14,490 matches
-
la București în anii 2010-2015. Volumul este scris cu competență și cu o deosebită atenție pentru detaliul istoric, fiind citat de multe ori în descrierea interioarelor castelului și a etapelor construirii lor. Istoricul Georgeta Filitti O cuprinzătoare lucrare științifică dedicată Castelului Peleș este cea semnată de Ruxanda Beldiman, publicată în anul 2011 și intitulată Castelul Peleș, expresie a fenomenului istorist de influență germană. Autoarea își definește vastul volum drept „studiu monografic“. Lucrarea reprezintă probabil cea mai amănunțită cercetare referitoare la arhitectura
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
atenție pentru detaliul istoric, fiind citat de multe ori în descrierea interioarelor castelului și a etapelor construirii lor. Istoricul Georgeta Filitti O cuprinzătoare lucrare științifică dedicată Castelului Peleș este cea semnată de Ruxanda Beldiman, publicată în anul 2011 și intitulată Castelul Peleș, expresie a fenomenului istorist de influență germană. Autoarea își definește vastul volum drept „studiu monografic“. Lucrarea reprezintă probabil cea mai amănunțită cercetare referitoare la arhitectura castelului, la operele de artă ce-i compun colecțiile și la sensurile multiple (metaforice
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Peleș este cea semnată de Ruxanda Beldiman, publicată în anul 2011 și intitulată Castelul Peleș, expresie a fenomenului istorist de influență germană. Autoarea își definește vastul volum drept „studiu monografic“. Lucrarea reprezintă probabil cea mai amănunțită cercetare referitoare la arhitectura castelului, la operele de artă ce-i compun colecțiile și la sensurile multiple (metaforice și practice) pe care suveranul le-a dat edificiului. Autoarea plasează, istoric și arhitectural, Castelul Peleș în contextul reședințelor regale sau princiare ale continentului, găsindu-i locul
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
studiu monografic“. Lucrarea reprezintă probabil cea mai amănunțită cercetare referitoare la arhitectura castelului, la operele de artă ce-i compun colecțiile și la sensurile multiple (metaforice și practice) pe care suveranul le-a dat edificiului. Autoarea plasează, istoric și arhitectural, Castelul Peleș în contextul reședințelor regale sau princiare ale continentului, găsindu-i locul în extraordinara familie istorică, politică și artistică a acestora. Ruxanda Beldiman studiază influența distinctă a celor două mari perioade de lucru la castel, cea condusă de arhitectul Johannes
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Autoarea plasează, istoric și arhitectural, Castelul Peleș în contextul reședințelor regale sau princiare ale continentului, găsindu-i locul în extraordinara familie istorică, politică și artistică a acestora. Ruxanda Beldiman studiază influența distinctă a celor două mari perioade de lucru la castel, cea condusă de arhitectul Johannes Schulz , din 1873 până în 1883, și cea condusă de arhitectul Karel Líman, între 1896 și 1914. Arhitectul Augustin Ioan Despre Castelul Peleș au apărut cinci monografii istorice, semnate de Jacob von Falke (Das Rumänische Königsschloss
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
acestora. Ruxanda Beldiman studiază influența distinctă a celor două mari perioade de lucru la castel, cea condusă de arhitectul Johannes Schulz , din 1873 până în 1883, și cea condusă de arhitectul Karel Líman, între 1896 și 1914. Arhitectul Augustin Ioan Despre Castelul Peleș au apărut cinci monografii istorice, semnate de Jacob von Falke (Das Rumänische Königsschloss Pelesch, în 1893), Léopold Bachelin (Le château royal de Pelesch, Paris, 1893), Paul Lindenberg (Schloss Pelesch und seine Bewohner, Berlin, 1913), Mihai Haret (Castelul Peleș, monografie
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Ioan Despre Castelul Peleș au apărut cinci monografii istorice, semnate de Jacob von Falke (Das Rumänische Königsschloss Pelesch, în 1893), Léopold Bachelin (Le château royal de Pelesch, Paris, 1893), Paul Lindenberg (Schloss Pelesch und seine Bewohner, Berlin, 1913), Mihai Haret (Castelul Peleș, monografie istorică-geografică-turistică-pitorească-descriptivă a castelelor regale din Sinaia cu împrejurimile lor, București, 1924) și Alexandru Tzigara-Samurcaș (Castelul Peleș, 1883-1933, București, 1933). Trebuie spus că, la primele patru lucrări, Regele Carol I a avut o influență importantă, ele fiind inițiate sau
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
apărut cinci monografii istorice, semnate de Jacob von Falke (Das Rumänische Königsschloss Pelesch, în 1893), Léopold Bachelin (Le château royal de Pelesch, Paris, 1893), Paul Lindenberg (Schloss Pelesch und seine Bewohner, Berlin, 1913), Mihai Haret (Castelul Peleș, monografie istorică-geografică-turistică-pitorească-descriptivă a castelelor regale din Sinaia cu împrejurimile lor, București, 1924) și Alexandru Tzigara-Samurcaș (Castelul Peleș, 1883-1933, București, 1933). Trebuie spus că, la primele patru lucrări, Regele Carol I a avut o influență importantă, ele fiind inițiate sau chiar comandate de suveran. O
