15,139 matches
-
prezint] procesul de evoluție că pe o piramid] sau scar] care funcționeaz] cu scopul de a situa OMUL în vârful s]u, iar uneori este programat] pentru a situa OMUL într-un „punct omega” îndep]rtat ce urmeaz] s] glorifice idealurile umane ale Occidentului contemporan. Aceast] noțiune nu are nici o bâz] în teoria pur biologic] a zilelor noastre (Midgley, 1985). Biologia de ast]zi descrie formele de viat] foarte diferit, dup] modelul propus de Darwin în Originea speciilor, ca ramificații ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi foarte dificil s] ne imagin]m cum ar putea fi ea cultur]. Teroarea reciproc] a coexistentei solitarilor egoiști invocați de Hobbes în contractul s]u social cu sigurant] nu ar putea da naștere unei asemenea societ]ți. Standardele comune, idealurile comune, gusturile comune, priorit]țile comune care fac posibil] o moral] comun] se bazeaz] pe împ]rt]șirea bucuriilor și a necazurilor, iar toate necesit] o compasiune activ]. Morală nu are nevoie doar de conflicte, ci și de o voinț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
standarde ale binelui, si nu constructe absolute ce constituie esență binelui. Adev]râtul bine este rezultat al bucuriei aduse de adoptarea sau de respectarea valorilor. În societ]țile de mici dimensiuni, moral] nu este în primul rând o preocupare pentru idealuri abstracte, ci se refer] mai degrab] la starea de lucruri și la tr]inicia relațiilor. Morală nu este o cale hedonist], de absolut] indolent], ci un efort de a ajunge la cele mai rezonabile aranjamente posibile ținând seama de fericire
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de putere și a acumul]rii de avere prin jaf, fraud] sau înșel]torie în afaceri, i-a îndemnat pe ucenicii lui s] gândeasc] înainte de a deschide gura și i-a avertizat cu privire la asocierea cu persoane aduc]toare de necazuri. Idealul s]u era b]rbatul temperat care s]vârșea fapte bune și acte caritabile, care nu își b]tea joc de persoanele cu infirmit]ți fizice sau de cei în vârst], care ajută un b]trân beat în loc s]-l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] cauz], Max Weber acuză Vedele c] „nu conțin o etic] rațional]” (Weber, 1958, pp. 261, 337). 3. În ciuda existenței unei opinii generale c] Vedele ar fi, per ansamblu, ritualiste, ele conțin totuși imnuri care laud] anumite virtuți umaniste și idealuri morale, cum ar fi sinceritatea (satya), d]ruirea (dana), abținerea (damă), austerit]țile (tapas), afecțiunea și gratitudinea, fidelitatea și evitarea r]nirii sau himsa oric]rei ființe (Rigveda 10; Atharvaveda 2.8.18-24; cf. Kane, 1969, I.1:4). Etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respectarea Legii (deci Imperativul Categoric), dar formularea explicit rațional] și generalizat] a lui Kant este absent] în acest caz. Motivația reg]sit] în Gita nu vrea s] fac] din „Bun]voinț]” determinantul acțiunilor morale, ci s] conserve baza cultural] brahman] (idealul care poate fi înf]ptuit), integrand ameninț]toarea etic] asocial] a renunț]rii ascetice și combinând, în plus, influența unei cucernicii native cu orientarea să teist]. Etică din Gita este atat moral], cât și material]: fiecare trebuie s] își îdeplineasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acelei st]ri omenești descrise de cuvântul dukkha din dialectul pali. Orice reflecție asupra moralei și societ]ții nu poate face abstracție de acest aspect esențial. Dup] p]rerea unora, noțiunea de dukkha indic] o perspectiv] pesimist]. Cu toate acestea, idealul propus de c]tre Buddha prin urmărea principiilor etice este un ideal de fericire. În timp ce nirvana (nibb³na) reprezint] etapă suprem] a fericirii că ideal moral, Buddha ofer] un model echivalent de fericire destinat omului de rând care duce o viat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reflecție asupra moralei și societ]ții nu poate face abstracție de acest aspect esențial. Dup] p]rerea unora, noțiunea de dukkha indic] o perspectiv] pesimist]. Cu toate acestea, idealul propus de c]tre Buddha prin urmărea principiilor etice este un ideal de fericire. În timp ce nirvana (nibb³na) reprezint] etapă suprem] a fericirii că ideal moral, Buddha ofer] un model echivalent de fericire destinat omului de rând care duce o viat] corect] și armonioas]. La fel cum exist] forme diverse ale durerii, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun]starea pe calea corectitudinii, f]r] l]comie, s] obțin] satisfacție proprie prin fapte demne de laud], cel care tr]ieste în singur]țațe (pustnicul) își supune dorințele unui control mai sever, fiind mult mai serios angajat în atingerea idealului de eliberare total] de suferinț] (nirvana). Atât idealul de viat] al omului simplu, cât și