15,627 matches
-
din 2 aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23). De asemenea, Curtea a mai reținut că legiuitorul trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie și previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de legiferare; din contră, aceste erori trebuie corectate pentru ca actele normative să contribuie la
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
statutul juridic al deputaților și senatorilor, are, în realitate, efecte ce se pot răsfrânge și în materie penală, ceea ce determină concluzia irefragabilă a Curții în sensul că legea analizată nu este clară, obiectul reglementării adoptate fiind unul echivoc. 42. Cu privire la precizia dispozițiilor legale criticate, Curtea reține că limbajul evaziv și vag folosit nu permite stabilirea exactă a domeniului de incidență a legii interpretative astfel cum s-a indicat și la paragraful precedent. De asemenea, Curtea constată că soluția legislativă promovată nu
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
ANALIZELOR SITUAȚIEI PREZENTE ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI CULTURAL 2.1. Comisia prezidențială instituită în 2009 pentru alcătuirea unui raport asupra stării patrimoniului 2.2. Situația în sistemul justiției 2.3. Disfuncționalități generale privind tehnica legislativă și reglementările existente 2.3.1. Precizia conținutului 2.3.2. Vidul legislativ la nivelul legilor și al normelor de aplicare 2.3.3. Capacitatea scăzută de a putea aplica măsurile legale 2.4. Disfuncționalități ce țin de fondul reglementărilor 2.4.1. Precizia conceptelor utilizate în
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
2.3.1. Precizia conținutului 2.3.2. Vidul legislativ la nivelul legilor și al normelor de aplicare 2.3.3. Capacitatea scăzută de a putea aplica măsurile legale 2.4. Disfuncționalități ce țin de fondul reglementărilor 2.4.1. Precizia conceptelor utilizate în prezent 2.4.2. Suprareglementarea sau vidul legislativ 2.4.3. Ineficiența unor concepte prevăzute de cadrul legal în vigoare 3. DESCRIEREA SOLUȚIILOR LEGISLATIVE PROPUSE ÎN CADRUL CODIFICĂRII 4. STRUCTURA PROPUSĂ Titlul I - DISPOZIȚII GENERALE Titlul II - AUTORITĂȚI
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
legislativă, cât și cu fondul operativ al prevederilor legale curente: a) imprecizia conținutului, definirile inadecvate ori contradictorii în legi complementare; ... b) vidul legislativ; ... c) ineficiența prevederilor legale și capacitatea instituțională scăzută de a putea aplica măsurile legale. ... 2.3.1. Precizia conținutului În acest sens, fundamentală este decizia de a revizui definițiile pentru toate speciile patrimoniului cultural, astfel încât acestea să genereze o interpretare unitară la nivelul întregului domeniu. Există vicii de definire a monumentului istoric din categoria "ansamblu" sau "sit" în raport cu
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
arheologice, deși acestea se clasează prin aceeași metodologie. În fapt, majoritatea textelor de lege din domeniul patrimoniului necesită o reluare atentă pentru simplificarea și clarificarea acestora în sensul așezării lor într-o formă care să fie mai puțin centrată pe precizia științifică a unor definiții, ci să fie aplicată scopurilor administrative. 2.3.2. Vidul legislativ la nivelul legilor și al normelor de aplicare Mai multe aspecte care țin de insuficiența unor prevederi legale pot fi menționate aici. La nivel de
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
este vorba în special de disfuncții provenite direct din fondul reglementărilor, ci mai ales din capacitatea din ce în ce mai scăzută a aparatului administrativ ori a politicilor publice defectuos concepute din punct de vedere al programelor sau al alocărilor bugetare. 2.4.1. Precizia conceptelor utilizate în prezent Poate cea mai gravă confuzie conceptuală din prezent este definirea utilității publice a protecției patrimoniului. Deși sunt făcute explicit precizări în legile care acoperă domeniul patrimoniului cultural din care rezultă că protejarea sau salvarea monumentelor istorice
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
al restaurării unui monument istoric, restaurarea poate presupune desființarea unor părți sau corpuri de clădire parazitare, caz în care majoritatea specialiștilor s-ar referi la astfel de lucrări ca la "intervenții asupra monumentului istoric". În domeniul arheologiei, este necesară o precizie mai mare a definirii fazelor de cercetare arheologică în raport cu cele de dezvoltare a proiectului de intervenție în sit. 2.4.2. Suprareglementarea sau vidul legislativ Se poate vorbi despre suprareglementare a activității în chestiunea patrimoniului imobil deși nu se poate
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
