15,474 matches
-
de altă parte, este vorba de o lege adoptată, și nu de o propunere/ un proiect de lege, întrucât propunerea/proiectul de lege odată adoptat/ă devine lege; de asemenea, propunerea/ proiectul de lege nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, ci numai legile adoptate și nepromulgate încă [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 42 din 8 iulie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 iulie 1993]. În consecință, fiind vorba de legi
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. 15. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum rezultă din precizările realizate la paragrafele 11-13 ale prezentei decizii, îl constituie dispozițiile Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
și ziua când se împlinește ( Decizia nr. 89 din 26 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 19 februarie 2010). 19. Prin această decizie, Curtea a statuat că "în exercitarea controlului a priori de constituționalitate, esențial este fie ca legea să nu fi fost promulgată la data înregistrării sesizării la Curtea Constituțională (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
întâi din Legea nr. 47/1992 s-a împlinit pe data de 14 octombrie 2016, ora 24. Chiar dacă sesizarea nu a fost depusă la Curtea Constituțională în interiorul termenului de protecție, ea îndeplinește condiția de admisibilitate referitoare la obiectul controlului de constituționalitate (legea nepromulgată încă), întrucât nici Constituția și nici Legea nr. 47/1992 nu reglementează obligativitatea introducerii obiecției de neconstituționalitate în interiorul termenului de protecție. Neintroducerea obiecției în acest termen nu are, așadar, drept consecință decăderea titularilor din dreptul de a sesiza
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
Președintele României [ Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010 ]. 24. Curtea, prin deciziile menționate, nu a reținut nicio neregularitate în prima ipoteză enunțată, pe când în acea de-a doua a statuat că "indiferent de forma de exercitare a controlului de constituționalitate pe cale a priori sau a posteriori, acesta se va putea realiza, întotdeauna, numai prin respectarea strictă a Legii nr. 47/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, precum și a dispozițiilor regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului de către autoritățile publice implicate, lipsirea de
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
obiecția în afara termenului, autorul acesteia se expune posibilității ca, până la data formulării ei, Președintele să promulge legea. Însă, odată sesizată Curtea, și în condițiile în care aceasta încunoștințează Președintele cu privire la faptul că legea se află în control a priori de constituționalitate, Președintele, în tot acest timp, nu are competența de a emite decretul de promulgare. În cauză, Curtea Constituțională, prin Adresa nr. 9.960/24 octombrie 2016, emisă în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , a încunoștințat
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
emite decretul de promulgare. În cauză, Curtea Constituțională, prin Adresa nr. 9.960/24 octombrie 2016, emisă în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , a încunoștințat Președintele că legea se află în control a priori de constituționalitate. Președintele, însă, a promulgat legea, prin Decretul nr. 913/2016 . Legea respectivă a primit nr. 199 și a fost publicată, împreună cu decretul antereferit, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 7 noiembrie 2016, intrând în vigoare la
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
a obiecției de neconstituționalitate pe acest motiv. Emiterea unor asemenea decrete cu nerespectarea art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, în condițiile în care Președintele a fost încunoștințat despre faptul că legea se află în control a priori de constituționalitate, nu constituie un motiv pentru respingerea ca inadmisibilă a obiecției. Prin urmare, decretul emis, neavând un efect dirimant, nu poate bloca exercitarea controlului a priori de constituționalitate, astfel încât Curtea va analiza obiecția în cadrul controlului a priori, chiar dacă legea a fost
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
fost încunoștințat despre faptul că legea se află în control a priori de constituționalitate, nu constituie un motiv pentru respingerea ca inadmisibilă a obiecției. Prin urmare, decretul emis, neavând un efect dirimant, nu poate bloca exercitarea controlului a priori de constituționalitate, astfel încât Curtea va analiza obiecția în cadrul controlului a priori, chiar dacă legea a fost promulgată. 27. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată că sesizarea formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
limitându-se la a menționa faptul că legile contestate vizează, prin ipoteza lor normativă, cheltuieli bugetare pentru anul 2016, neexistând o corelare între acestea și bugetul de stat pe anul 2016. 46. Cu privire la prima lege care face obiectul controlului de constituționalitate, Curtea constată că, prin aplicarea art. 4^3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 , plata indemnizațiilor fiecărei persoane se realizează în funcție de legislația privind pensiile aplicabilă acesteia. Legea generală este reprezentată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
de neconstituționalitate care vizează două legi, Curtea trebuia să considere că a fost sesizată cu două obiecții de neconstituționalitate, motiv pentru care se impunea disjungerea uneia dintre acestea, crearea unui nou dosar și pronunțarea, în consecință, a două decizii. Controlul constituționalității legilor înainte de promulgare sau controlul de constituționalitate a priori este un control abstract și direct, exercitat la sesizarea unor autori calificați, fiind reglementat de prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15-18 din Legea nr.