al pustnicului, se opun existenței bazate doar pe senzualitate pur], lipsite de orice constrângeri etice. O viat] tr]it] doar în pl]ceri duce prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comie, s] obțin] satisfacție proprie prin fapte demne de laud], cel care tr]ieste în singur]țațe (pustnicul) își supune dorințele unui control mai sever, fiind mult mai serios angajat în atingerea idealului de eliberare total] de suferinț] (nirvana). Atât idealul de viat] al omului simplu, cât și al pustnicului, se opun existenței bazate doar pe senzualitate pur], lipsite de orice constrângeri etice. O viat] tr]it] doar în pl]ceri duce prin ins]și natura să la plictis și dezordine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pa66a). Astfel, vorbim de un model de formare moral] alc]tuit din trei p]rți constând în practicarea virtuților și evitarea viciilor, practicarea meditației și dezvoltarea înțelepciunii. Prin intermediul C]r]rii în Opt Trepte omul are posibilitatea de a atinge idealul suprem de moral] a budismului. iii. Filosofia moral] a budismului În viziunea lui Buddha, elementul premerg]tor oric]rui sistem etic este conceptul filosofic de liber arbitru, în al doilea rând, distincția dintre bine și r]u, iar în al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concepte precum hedonismul și eudemonismul (în cadrul c]ruia „fericirea” îndeplinește același rol pe care îl are „pl]cerea” în concepția hedonist]) nu mai cunosc o aplicabilitate precis] în sfera eticii occidentale. Budismul poate fi asociat atât eticii consecințialiste, deoarece include idealul de fericire suprem], cât și eticii sociale de natur] utilitarist], datorit] preocup]rii pentru bun]starea material] și spiritual] a omului. R]mânând pe aceeași poziție utilitarist], putem sesiza și o component] altruist], concretizat], cu prec]dere, în cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de natur] cognitiv], si anume, gândirea greșit]; 2) Are efecte d]un]toare asupra propriei persoane, constituind un obstacol în aspirația spre nirvana, sau poate avea consecințe negative asupra vieții viitoare; 3) Înr]ut]teste caracterul individului prin inc]lcarea idealului de a nu face r]u nim]nui, determin] dezvoltarea unei conștiințe inc]rcate, într] în conflict cu viața altor persoane și este pedepsit] prin lege. Așadar, anumite informații relevante cu privire la afirmațiile obișnuite pot fi obținute prin percepția senzorial], prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și, respectiv, „drepturi”. Ea combin] principiile altruismului umanist cu noțiunea de ordine social], moral] și politic], toate aceste elemente fiind menite s] asigure bazele etice ale societ]ții. Deși formarea moral], ca o cale spre eliberare, reprezint] de fapt un ideal consecințialist, etică socio-politic] a budismului are un caracter deontologic, fiind o etic] a drepturilor și a datoriilor, dar și parte integrant] a eticii sociale, în general. În cadrul eticii sociale budiste, familia constituie un element central. În interiorul familiei exist] datorii reciproce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Buddha. Oricare ar fi valorile morale pe care le avem în vedere atunci când vorbim despre aceste cinci precepte, putem observa cu ușurinț] caracterul pragmatic și realist al perspectivei budiste, care ofer] resurse valoroase pentru soluționarea conflictului dintre nevoile umane și idealurile morale. viii. Contribuțiile în plan etic aduse de tradițiile budiste de mai tarziu Tradițiile budiste de mai tarziu, cum ar fi Mah³y³na, Tantray³na, Zen și Hinay³na, își au r]d]cinile în înv]ț]turile lui Buddha; toate împ]rt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideea c], în loc s] ating] iluminarea în calitate de discipol al lui Buddha, fiecare om ar trebui s] aspire a deveni chiar Buddha, pentru a-i putea ajuta și pe alții. La fel ca urmașii tradiției Tantray³na, adepții Mah³y³nei credeau într-un ideal superior, acela de Bodhisatva, care indică un angajament nelimitat fâț] de ceilalți, fiind expresia cea mai cuprinz]toare a altruismului. Buddha este cel iluminat, iar Bodhisatva este cel care aspir] s] devin] Buddha. Viața unui Bodhisatva este dedicat] practic]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evit acest sens din urm], întrucat gânditorii chinezi nu și-au împ]rțit modelele orientative în reguli cu caracter de sentinț]. Aceștia nu individualizeaz] obligațiile și datoriile în modul în care o facem noi. Conceptul i trebuie înțeles că form] ideal] a conduitei sociale corespunz]toare în sfera limbajului. Confucius propune ideea de moral] formal] (li i), care se opune moralei utilitariste a lui Mo Tzi (li comportând o scriere diferit]) și moralei intuitive (ren i) a lui Mencius. Confucius nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