în legislația în vigoare sunt, de altfel, elemente de detaliu ce își au locul tocmai în diverse norme de aplicare ce ar trebui instituite sau perpetuate în forme revizuite, după caz. De aceea, proiectul Codului patrimoniului cultural urmărește identificarea cu precizie și indicarea tuturor acelor procese ce trebuie rezolvate la nivel de norme ale legii, cu o ierarhizare clară, pentru a permite reducerea la esență a textului Codului, făcând astfel mai eficientă aplicarea sa. Ca urmare, pentru proiectul Codului se propune
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
Secțiunea a 2-a. Tezaure umane vii Secțiunea a 3-a. Oina, sport național Titlul VII CONTROL, RĂSPUNDERI ȘI SANCȚIUNI Titlul referitor la control, răspunderi și sancțiuni este o parte a Codului ce nu poate fi în realitate descris cu precizie decât după elaborarea conținutului efectiv al proiectului de Cod, adică după aprobarea tezelor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2000 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. Totuși, liniile generale pot fi stabilite în raport cu intențiile generale referitoare la structurarea preocupărilor de protejare
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
noiembrie 2015, cu pct. 36^13. (9) În sensul prezentului articol, nu se consideră neregulă diferențele constatate între cantitățile înregistrate la expediere, respectiv la recepție, care pot fi atribuite toleranțelor aparatelor de măsurare și care sunt în limitele claselor de precizie ale aparatelor, stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 264/2006 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață și de punere în funcțiune a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare. ... Secțiunea a 17-a Deplasarea intracomunitară și impozitarea produselor accizabile
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
își achite obligațiile fiscale, în timp ce promitentul-cumpărător este obligat, fără vină, să suporte toate consecințele negative. 6. Autorii excepției arată că măsura criticată nu este indispensabilă scopului urmărit, și anume colectarea creanțelor fiscale. În plus, textele legale nu îndeplinesc cerințele de precizie, claritate și previzibilitate. 7. Tribunalul Arad - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța menționează jurisprudența relevantă în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1.021 din 14 iulie 2011 și Decizia nr. 47 din 12
DECIZIE nr. 523 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278995_a_280324]
-
echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator, adică în domeniul dreptului substanțial. 15. Cât privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, prin neîndeplinirea cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt suficient de clare și de previzibile. Folosirea expresiei "trebuie să prezinte" instituie într-un mod de netăgăduit o normă imperativă pentru contribuabili. De asemenea, sancțiunea nulității de drept a actelor
DECIZIE nr. 523 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278995_a_280324]
-
numele și prenumele suspectului sau inculpatului, dacă este cazul; ... d) descrierea amănunțită a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate și a celor ridicate, a poziției și stării celorlalte mijloace materiale de probă, astfel încât acestea să fie redate cu precizie și pe cât posibil cu dimensiunile respective. În cazul reconstituirii se consemnează amănunțit și desfășurarea reconstituirii. ... (2) În toate cazurile se pot face schițe, desene sau fotografii ori alte asemenea lucrări, care se anexează la procesul-verbal. ... (3) Activitatea desfășurată și constatările
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
numele și prenumele suspectului sau inculpatului, dacă este cazul; ... d) descrierea amănunțită a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate și a celor ridicate, a poziției și stării celorlalte mijloace materiale de prob��, astfel încât acestea să fie redate cu precizie și pe cât posibil cu dimensiunile respective. În cazul reconstituirii se consemnează amănunțit și desfășurarea reconstituirii. ... (2) În toate cazurile se pot face schițe, desene sau fotografii ori alte asemenea lucrări, care se anexează la procesul-verbal. ... (3) Activitatea desfășurată și constatările
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
formulat împotriva sentinței penale de condamnare a autorilor excepției pentru săvârșirea infracțiunii de camătă, prevăzută la art. 351 din Codul penal. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 351 din Codul penal sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât noțiunea de "îndeletnicire" din cuprinsul acestora nu permite stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infracțiunii reglementate. Se arată, în acest sens, că din formularea normei de incriminare a cametei nu reiese frecvența cu care trebuie realizată
