14,468 matches
-
in Developing Economies: The Role of Social Capital”, în Gustav Ranis (coord.), Dimensions of Development, Yale Center Press, New Haven, Connecticut. World Bank, 2001, World Development Report 2000/2001: Attacking Poverty. Voicu, Bogdan, 2001, „Dezvoltare socială”, în Luana Pop (coord.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București. Voicu, Bogdan, 2004, Resurse, valori și strategii de viață. Spații sociale de alegere in tranziție, teză de doctorat, Universitatea din București. Voicu, Bogdan. 2005, „Social capital: Bonding or bridging Europe?”, în Horațiu Rusu, Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Institute for Applied Social Science, MMSSF, Glosar de termeni folosiți în relația cu organizațiile europene pentru domeniul muncii, solidarității sociale și familiei, HYPERLINK "http://www.mmssf.ro/externe/210904glosar.htm" http://www.mmssf.ro/externe/210904glosar.htm. Pop, Luana, 2002, Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București. Preda, Marian, 2002, Politica socială românească între sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași. Zamfir, Cătălin (coord.), 1999, Politici sociale în România: 1990-1998, Editura Expert, București. Zamfir, Elena (coord.); Dan, Adrian-Nicolae; Preda, Marian, 2004, Surse
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
PNUD, 2001, Raportul Național al Dezvoltării Umane, România 2000, București. Vlăsceanu, Lazăr (coord.), 2002, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Iași. Voicu, Bogdan, 2001, „Dezvoltare socială”, în Luana Pop, (coord.), 2001, Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București. *** 2001, Raportul UE privind incluziunea socială în țările membre. Documentele oficiale ale Uniunii Europene în domeniul educației au fost descărcate în principal de pe următoarele site-uri: Comisia Europeană, Education and training 2010, diverse systems
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unrisd.org/80256B3C005BB128/(httpProjects)/AB848CABCB1F893380256B61003A1EB5?OpenDocument" Geneva 2000: The Next Step in Social Development. Vogel, Joachim, 1997, „The Future Direction of Social Indicator Research”, Social Indicator Research, vol. 42, nr. 2. Voicu, Bogdan, 2002, „Dezvoltare socială”, în Luana Pop (coord.), Dicționar de politici sociale,, Editura Expert, București. Wallerstein, Immanuel, 1996, „National development and the World System at the end of the Cold War”, în Alex Inkeles, Masamichi Sasaki (coord.), Comparing Nations and Cultures. Readings in a Cross-Disciplinary Perspective, Prentice Hall, Englewood
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
putea fi „reinventate” ca metode de cercetare educațională. 3.4.4. Metode de măsurare: testele pedagogice Literatura care tratează probleme de metodologie a cercetării în științele socioumane abundă în definiții ale testului (în engleză, probă, examinare, încercare), de la definiții de dicționar pînă la definiții asociate unor mari nume din psihologie (L. Cronbach sau A. Anastasi). În lucrările de metodologie a cercetării educaționale, testul este definit ca „o probă de evaluare a unei persoane în raport cu o serie de criterii, cu scopul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de standardizare. Ca urmare, limbile naționale au fost supuse unui intens program de uniformizare. Ortografia a fost fixată, gramatica a fost standardizată și vocabularele au fost definitivate. Mijloacele textuale ale acestei vaste operațiuni de formalizare și uniformizare lingvistică au fost dicționarele și tratatele de gramatică. Odată cu elevarea limbilor vernaculare la statutul superior de limbi naționale oficiale, scrierile istorice și, ipso facto, conștiința istorică, au fost turnate în jgheaburi naționale. Pe durata secolelor XVIII-XIX, pe măsură de procesul de naționalizare a prins
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
construcției dinastice a fost așezată de B.P. Hasdeu. În fruntea avangardei gândirii romantice, Hașdeu elaborează un "splendid edificiu imaginar" (Boia, 1997, p. 139) a cărui concluzie probează rădăcinile dacice ale basarabilor, precum și continuitatea milenară a dinastiei. Monumentalul Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor, proiectat ca dicționar exhaustiv al limbii române, scris însă doar până la litera B, cuprinde faimosul articol "Basarabă" (Hasdeu, 1887-1898, pp. 2540-2594), publicat ulterior ca eseu de sine stătător sub titlul Basarabii Cine? De unde? De când
