15,944 matches
-
fie o nouă gară subterană în apropierea gării Kings Cross. Dorința de a revigora zona de est a Londrei, a făcut ca acesta să fie modificat astfel că un nou proiect prevedea un traseu prin estul aglomerației, ceea ce permitea utilizarea gării St Pancras, gară puțin utilizată. Proiectul prevedea utilizarea liniei North London, dar acest lucru s-a dovedit iluzoriu datorită impactului noii legături și a dificultății de realizare a acesteia. În cele din urmă a fost reținută ideea utilizării gării St
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
utilizarea gării St Pancras, gară puțin utilizată. Proiectul prevedea utilizarea liniei North London, dar acest lucru s-a dovedit iluzoriu datorită impactului noii legături și a dificultății de realizare a acesteia. În cele din urmă a fost reținută ideea utilizării gării St Pancras, aceasta urmând să fie accesată printr-o serie de tuneluri spre Dagenham via Stratford. Cadrul legal de construcție a liniei a fost aprobat prin Legea Legăturii feroviare cu Canalul Mânecii din 1996. Acesteia i-au fost adăugate amendamente în
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
feroviare cu Canalul Mânecii din 1996. Acesteia i-au fost adăugate amendamente în 2001 pentru a permite realizarea unor noi infrastructuri. Compania "London and Continental Railways" ("LCR") a fost aleasă de guvernul britanic în 1996 să construiască linia și să modernizeze gara St Pancras. De asemenea aceasta a devenit exploatatorul părții britanice din Eurostar. Inițial proiectul trebuia să fie construit într-o singură fază, dar în 1998, datorită unor dificultăți financiare a fost decisă separarea proiectului în două faze. Compania națională de
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
stabilind o viteză de 334,7 km/h. Recordul precedent era de 259,5 km/h fiind stabilit în 1979. Înainte de terminarea celui de al doilea sector, de la Joncțiunea Eawkham trenurile Eurostar continuau traseul spre Londra pe liniile clasice spre Gara Waterloo. Al doilea sector a fost inaugurat la data de 14 nooembrie 2007, și are o lungime de 39,4 km între Ebbsfleet și gara St Pancras. Sectorul conține două gări noi Gara Ebbsfleet International și Gara Stratford International la
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
doilea sector, de la Joncțiunea Eawkham trenurile Eurostar continuau traseul spre Londra pe liniile clasice spre Gara Waterloo. Al doilea sector a fost inaugurat la data de 14 nooembrie 2007, și are o lungime de 39,4 km între Ebbsfleet și gara St Pancras. Sectorul conține două gări noi Gara Ebbsfleet International și Gara Stratford International la periferia Londrei. Sectorul conține un tunel de 2,5 km sub Tamisa după care continuă printr-o serie de viaducte până în apropierea localității Dagenham de unde
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
Eurostar continuau traseul spre Londra pe liniile clasice spre Gara Waterloo. Al doilea sector a fost inaugurat la data de 14 nooembrie 2007, și are o lungime de 39,4 km între Ebbsfleet și gara St Pancras. Sectorul conține două gări noi Gara Ebbsfleet International și Gara Stratford International la periferia Londrei. Sectorul conține un tunel de 2,5 km sub Tamisa după care continuă printr-o serie de viaducte până în apropierea localității Dagenham de unde continuă printr-o serie de tunele
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
traseul spre Londra pe liniile clasice spre Gara Waterloo. Al doilea sector a fost inaugurat la data de 14 nooembrie 2007, și are o lungime de 39,4 km între Ebbsfleet și gara St Pancras. Sectorul conține două gări noi Gara Ebbsfleet International și Gara Stratford International la periferia Londrei. Sectorul conține un tunel de 2,5 km sub Tamisa după care continuă printr-o serie de viaducte până în apropierea localității Dagenham de unde continuă printr-o serie de tunele înainte și
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
liniile clasice spre Gara Waterloo. Al doilea sector a fost inaugurat la data de 14 nooembrie 2007, și are o lungime de 39,4 km între Ebbsfleet și gara St Pancras. Sectorul conține două gări noi Gara Ebbsfleet International și Gara Stratford International la periferia Londrei. Sectorul conține un tunel de 2,5 km sub Tamisa după care continuă printr-o serie de viaducte până în apropierea localității Dagenham de unde continuă printr-o serie de tunele înainte și după gara Stratford International
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
International și Gara Stratford International la periferia Londrei. Sectorul conține un tunel de 2,5 km sub Tamisa după care continuă printr-o serie de viaducte până în apropierea localității Dagenham de unde continuă printr-o serie de tunele înainte și după gara Stratford International cu o lungime totală de 19 km. La intrarea în gara St Pancras a fost construită o joncțiune complexă ce permite conexiuni spre liniile East Coast, North London spre West Coast și Midland. Lucrările au permis realizare de
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
2,5 km sub Tamisa după care continuă printr-o serie de viaducte până în apropierea localității Dagenham de unde continuă printr-o serie de tunele înainte și după gara Stratford International cu o lungime totală de 19 km. La intrarea în gara St Pancras a fost construită o joncțiune complexă ce permite conexiuni spre liniile East Coast, North London spre West Coast și Midland. Lucrările au permis realizare de conexiuni între linea East Coast și linia Thameslink. Pe data de 6 martie
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
West Coast și Midland. Lucrările au permis realizare de conexiuni între linea East Coast și linia Thameslink. Pe data de 6 martie 2007, un tren Eurostar a parcurs sectorul al doilea al proiectului pentru prima dată pentru a ajunge la gara St Pancras.
