vegetației existente, în mediul natural vegetația acvatică este slab reprezentată. În Râul Vâlsan aspretele trăiește alături de alte specii de pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean ("Leuciscus cephalus"), grindel ("Barbatula barbatula"), mreană vânătă ("Barbus petenyi"), nisipariță ("Sabanejewia romanica"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), porcușorul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]