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fruntea avangardei gândirii romantice, Hașdeu elaborează un "splendid edificiu imaginar" (Boia, 1997, p. 139) a cărui concluzie probează rădăcinile dacice ale basarabilor, precum și continuitatea milenară a dinastiei. Monumentalul Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor, proiectat ca dicționar exhaustiv al limbii române, scris însă doar până la litera B, cuprinde faimosul articol "Basarabă" (Hasdeu, 1887-1898, pp. 2540-2594), publicat ulterior ca eseu de sine stătător sub titlul Basarabii Cine? De unde? De când? (1894). Prin mijloacele analizei lingvistice, Hasdeu ajunge la concluzia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formulării: "în prima jumătate a secolului al XIX-lea, intelectualii romantici vor "inventa" națiunea română modernă, adică vor scrie o istorie a acesteia, foarte înfrumusețată, care punea accentul pe originea comună și pe unitatea tuturor românilor; vor elabora gramatici și dicționare care să fixeze o limbă literară și corectă; vor construi apoi imaginea de sine a națiunii" (p. 40). Autorii nu schițează nici cel mai mic efort pentru edulcorarea radicalității discursului (cu care, în treacăt fie spus, personal, suntem perfect de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
A. (1852). Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. 2 volume, Viena: Cu literele lui C. Geroid și Fiiu. Papu, E. (1977). Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc. București: Editura Eminescu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1887-1898). Etymologicum Magnum Romaniæ. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor. Bucuresci: Stabilimentul Grafic Socec & Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? De unde? De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură s
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românească. Angelescu, C. (1939). Evoluției învățământului primar și secundar în ultimii 20 de ani. București: Imprimeriile "Curentul". Antonescu, G.G. și Gabrea, I.I. (1933). Organizarea învățământului în România-Albania-Anglia-Austria-Belgia-Bulgaria-Cehoslovacia-Danemarca-Elvația-FinlandaFranța-Germania-Grecia-Irlanda-Italia-Jugoslavia-Japonia-Norvegia-Olanda-Polonia-Portugalia-Rusia Sovietică-Scoția-Spania-Statele Unite-Suedia-Turcia-Ungaria. București: Editura "Institutului Pedagogic Român". Bârsănescu, Ș. și Bârsănescu, F. (1978). Dicționar cronologic: Educația, învățământul, gândirea pedagogică din România. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bordeianu, M. (1979). Învățământul românesc în date. Iași: Junimea. Braham, R.L. (1963). Education in the Rumanian People's Republic. Washington: U.S. Department of Health, Education, and Welfare. Bunescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a ne putea explica și pentru a stăpâni mai bine mecanismele acestui proces deosebit de important în domeniul educației fizice și sportului, în scopul eficientizării procesului instructiv specific acestui domeniu de activitate, care este,la rândul lui, foarte diversificat. În lucrarea ,,Dicționar de pedagogie”, M. Golu (1979) prezintă teoriile învățării în trei mari grupe. M. Epuran (2005) expune opt teorii distincte privind acest proces complex: 1) teoriile asociative (L. Anderson; C. Morgan); 2) teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
părut excelentă, scriind pentru ea și o postfață. A fost premiată de Academia Română, fiind primul băcăuan ce a obținut, după 1990, o asemenea recunoaștere. Legat de inițiativele dumneavoastră, nu vi se par prea izolate pentru a impune filozofii noștri în dicționarele și enciclopediile lumii? Este un capitol care nu mai depinde de noi, ci și de activitatea pe care o desfășoară ambasadele, atașații culturali, centrele de cultură românești, cei care organizează deplasări pe linia artei, științei peste hotare. Și ei ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
deplasări pe linia artei, științei peste hotare. Și ei ar trebui să-și dea interesul, dar și institutele noastre ar putea ca, sistematic, să propună o nouă viziune asupra gândirii și logicii românești decât cea pe care o întâlnim în dicționare. Și eu sunt de acord că, atunci când se scrie despre filozofia românească, apare doar o trecere generală în revistă, influențe, confluențe și un singur nume, Vasile Conta. Avantajul lui e, probabil, că și-a scris opera direct în franceză și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și civilizație, locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia lui Sorescu. Am publicat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și o conduceți. Alături de ediția anastatică a celebrei Istorii călinesciane, care sunt celelalte izbânzi ale acesteia? Am publicat câteva zeci de titluri, încercând să încurajez nume din zonă și cărți despre această zonă, cu poeme, proză, eseuri, memorialistică, studii științifice, dicționare, monografii. O carte de succes, în premieră absolută: Umbre și lumini de Maria Cantacuzino-Enescu. De-a lungul timpului, pe la întrunirile Cenaclului „Junimea nouă” au trecut destui creatori ai zonei, dar spre regretul meu nu am sesizat să se fi conturat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