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
repetat, așa încât să devină o ocupație. Se susține, de asemenea, că faptul că prevederile art. 351 din Codul penal nu prevăd de câte ori trebuie să fie repetată fapta pentru a constitui infracțiunea de camătă nu este de natură a afecta claritatea, precizia sau previzibilitatea normei. În ceea ce privește prevederile art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală se arată că nici acestea nu încalcă standardele de calitate a legii, anterior arătate, iar aspectul că legiuitorul nu a preluat în cuprinsul dispozițiilor criticate prevederile
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
încalcă standardele de calitate a legii, anterior arătate, iar aspectul că legiuitorul nu a preluat în cuprinsul dispozițiilor criticate prevederile art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală din 1968 nu este de natură a afecta claritatea, precizia sau previzibilitatea normei și de a încălca, în acest fel, dreptul la un proces echitabil al părților. 8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de norma constituțională anterior referită. 17. Prin urmare, Curtea constată că maniera de reglementare a infracțiunii de camătă prin dispozițiile art. 351 din Codul penal nu lipsește textul criticat de claritate, precizie și previzibilitate, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. 18. Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin Decizia nr. 631 din 11 noiembrie
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
din 24 mai 2007, definitivă la 24 august 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 36, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că, "tocmai în considerarea principiului generalității legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea la unele categorii mai degrabă generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi se folosesc prin forța lucrurilor de formule mai mult sau mai puțin vagi, pentru a evita o
DECIZIE nr. 140 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 221^3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
detalia anumite situații, legiuitorul poate recurge la acte normative inferioare (norme metodologice), adoptate în executarea unui act normativ cu putere de lege. Prin urmare, Curtea apreciază că nu sunt întemeiate criticile formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate cu privire la lipsa de precizie și claritate a textului în discuție. 22. Totodată, Curtea reamintește că desfășurarea activității economice nu poate să se realizeze decât cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, astfel încât sancționarea abaterilor de la lege nu poate primi semnificația unei încălcări a normelor constituționale
DECIZIE nr. 140 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 221^3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
constituțională prin Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015. Curtea a reținut că "legiuitorul trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie și previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de legiferare; din contră, aceste erori trebuie corectate pentru ca actele normative să contribuie la
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se susține că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului la care autoarea excepției face trimitere arată, în egală măsură, că legile nu pot avea un grad de precizie absolută și că acestea prezintă caracter de generalitate, pentru a fi evitată rigiditatea lor în aplicare sau imposibilitatea adaptării normelor pe care le cuprind la situații nou-apărute. Se arată că, prin aceeași jurisprudență, instanța europeană a statuat că pentru clarificarea
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
și că, nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere și destinatarul normei, iar în ipoteza în care acesta este un profesionist care trebuie să dea dovadă de prudență în desfășurarea activității, cu atât mai puțin se poate invoca lipsa preciziei, clarității și previzibilității normei. Se mai arată că noțiunea de "debitor" este definită în art. 3 pct. 5 din Legea nr. 85/2006 , care, deși a fost abrogată, continuă să își producă efectele în cauză, având în vedere că autoarea
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
debitorului" din cuprinsul art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 și ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal nu este definită în legislația penală, motiv pentru care textele criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Se susține că, în lipsa unei reglementări legale a sintagmei criticate, dispozițiile art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 și ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal sunt susceptibile de aplicări diferite
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]