19,447 matches
-
de luptă împotriva anxietății produse de insuficienta cunoaștere a situației; creează impresia securității; disculpă; servește ca alibi colectiv. Motivele și circumstanțele pentru/în care se recurge la mituri sunt: din ignoranță, din comoditate (este mai ușor să te referi la simțul comun); deoarece disonanțele îi fac pe oameni să accepte inacceptabilul sau inexplicabilul; pentru că oferă o grilă universală de interpretare (unanim acceptată). Consecințele miturilor sunt multiple. Miturile rigidizează sistemul de gândire (realitatea nu este percepută așa cum este, ci în funcție de mit: este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Compic, limbajul semnelor, limbajul dactil, alfabetul manual al surdocecității. Utilizând flexibil diferite sisteme de comunicare, în funcție de propriile posibilități și de partenerul de dialog, persoana cu surdocecitate va realiza o comunciare totală. De exemplu, pentru recepția comunicării, folosește un limbaj adresat simțului tactil, iar pentru transmiterea răspunsului poate utiliza un limbaj care va putea fi receptat prin văz. Dezvoltarea comunicării va permite receptarea și oferirea de instrucțiuni, dezvoltarea abilităților manualede efectuare a semnelor, realizarea de alegeri între diverse opțiuni și participarea activă
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]
-
este mai mare, cu atât ochii sunt mai larg deschiși. Cele spuse mai sus pot ușura înțelegerea unor expresii utilizate în limbajul cotidian: "privire inteligentă", "privire lucidă" sau, dimpotrivă, "privire opacă" etc. Astfel de expresii denotă că așa-zisului "bun simț" nu i-a scăpat legătura dintre activitatea cognitivă și privire. Se spune în popor că "ochiul este oglinda sufletului". Deoarece enumerările detaliilor de care depinde expresivitatea feței sunt mult prea numeroase, nu insistăm asupra lor. Vom da în schimb câteva
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Ea poate fi irezistibilă sau dezgustătoare, poate mângâia sau amenința, poate excita sau hărțui. Limbajul atingerilor este o acțiune multifuncțională. El joacă un rol esențial atunci când comunicați tandrețe, dorință, dragoste, amenințare sau sprijin, sau când vreți să accentuați un mesaj. Simțul pipăitului se dezvoltă mai devreme decât toate celelalte simțuri. Deși amintirile dumneavoastră din acea perioadă sunt vagi, prima oară ați simțit limbajul trupului în uter. Copii se dezvoltă și cresc dacă sunt stimulați, astfel încât atingerea este vitală pentru ei. Limbajul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
amenința, poate excita sau hărțui. Limbajul atingerilor este o acțiune multifuncțională. El joacă un rol esențial atunci când comunicați tandrețe, dorință, dragoste, amenințare sau sprijin, sau când vreți să accentuați un mesaj. Simțul pipăitului se dezvoltă mai devreme decât toate celelalte simțuri. Deși amintirile dumneavoastră din acea perioadă sunt vagi, prima oară ați simțit limbajul trupului în uter. Copii se dezvoltă și cresc dacă sunt stimulați, astfel încât atingerea este vitală pentru ei. Limbajul tactil al trupului este o componentă esențială a capacității
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
trebui folosită numai în relațiile de dragoste în care ambii parteneri au ajuns să și dorească și să consimtă să aibă raporturi sexuale. Atingerile pot atrage, dar și respinge. În ceea ce privește atingerile, chiar trebuie să evitați să depășiți limitele. Puțin bun simț vă va ajuta să evitați să-i jigniți pe alții, să vă pătați reputația sau să vă stricați relațiile. Limbajul vostru tactil poate să ia la propriu pe cineva în răspăr. De reținut: 9 Atingerea este esențială pentru sănătate de-
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mijlocul este mesajul” se subînțelege că are importanță nu difuzarea mesajelor, divulgarea ideilor și știrilor, ci, în exclusivitate, acest tip de masaj practicat de mijloacele de comunicare asupra modurilor noastre obișnuite de percepție, care solicită, de preferință, numai unele din simțurile noastre. În această privință, McLuhan înțelege să rectifice maniera obișnuită de percepere a influenței mijloacelor de comunicare: ea se exercită întotdeauna acolo unde nu ne așteptăm. După el, nu este importantă această inculcare progresivă și mai mult sau mai puțin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
excesivă - Limbaj al trupului care trădează agitația sau stimularea excesivă. Analogii - Semne care au o relație directă, intrinsecă cu lucrurile pe care le reprezintă. Analogiile sunt mesaje continue care arată sau sună ca lucrurile pe care le simbolizează. Anosmie - Pierderea simțului olfactiv, care poate de asemenea reduce gustul și diminua libidoul. Ascultare nonverbală - Manifestările de limbaj ale trupului care arată că sunteți atent la spusele altcuiva; printre acestea, vocalizări și mișcări aprobatoare cu capul. Automatism - Acțiune automată, de care nu suntem