elocvente ale continuității și permanenței adaptate, cu timpul, unor noi cerințe și condiții din diferite locuri și perioade. De pildă, dacă pasul (ca unitate de măsură) a fost la început, după definiția dată în volumul Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, o „măsură de lungime, egală cu distanța dintre picioarele unui om mijlociu în timpul mersului”, între timp mărimea pasului a variat, ajungând să fie egală, nu cu o singură deschizătură de pas, ci cu două, respectiv pasul dublu, așa cum am apucat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lungimea, nici la ale însorăririlor, pentru că acestea fiind bucăți de loc, rupte din locurile domnești, pot fi rotunde și în mai multe colțuri, precum au voit a le da”. Definiția reprodusă mai sus parțial diferă substanțial de aceea dată de Dicționarul limbii române, ca semnificație, aici explicându-i-se doar sensul pur lingvistic, scos din context‚ „însorări = a împreuna, a comasa (moșii sau părți dintr-o moșie, formând din ele un singur tot)“. Deci, la 1934, s-a dat o interpretare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
afirmația cu privire la construirea caselor și a bisericii în secolul al XVI-lea și că ele, între timp, au suferit incendieri și mari distrugeri, necesitând refaceri în mai multe rânduri, ar mai fi de remarcat consemnarea profesorului Theodor Ciuntu, în lucrare Dicționar geografic, statistic și istoric al județului Tecuci (1897), privind reproducerea unei însemnări pe o veche carte bisericească, din care rezultă că, pe vremea stăpânirii Umbrăreștilor de către nepotul de fiu al lui Gavriliță, logofătul Manolache Costache, biserica era în buna stare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au tras cu lanțu de fier o bucată de loc din moșia de la Torcești din Siret spre răsărit” (au tras cu lanțu înseamnă au măsurat). Cere proprietarului să facă demersurile necesare spre a corecta situația. Theodor Ciuntu, în lucrarea intitulată Dicționarul statistic și istoric al județului Tecuci, consemnează că respectivii arendași ar fi ctitori ai bisericii din satul Torcești. Deși biserica nu era din cărămidă, ci din paiantă, autorul scrie că ea a fost „zidită în anul 1840 de Gavril și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
medievale. Acestui orgolios boier i se mai datorează construcția celei mai mari și mai moderne mori din Moldova, pentru perioada dată, adică începutul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, o adevărată fabrică de făină de lux. Th. Ciuntu, în Dicționarul menționat, indică inexat ca dată a construcției anul 1851, căci, de fapt, lucrarea a fost realizată mai târziu, între anii 1856-1865. Aflăm explicit acest lucru din dosarul cu acte referitoare la procesul intentat „de doamna Ruxandra Balș, născută Pașcanu, contra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu, scoțându-se moșia la vânzare și neputându-se divide în atâtea părți câți moștenitori erau, se înțeleg între ei să vândă în favoarea lui Mihai și a fratelui său, Paul Balș. Acest Mihai a fost cel care a subvenționat publicarea Dicționarului geografic, statistic și istoric al județului Tecuci din 1897, întocmit de profesorul Theoder Ciuntu. De asemenea, el este ctitor al bisericii actuale din satul Torcești cu hramul Intrarea în Biserică (Ovidenia), construită în anul 1904. La începutul răscoalei din 1907
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai poate fi considerat răzeș, deși este proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei doi termeni nu se suprapun, nu se identifică așa cum au scris autorii articolului răzeș, I. Stoicescu și Dan Lăzărescu, în lucrarea Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, unde formulează: răzeș are „accepțiunea cu megieș”, noțiunile având sensuri diferite. De altfel, o cât de sumară incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică în această privință. Alex. I. Gonța, scrie că ies din devălmășie și devin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al XIX-lea că satul Siliștea „are biserică de zid, cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» zidită de Gavril Conachi în 1826 și care, după moartea lui, a fost îngrijită până la 1869 de Elena Suțu”. Informația va fi preluată în Marele Dicționar Geografic al României, vol. V, dar cu data modificată, 1840, în loc de 1826, cum e la Ciuntu, reprodusă și în pisania pusă după reparațiile din 1959, păstrată și în prezent, ba, mai mult, și în recentul «Anuar» al Episcopiei Dunării de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Prin urmare, informația privind ctitorul este corectă, dar datarea este greșită. O icoană din biserică, aflată în iconostas, are scris anul 1794, dovadă în plus a construirii bisericii în respectivul an și nu în 1826, cum consemnează Th. Ciuntu în Dicționarul său din 1897, cu atât mai puțin în 1840, cum vedem în cea mai recentă lucrare. Pisania din biserică, despre care am amintit mai înainte, conține și alte neadevăruri ce trebuie corectate, cum ar fi aceea prin care Gavril Conachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]