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
trebuia să considere că a fost sesizată cu două obiecții de neconstituționalitate, motiv pentru care se impunea disjungerea uneia dintre acestea, crearea unui nou dosar și pronunțarea, în consecință, a două decizii. Controlul constituționalității legilor înainte de promulgare sau controlul de constituționalitate a priori este un control abstract și direct, exercitat la sesizarea unor autori calificați, fiind reglementat de prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15-18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
exercitat la sesizarea unor autori calificați, fiind reglementat de prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15-18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Din reglementarea procedurii privind efectuarea controlului de constituționalitate a priori reiese, în mod clar, că acest tip de control poate avea ca obiect o singură lege sau dispoziții dintr-o singură lege, și nicidecum nu poate viza mai multe legi sau dispoziții din mai multe legi. Astfel, prevederile
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
de două zile. (3) Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoștință în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Tot în sensul verificării pe calea controlului de constituționalitate a priori a unei singure legi sau a unor dispoziții dintr-o singură lege sunt și prevederile art. 18 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora: "Decizia prin care se constată neconstituționalitatea legii se comunică
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
modifică și/sau completează același act normativ de bază) și chiar dacă există identitate între textele constituționale invocate, precum și între motivările criticilor de neconstituționalitate, cu toate acestea respectivele legi și/sau dispoziții din ele nu pot face împreună obiectul controlului de constituționalitate a priori. Prin urmare, Curtea - sesizată să se pronunțe asupra neconstituționalității a două sau mai multe legi înainte de promulgarea acestora - nu poate să considere că se află în fața unei unice obiecții de neconstituționalitate și să pronunțe o singură decizie, ci
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
pronunțe o singură decizie, ci trebuie să formeze atâtea dosare câte legi sunt criticate și să pronunțe tot atâtea decizii. Un argument în plus este acela că soluțiile pronunțate de Curtea Constituțională într-o astfel de situație - în cadrul controlului de constituționalitate a priori declanșat printr-o obiecție de neconstituționalitate care vizează două sau mai multe legi - pot fi diferite, așa cum este cazul în speța de față, în care o soluție este de respingere ca inadmisibilă a obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
obiecția de neconstituționalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 10. Cu privire la competența Curții Constituționale, se constată că autorul obiecției de neconstituționalitate a stabilit drept obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile cuprinse într-un proiect de lege, și anume "proiectul de lege" pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
pe de altă parte, este vorba de o lege adoptată, și nu de o propunere/proiect de lege, întrucât propunerea/proiectul de lege odată adoptat/ă devine lege; de asemenea, propunerea/proiectul de lege nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, ci numai legile adoptate și nepromulgate încă [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 42 din 8 iulie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 iulie 1993]. În consecință, în cauză, fiind vorba
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, art. 10, art. 15 și art. 18 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. 12. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum rezultă din precizările realizate la paragraful 10 al prezentei decizii, îl constituie dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, Curtea a statuat că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră. Or, din examinarea dispozițiilor deduse controlului de constituționalitate, Curtea a constatat că majoritatea soluțiilor adoptate de Senat nu a făcut obiectul inițiativei legislative și nu a fost dezbătută în Camera Deputaților. Cu alte cuvinte, Senatul, adoptând legea criticată, a sustras dezbaterii și adoptării primei Camere sesizate modificări care
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 18. Guvernul, mai întâi, precizează că Legea nr. 571/2003 a fost abrogată prin Legea nr. 227/2015 , fără ca soluția legislativă să fie preluată în noul Cod fiscal. În ceea ce privește posibilitatea controlului constituționalității unor dispoziții legale care nu mai sunt în vigoare, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, apreciază că excepția ar putea fi considerată ca fiind admisibilă. 19. Referitor la pretinsa atingere adusă dreptului de proprietate și încălcarea principiului justei așezări a
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
Deciziei nr. 1.249 din 7 octombrie 2010 . Față de cele prezentate apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 20. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 37D/2016, mai întâi precizează că Tribunalul București consideră că nu-și poate exprima opinia asupra constituționalității prevederilor legale criticate deoarece ar constitui o antepronunțare pe fondul cauzei; or, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă opinia instanței asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
legiuitorului. 23. Referitor la critica de neconstituționalitate față de art. 11 și art. 20 din Constituție, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consideră că aceasta nu poate fi reținută, în măsura în care normele supuse controlului de constituționalitate se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente de avere sau de altă natură. În acest context menționează jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul egalității în fața legii și apreciază
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate. 28. În susținerea neconstituționalității acestor
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate. 28. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 11 cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art.
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]