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
gesturile amenințătoare, care provoacă teamă sau supunere. Introvertiți - Oameni care își ascund emoțiile și își reprimă limbajul trupului, ceea ce duce la intensificarea reacțiilor interne, de exemplu, la creșterea pulsului și a tensiunii arteriale. Bărbații sunt de obicei introvertiți. Intuiție - Un simț ascuțit al percepției atribuit adeseori femeilor și care se datorează cel mai probabil unei sensibilități crescute la limbajul trupului. Ipoteza reacției faciale - Diverse cercetări sprijină ideea că expresia facială poate influența starea sufletească. De exemplu, atunci când părem înspăimântați sau fericiți
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cu deficiențe de auz Educatoare Ancuța Mocan Grădiniță Nr. 11 Zalău Deficiență de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale. Preocupări pentru deficienții de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea să „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
des enseignants”, în Revue francaise de pedagogie, nr.3 footnote> afirma că ”cea mai bună formare profesională din lume nu va împiedica să existe întotdeauna profesori mediocri, aceia cărora le lipsește în mod sigur, ceea ce-l face pe profesor calificat: simțul înnăscut al copilăriei, dragostea de copii, căldura umană, ceea ce nu se învață.” Modul cum se îmbracă și cum vorbește, atitudinea față de colegi, față de autorități, disciplina în muncă se constituie în modele pentru elevii cu deficiență auditivă. D.Ausbel și F.
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
-și dimensioneze în permanență rolurile, manifestând un comportament deschis și o atitudine pozitivă, promovând o învățare interactivă și stimulând potențialul creator al discipolilor săi. „Pășind în lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili, frumoși, doar că simțul lor auditiv nu-i servește la nivelul optim. Noi, ca și auzitori, îi învățăm să vorbească, iar ei, la rândul lor, ne învață să prețuim mai mult ceea ce avem și ceea ce știm!” (profesor Nicoleta Cramaruc).
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
mai sunt numite în prezent manifestările anormale ale animalelor înainte de producerea unor seisme puternice. în lucrarea Cutremurul de pământ în timp de 1391 de ani, de la 455 până la 1874, publicată în 1901, geofizicianul Grigore Ștefănescu preciza următoarele: “Animalele au un simț particular pentru cutremur: porcii, pisicile, câinii, măgarii și găinile sunt foarte agitate înainte de un cutremur mai mare. în Martinica, în anul 1902, cu multe săptămâni înainte de exploziune, câinii lătrau într-una și se ascundeau de frică; șerpii, care stau ascunși
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
noaptea înaintea seismului, alarmând populația. De aici și interesul oamenilor de știință (seismologi etc.) pentru studierea comportamentului acestor “seismografe biologice” cu abilități de a anticipa și prevesti declanșarea unui cutremur puternic, catastrofal. Sunt dotate asemenea animale cu un al șaselea simț, așa cum s-a crezut inițial? Evident, și în mod cert, nu! Comportarea anormală (termen folosit în mod obișnuit în literature de specialitate) a animalelor este, în realitate, absolut normală, deoarece exprimă reacția normală de apărare la catastrofa care se apropie
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Rolul echipei audiolog-psiholog-părinte în evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz Prof. Adriana Conea Prof. Anamaria Bologa Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă nr. 2 Sibiu Introducere Auzul este probabil cel mai important, dificil și activ simț al omului. O ureche sănătoasă simte cea mai mică modificare acustică, nu obosește și atenționează omul despre orice fel de pericol. În același timp ne face posibilă comunicarea cu lumea înconjurătoare. Cu atât mai mare este prejudiciul, atunci când deficitul auditiv
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
Devereux (Devereux, 1970, pp. 3-4) alege următorul punct de plecare: „Din punct de vedere psihiatric, criteriile de normalitate valabile sunt absolute, adică independente de normele vreunei culturi sau societăți, dar conforme cu criteriile Culturii ca fenomen universal uman. Maturitatea afectivă, simțul realității, raționalitatea și capacitatea de sublimare pot, desigur, să contribuie la adaptarea individului la o societate sănătoasă și să-i asigure supraviețuirea Într-o societate patologică; ele rămân Însă logic independente de adaptarea În sine”. Altfel spus, oricât de mare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căruia bănuim, În afară de existența câtorva reguli de logică și a unei lumi reale, prezența a ceva ce seamănă cu niște reguli pragmatice și transcendentale ale comunicării ideale” (Apel, 1981, p. 925). Desprinderea din acest joc al limbajului ar Însemna pierderea simțului identității. Cu toate acestea, nu este sigur că trebuie să legăm idealul de comunicare de presupoziția unor norme etice universale. Nu neglijăm oare astfel dimensiunea polemică a actelor de interlocuțiune? Nu ne aflăm, Împreună cu Habermas și Apel, În prezența unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