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Pelesch, în 1893), Léopold Bachelin (Le château royal de Pelesch, Paris, 1893), Paul Lindenberg (Schloss Pelesch und seine Bewohner, Berlin, 1913), Mihai Haret (Castelul Peleș, monografie istorică-geografică-turistică-pitorească-descriptivă a castelelor regale din Sinaia cu împrejurimile lor, București, 1924) și Alexandru Tzigara-Samurcaș (Castelul Peleș, 1883-1933, București, 1933). Trebuie spus că, la primele patru lucrări, Regele Carol I a avut o influență importantă, ele fiind inițiate sau chiar comandate de suveran. O a șasea lucrare este semnată de Heinz Biehn (Residenzen der Romantik, München
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
că, la primele patru lucrări, Regele Carol I a avut o influență importantă, ele fiind inițiate sau chiar comandate de suveran. O a șasea lucrare este semnată de Heinz Biehn (Residenzen der Romantik, München, 1970), dar nu este consacrată exclusiv Castelului Peleș. Irene Arsene Mate, directorul editurii Curtea Veche Carol I a ridicat castelul pentru a fi leagănul dinastiei sale, al dinastiei naționale. Acest lucru a fost gândit și declarat de suveran încă de la bun început, în anii 1870. Caracterul de
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
ele fiind inițiate sau chiar comandate de suveran. O a șasea lucrare este semnată de Heinz Biehn (Residenzen der Romantik, München, 1970), dar nu este consacrată exclusiv Castelului Peleș. Irene Arsene Mate, directorul editurii Curtea Veche Carol I a ridicat castelul pentru a fi leagănul dinastiei sale, al dinastiei naționale. Acest lucru a fost gândit și declarat de suveran încă de la bun început, în anii 1870. Caracterul de „leagăn al dinastiei” așază Peleșul în aceeași categorie de edificii cu Castelul Windsor
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
ridicat castelul pentru a fi leagănul dinastiei sale, al dinastiei naționale. Acest lucru a fost gândit și declarat de suveran încă de la bun început, în anii 1870. Caracterul de „leagăn al dinastiei” așază Peleșul în aceeași categorie de edificii cu Castelul Windsor din Anglia (istoria celor două edificii este complet diferită, dar utilitatea lor de reședință de familie și loc de ceremonii oficiale este aceeași, cum același este și puternicul simbol național pe care cele două edificii îl au în istoria
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Pe de altă parte, tot Carol I este cel care precizează, încă de la început, că Peleșul le va fi, lui și Doamnei Elisabeta, „reședință sănătoasă și binecuvântată“ pe timp de vară. Corul Regal Există un contrast între vârsta tânără a castelului și aspectul lui clasic, bătrânesc. Contrastul nu este întâmplător. Carol I a încercat să dea edificiului o statură cât mai venerabilă și mai impunătoare cu putință, cât mai plină de înțelesuri istorice, pentru a compensa vârsta tânără a dinastiei sale
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
de pe harta Europei și poziția, încă vulnerabilă, a țării sale în concertul națiunilor. Fiecare detaliu al Peleșului a fost gândit de suveran ca o „declarație“ referitoare la demnitatea, hotărârea, mândria, aspirațiile țării sale (care erau, desigur, și ale lui). Eleganța castelului este sobră, dar monumentală, uneori ilustrativă, precum un decor de reprezentație teatrală, povestea Principele Radu în elegantul volum, adăugând: “Palatul este o clădire care îl respectă, nu îl umilește pe cel care o vizitează. El are mândrie, nu aroganță. Peleșul
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
ilustrativă, precum un decor de reprezentație teatrală, povestea Principele Radu în elegantul volum, adăugând: “Palatul este o clădire care îl respectă, nu îl umilește pe cel care o vizitează. El are mândrie, nu aroganță. Peleșul are opulență, dar nu ostentație. Castelul este o casă deschisă, care se bucură să-i treci pragul. În el se găsesc amestecate o mulțime de valori artistice și de stiluri, dar nimic nu depășește limita decenței. Are o grandoare modestă și așezată, așa cum a înțeles Carol
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
națiunii. Regele Carol I și Elisabeta. 1883 Pentru noi, românii de astăzi, ctitoria lui Carol I este încă și mai prețioasă. Peleșul din anii noștri este întruparea unui secol și jumătate de efort pentru păstrarea ființei naționale și a statalității. Castelul este zidirea unei viziuni și rezultatul credinței de neînvins într-un ideal. Pentru o țară care a trecut prin două războaie mondiale și prin patru decenii de comunism sălbatic și înjositor nu este puțin lucru! Aș dori să împărtășesc cititorului
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