High Speed 1 () [Corola-website/Science/312100_a_313429]
-
se ridica la doar 780 kg. După eliberarea a doi saci de balast, la ora 16:40 balonul s-a ridicat din grădina Mitropoliei cu o forță ascensională de aproximativ 30 kg. Un vânt dinspre nord-vest l-a împins către gară, mai apoi de-a lungul liniei București-Giurgiu până în punctul de intersecție cu șoseaua. Întâia observație s-a făcut la ora 16:50, rezultând o altitudine de zbor de 420 m. Balonul a traversat calea ferată și, lăsând Jilava la dreapta
Balonul Mihai Bravul () [Corola-website/Science/312126_a_313455]
-
din Caransebeș, dovedindu-ne, încă o dată, calitățile vocale, interpretând doina ce l-a consacrat. ,Gugulan cu car cu mere". Slăbit de boală și de anii mulți, se stinge în 1 aprilie 2014, la Caransebeș, fiind înmormântat la Cimitirul din zona gării.
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
aceea nu a fost condamnat la moarte, ci la 20 de ani de închisoare la Theresienstadt (astăzi Terezin, Cehia), unde a murit peste patru ani de tuberculoză. A doua zi după atentat, sicriele cu trupurile neînsuflețite au fost duse la gară din Sarajevo, cortegiul funerar fiind condus de mai multe batalioane de infanterie și de cavalerie. Tunurile din cetate au tras o salva de doliu, după care trenul s-a pus în mișcare. Înmormântarea a avut loc la Viena, într-un
Atentatul de la Sarajevo () [Corola-website/Science/311645_a_312974]
-
lui Ceaușescu, s-a hotărât ca legendele "Griviței Roșii" și "sirenei lui Roaită" să fie scoase din istorie, totuși "eroul" Vasile Roaită continuă să fie prezent prin statuia ce îl reprezintă, uitată în Parcul CFR din Bacău, nu departe de gară.
Vasile Roaită () [Corola-website/Science/311671_a_313000]
-
Vulcanesti, ultimul monah cunoscut al schitului respectiv purtând numele Vlad. Mănăstirea este situată la 28 km nord de orașul Ploiești, la 16 km sud de Slănic - Prahova, la 500 m est de șoseaua asfaltata Plopeni-Slănic, la 800 m nord-vest de gară Mălăiești și la 8 km vest de șoseaua Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov. Complexul mânăstiresc este construit în marginea de est a satului Mălăieștii de Jos. La nici un km nord-vest de mănăstire se întinde dealul acoperit în parte cu plantații de vie
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
8 km vest de șoseaua Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov. Complexul mânăstiresc este construit în marginea de est a satului Mălăieștii de Jos. La nici un km nord-vest de mănăstire se întinde dealul acoperit în parte cu plantații de vie. Din partea stângă a gării Mălăiești, dacă privim în direcția nord-vest, vedem în întregime biserică mănăstirii. Sunt două căi de a ajunge de la gară la mănăstire; după ce intrăm în dreapta pe drumul aflat la 70 m sud de gară trecem puntea peste pârâul Vărbilău care are
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
de Jos. La nici un km nord-vest de mănăstire se întinde dealul acoperit în parte cu plantații de vie. Din partea stângă a gării Mălăiești, dacă privim în direcția nord-vest, vedem în întregime biserică mănăstirii. Sunt două căi de a ajunge de la gară la mănăstire; după ce intrăm în dreapta pe drumul aflat la 70 m sud de gară trecem puntea peste pârâul Vărbilău care are circa 200 m lungime, continuăm drumul înainte în sat și apoi la dreapta spre mănăstire, sau facem imediat la
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
cu plantații de vie. Din partea stângă a gării Mălăiești, dacă privim în direcția nord-vest, vedem în întregime biserică mănăstirii. Sunt două căi de a ajunge de la gară la mănăstire; după ce intrăm în dreapta pe drumul aflat la 70 m sud de gară trecem puntea peste pârâul Vărbilău care are circa 200 m lungime, continuăm drumul înainte în sat și apoi la dreapta spre mănăstire, sau facem imediat la dreapta punții pe marginea cursului pârâului Vărbilău și după 400 m suntem în incinta