clasele muncitorești inferioare din marile orașe americane, unde un sistem hedonist de valori favorizează, de pildă, furtul sau vandalismul doar ca isprăvi virile lăudate de confrați și pentru sfidarea agresivă a normelor și codurilor predominante În clasele medii și superioare: simțul responsabilității personale și al efortului susținut, curtoazia și stăpânirea de sine, dorința de a dobândi cunoștințe teoretice și practice ca instrumente pentru atingerea unor obiective pe termen lung. Cei care refuză acest tip de socializare și compromisurile cu semenii, fiind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puțin În Africa, dacă examinăm modul În care aceasta guvernează, fără să dea neapărat dovadă de mai multă competență, eficiență, integritate și omogenitate decât un guvern civil, deși pretinde că ar avea În plus un cod al onoarei și un simț al ierarhiei. C. R. & CARATINI Roger (1986), La Force des faibles, Paris, Larousse. HENNEBELLE Guy (coordonator) (1992), Le Tribalisme planétaire, dosar tematic al revistei Panoramiques, nr. 5, trimestrul al treilea. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. Φ Conflict, ETNICITATE
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ghizii mei ocazionali prin Viena, Gabriel Kohn, lectorul român de la Universitatea vieneză, și Catherine Danielopol, austriacă prin naștere, româncă prin origine, m-au convins și mai tare. Bine, știam eu că Viena e o capitală culturală importantă, dar îmi lipsea simțul proporțiilor. Programul tuturor manifestărilor culturale dintr-o săptămână vieneză, cu o prezentare minimală a fiecăreia, ar putea fi strâns într-o carte de dimensiuni medii. În fiecare zi se întâmplă zece-douăzeci de lucruri: festivaluri de film, spectacole de teatru, operă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Un roman lung e ca un om orb. Știe drumul pe care îl are de urmat - fiindcă ăsta rămâne unicul lui obiectiv -, intuiește care sunt obstacolele de care trebuie să se ferească și se ferește, dar înaintează cu toate celelalte simțuri perfect ascuțite. E și cazul romanului Asasinul orb ĂEditura Leda, traducere de Lidia Grădinaru, prefață de Florin Irimia) care intuiește 689 de pagini fără să se „izbească“ de nimic, din greșeală. Sunt fană Margaret Atwood - căci despre ea este vorba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Eva Nimer - Médias visuels et dynamiques identitaires féminines: la féminisation du métier de photographe au Nigeria“). Uneori nici nu știi prea bine cum să reacționezi la acest tip de apariții publice: să te indignezi, cu o ultimă urmă de bun simț pe care o mai posedăm? Sau să accepți totul, să devii o legumă academică post-modernă, ca toți ceilalți de aici? Pentru moment tac, citesc cât pot de mult (acum am pe masă Jean Starobinski - La mélancolie au miroir) și mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
milioane bucata. Urăsc mai puțin Piața Romană și chiar ajung să accept Piața Universității, de care mă leagă multe nostalgii stupide. Dar iară urăsc bulevardul care face legătura între Piața Universității și Piața Unirii, și care nu are nici măcar bunul simț de a poseda trotuare demne de o capitală acceptabilă. Cea mai sinistră parte din centrul centrului României este însă Piața Unirii, copleșită de imense plase publicitare care transformă blocurile comuniste în fidele mostre ale acestui nou regim valah, postcomunismul-consumist. Urâțenia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
m-a întrebat serios: „Ești organ de poliție?“ cu oarecare teamă în glas (la ora la care scriu aceste rânduri sunt ras în cap, mă duc la sala de fitness și port ochelari de soare). Răspund: „Sunt organ de bun simț și călător“. Răspuns patron brusc ușurat: Atunci pleacă domnule d’acilea“ (accent insuportabil, bucaresto-oltenesc). Asta a fost tot. În loc de concluzie: dacă încă nu ai citit-o îți recomand teza de doctorat a lui Junger Habermas, din 1964, referitoare la formarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
am pierdut puterea de a critica, de a observa „disfuncționalitățile“ României. Încă nu suntem cu totul afundați în mlaștina valahă (după cum foarte bine o defineai tu). We are still alive and kickin’. Amestecul nostru psihologic, format din bun-simț, civism, acut simț al observației și revoltă în stare pură are putere. Dovadă și aceste câteva zeci de cărți poștale sau jumătăți de foi de hârtie format A4. Noi nu ne-am resemnat să asistăm într-o tăcere vinovată la cele ce se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]