o țară care a trecut prin două războaie mondiale și prin patru decenii de comunism sălbatic și înjositor nu este puțin lucru! Aș dori să împărtășesc cititorului acestor rânduri admirația mea pentru fidelitatea personalului de specialitate din muzeul găzduit de castel.(...). Prezența regală aduce castelul la timpul prezent, dând viață, sens și fior unui spațiu care părea destinat să rămână „muzeal“ și aruncat departe, cât mai departe posibil, în trecut”. Cu siguranță, evenimentele anuale care au loc în zilele noastre la
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
trecut prin două războaie mondiale și prin patru decenii de comunism sălbatic și înjositor nu este puțin lucru! Aș dori să împărtășesc cititorului acestor rânduri admirația mea pentru fidelitatea personalului de specialitate din muzeul găzduit de castel.(...). Prezența regală aduce castelul la timpul prezent, dând viață, sens și fior unui spațiu care părea destinat să rămână „muzeal“ și aruncat departe, cât mai departe posibil, în trecut”. Cu siguranță, evenimentele anuale care au loc în zilele noastre la Peleș potențează aura de
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
mai departe posibil, în trecut”. Cu siguranță, evenimentele anuale care au loc în zilele noastre la Peleș potențează aura de mister și atracția acestui loc emblematic al țării, îi dau un plus de vibrație, de adâncime, de contur. Sala Maura Castelul regal Peleș este un mănunchi de esențe, una mai rară și mai surprinzătoare decât cealaltă. Desigur, este o operă de arhitectură, este sediul unei rare colecții de obiecte de artă, este casa Regelui, spațiul suprem al onorării meritelor românilor, ale
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
forța și efectul viziunii de a ridica un leagăn al dinastiei naționale în România acelor vremuri, este util să ne reamintim contextul geografic, economic și politic al ultimului sfert de secol XIX. Salonul turcesc Războiul de Independență a oprit construcția castelului pentru doi ani. Încoronarea Regelui Carol la București, în 1881, a fost trăită cu intensitate la Sinaia, localitate unde suveranii stăteau încă în odăile mânăstirii (domeniul era în construcție). De altfel, în anii 1870-1877, Carol I a primit din ce în ce mai des
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
1914 și 1916, de la 1918, de la 1941 și în toți anii grei de după 1944 au fost luate la Peleș, la Pelișor sau la Foișor. Tot acolo a avut loc dramatica scenă a plecării în exil a Regelui Mihai, în 1948. Castelul Peleș, înainte de 1948, a fost frecvent vizitat de oamenii de stat, de Corpul Diplomatic, de capii armatei, de înalții oaspeți români și străini veniți în România. După 2008, la întoarcerea Regelui Mihai pe proprietatea sa, această tradiție a fost reluată
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
de Corpul Diplomatic, de capii armatei, de înalții oaspeți români și străini veniți în România. După 2008, la întoarcerea Regelui Mihai pe proprietatea sa, această tradiție a fost reluată. După 1883, toată importanța și strălucirea Curții Regale erau concentrate la Castelul Peleș, atât de către cuplul suveranilor, cât și de către principii moștenitori. Acolo erau primite misiunile militare din străinătate, acolo aveau loc prânzurile și dineurile de seamă. Regina Elisabeta invita personalități în apartamentele ei, unde se făcea conversație pe teme literare sau
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
prânzurile și dineurile de seamă. Regina Elisabeta invita personalități în apartamentele ei, unde se făcea conversație pe teme literare sau muzicale, se broda sau se citea cu glas tare literatură. Sala de teatru, vedere din lojă De-a lungul anilor, Castelul Peleș a găzduit Consilii de Coroană, întruniri care au scris destinul țării noastre pe parcursul a nouă decenii. Unul dintre ele a avut loc la 21 iulie/3 august 1914, când s-a hotărât neutralitatea României în Primul Război Mondial. Peleșul
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Rege Mihai I și Regina-mamă Elena s-au confruntat cu naziștii, apoi cu comuniștii. Domeniul Regal Sinaia a cunoscut și momente de realizări istorice, cum a fost câștigarea Războiului de Independență, declararea Regatului României și Marea Unire. Și tot la Castelul Peleș a avut loc întoarcerea istorică a Regelui Mihai, însoțit de Regina Ana și de Principesa Moștenitoare, reprezentanta celei de-a cincea generații regale a României, la 5 iunie 2008. Este curios cum se repetă istoria! La înmormântarea Reginei Ana
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Sinaia a fost profundă și de neclintit, exact precum devotamentul suveranului față de România. Toate generațiile Familiei Regale au fost legate de Peleș și au admirat, au respectat și au onorat simbolul lui dinastic și național. Povestea Peleșului „Inaugurat în 1883, castelul Peleș nu este doar un loc plăcut pe timp de vară; a fost conceput să fie de asemenea un monument național, destinat să păstreze trofeele victoriei de la Plevna, ceea ce îi explică stilul simplu, dar majestuos. Curtea interioară a castelului - tip
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]