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
19 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia. Este situată în partea de centru-sud-vest a aglomerației Bruxelles, si se învecinează cu comunele Bruxelles Forest, Ixelles și Anderlecht. Saint-Gilles este o comună multiculturală cu o populație diversă. Cartierele șunt variate, cele din jurul Gării Bruxelles-Sud șunt într-o situație nu tocmai excepțională, pîn schimb cele din apropierea comunelor Ixelles șu Uccle șunt cartiere elegante. Prima denumire a localității a fost "Obbrussel" (Bruxelles-ul de sus). un cătun s-a dezvoltat în această zonă, la frontiera
Saint-Gilles (Belgia) () [Corola-website/Science/311702_a_313031]
-
St.Zweig regia Al Hausvater 2006-2007 Șomerul În Cercul de persoane 3:1 de Lars Noren regia Zoltan Schapira Claudio în Sala de bal un spectacol de Achille Rosseletti Hipolit în Iubirea Fedrei de Sarah Kane regia Mihai Maniutiu 2005-2006 Gară de vest un spectacol de step și pantomima de Adrian Horobet 2004-2005 Valentin din After Juliet de Sharman McDonald regia Stefano De Luca 2003-2004 Feranando în Fernando Krapp mi-a scris această scrisoare de Dankred Dorst regia Claudiu Goga Iason
Zoltán Lovas () [Corola-website/Science/311720_a_313049]
-
din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. În anul 1930, orașul avea 5.413 locuitori, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități de ucraineni, evrei, poloni și germani. În perioada interbelică, a funcționat în sat o gară CFR, un protopopiat ortodox (în jurisdicția Mitropoliei Bucovinei și Dalmației) și un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol". De asemenea, a fost înființată aici o fabrică de unt . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
„Catastrofa de la Ciurea” este numele sub care a intrat în istorie cel mai grav accident feroviar din România. Accidentul a avut loc în data de , în plină desfășurare a primului război mondial, în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iași, pe calea ferată Bârlad - Iași. Bilanțul a fost de peste 1.000 morți, absența unei anchete oficiale nepermițând elucidarea cauzelor accidentului. Contraofensiva armatelor Puterilor Centrale începută în septembrie 1916 și ocuparea ulterioară a Bucureștiului
Catastrofa feroviară de la Ciurea () [Corola-website/Science/311749_a_313078]
-
număr de persoane călătoreau pe acoperișurile vagoanelor sau pe scări și între tampoanele de legătură. De-a lungul traseului Bârlad-Iași, trenul s-a oprit de câteva ori pentru a se reaproviziona cu lemne din cauza lipsei cărbunilor. Trenul a ajuns în gara Bârnova în noaptea dintre 30/31 decembrie 1916 (stil vechi). După ce au fost reverificate și nu au semnalat probleme de funcționare (o primă verificare fiind deja făcută la Bălteni), trenul, tractat de două locomotive, a plecat în direcția Iași la
Catastrofa feroviară de la Ciurea () [Corola-website/Science/311749_a_313078]
-
s-a ciocnit de cisternele de combustibil declanșând o explozie și un incediu enorm. În acest accident feroviar și-au pierdut viața aproximativ 1.000 de persoane. Trupurile extrase dintre resturile de metal contorsionat ale garniturii au fost depuse în gara Ciurea; în ciuda numeroaselor apeluri pentru identificarea victimelor, doar foarte puține au fost identificate. Victimele au fost inhumate într-o groapă comună uriașă situată la aproape 500 de metri de gară, mormântul existând și în ziua de astăzi. În accident a
Catastrofa feroviară de la Ciurea () [Corola-website/Science/311749_a_313078]