estimative (wei). Acțiunile bazate pe afirmația c] lucrurile reprezint] sau nu ceea ce sunt într-adev]r sunt acțiuni nefirești și convenționale. Renumitul îndemn aparținând lui Lao Tzi — wu-wei sau evitarea raționamentelor estimative — ne îndeamn] s] renunț]m la aceast] condiționare social-lingvistic]. Idealul diametral opus const] tocmai în acțiunea fireasc] și spontan]. De fiecare dat] când acțiunea este generat] de categorii convenționale, ea devine nefireasc]. O acțiune fireasc], dimpotriv], nu presupune existența unor noțiuni prealabile. Nimeni nu trebuie înv]țâț s] se hr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
islam înseamn] revelația originar], pretinzând supunere pentru a atinge echilibrul, iar un musulman este cel care caut] s] ating], prin acțiunile sale, acel echilibru, atât în viață personal], cât și în societate. Calitatea uman] care cuprinde conceptul de valoare etic] ideal] în Coran este inclus] în termenul taqwa, care apare în text, sub diferite forme, de pește dou] sute de ori. Acesta reprezint], pe de-o parte, fundamentul acțiunilor umane, iar pe de alt] parte, semnifc] conștiința care determin] ființele umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la aceștia că la „o comunitate a c]îi de mijloc care este martor] în fața umanit]ții, așa cum Mesagerul (adic] Mohamed) este un martor pentru voi” (2,132). Ummah sau comunitatea musulman] este v]zut drept instrumentul cu ajutorul c]ruia idealurile și poruncile coranice sunt traduse la nivel social. Indivizii devin împuterniciții prin care se îndeplinește în viață personal] o viziune moral] și spiritual]. Coranul afirm] dimensiunea dubl] a vieții umane și sociale - materiale și spirituale -, dar aceste aspecte nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu fundamentele etice având baze intelectuale și morale. Tradiția filosofic] musulman] are dubl] semnificație: deoarece conținu] și dezvolt] filosofia clasic] greac] și pentru c] se angajeaz] s] sintetizeze Islamul și gândirea filosofic]. Al-Farabi (m. 950 d.Hr.) susținea armonia dintre idealurile religiei virtuoase și scopurile unui stat adev]rât. Cu ajutorul filosofiei, un individ poate înțelege modul de atingere a fericirii umane, dar recurgerea propriu-zis] la virtuțile și la acțiunile morale presupune intermedierea religiei. El compar] întemeierea unei religii cu fondarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care tindem s] le consider]m, de la bun început, ca fiind centrale pentru preocup]rile eticii filosofice. Dintr-o anumit] perspectiv], aceasta ar putea fi considerat] o exagerare. Dreptatea, curajul, moderația, pietatea, liberalismul - toate acestea reprezint] o parte din idealul civic în Grecia secolelor al V-lea și al IV-lea î.Hr.; iar, la prima vedere, acestea nu par s] difere de presupunerea noastr] general] în favoarea acestor „virtuți”. Dar nu trebuie s] mergem prea departe. Poate, pentru noi, conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sa, dar nu știe cum s] o redreseze. De fapt, oricât de mult] contemplare asupra adev]rului etern sau asupra structurii universului nu îmi poate spune cum ar trebui s] acționez acum. Stoicii îl urmeaz] pe acest drum orb, susținând idealul imposibil al înțeleptului, ale c]rui atitudini și acțiuni vor g]și cumva r]spunsul la rolul s]u predestinat în dramă cosmic]. La prima impresie, Aristotel pare s] ne ofere ceva mai promit]tor. El începe prin a respinge
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tre clasicii antici, nu puteau funcționa că ghid deoarece cei mai mulți oameni nu le puteau respectă. Deși era un catolic fervent, Montaigne nu credea c] majoritatea oamenilor poate tr]i dup] standardele creștine. El nu a pus ins] nimic în locul acestor idealuri și a sustinut c] nu exist] norme clare ale vieții sociale și politice altele decât legile statului care trebuie respectate necondiționat. Filosoful a sugerat doar c] fiecare dintre noi poate g]și în mod individual un tip de viat] dictat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Morale” (1845, p. 218), dar nu ap]r] și nici nu genereaz] aceste adev]ruri. Evaluarea ultim] a contractualismului kantian depinde deci de angajamentul fâț] de idealul egalit]ții morale și de obligația natural] care îl determin]. Pentru hobbesieni, aceste idealuri nu au nici un fundament. Contractualismul kantian pretinde c] exprim] Adev]rurile Morale în timp ce hobbesianismul le neag] existența. A vorbi despre obligații morale naturale este destul de ciudat din moment ce aceste presupuse valori morale nu sunt vizibile și nici testabile. Nu exist] nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]