15,855 matches
-
sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, având în vedere faptul că Legea nr. 263/2010 a abrogat dispozițiile Legii nr. 19/2000 , prin art. 193, fără să prevadă o perioadă de tranziție pentru acordarea unor drepturi care erau statuate de legea abrogată, cum ar fi, spre exemplu, aplicarea coeficientului lunar de 0,3% pentru stagiul suplimentar prevăzut de art. 78 alin. (8) din Legea nr. 19/2000 . Or, în acest context, arată că se creează o discriminare între persoanele
DECIZIE nr. 622 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 193 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266703_a_268032]
-
19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, fără să prevadă o perioadă de tranziție pentru acordarea unor drepturi care erau statuate de legea abrogată, cum ar fi, spre exemplu, aplicarea coeficientului lunar de 0,3% pentru stagiul suplimentar prevăzut de art. 78 alin. (8) din Legea nr. 19/2000 , context în care susține că se creează o discriminare între persoanele care
DECIZIE nr. 622 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 193 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266703_a_268032]
-
o cale extraordinară de atac de retractare nouă, normele procesual penale care reglementează această procedură regăsindu-se în titlul III - "Judecata" - al Părții speciale a Codului de procedură penală, capitolul V - "Căile extraordinare de atac". Noua procedură este în conformitate cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, în interpretarea art. 6 din Convenția pentru a apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv Hotărârea din 12 februarie 1985, pronunțată în Cauza Colozza împotriva Italiei, paragraful 26, în care
DECIZIE nr. 712 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
cu handicap. Așa fiind, Curtea constată că prevederile art. 100 alin. (3) și (4) din Codul penal nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 50 referitoare la protecția persoanelor cu handicap. 18. Curtea reține că, în ceea ce privește principiul egalității în drepturi, a statuat în repetate rânduri în jurisprudența sa că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit
DECIZIE nr. 595 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (3) şi (4) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266700_a_268029]
-
justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a statuat că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor ( Decizia nr. 53 din 19
DECIZIE nr. 595 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (3) şi (4) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266700_a_268029]
-
poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate" (în acest sens, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). În legătură cu acest aspect, instanța de contencios constituțional a statuat, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio
DECIZIE nr. 705 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 38, art. 39, art. 41 şi art. 43 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266720_a_268049]
-
2). 19. De asemenea, potrivit art. 260 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, "Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: (...) încălcarea de către angajator a prevederilor art. 139 și 142 (...)". 20. Dispozițiile art. 139 alin. (1) din Codul muncii statuează, așadar, regula, potrivit căreia, pe durata sărbătorilor legale, salariații nu prestează activitate. 21. De la această regulă, legiuitorul a instituit, însă, și excepții, care sunt prevăzute în cuprinsul art. 140 și 141 din Codul muncii. 22. Astfel, conform art. 140, "Prin
DECIZIE nr. 22 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind aplicarea dispoziţiilor art. 141 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266707_a_268036]
-
a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate. 14. Cu privire la criticile formulate, Curtea constată că prin Decizia nr. 738 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 16 februarie 2015, paragrafele 14 și 15, a statuat că "dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 , potrivit cărora măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate în baza Codului penal din 1969 se menține și după intrarea în vigoare a noului Cod penal, până la împlinirea
DECIZIE nr. 677 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Codul penal şi art. 16 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266963_a_268292]
-
din 26 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 7 august 2014, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, prilej cu care a statuat că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional. Această soluție
DECIZIE nr. 677 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Codul penal şi art. 16 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266963_a_268292]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266210_a_267539]
-
cauzei cu privire la toți inculpații, apelul inculpatului R.G. vizând în mod expres și această chestiune; - problema de drept pusă în discuție nu face obiectul unui recurs în interesul legii și asupra acestei chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o decizie întemeiată pe dispozițiile art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală ori printr-o hotărâre întemeiată pe dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. Punctele de vedere ale părților și Ministerului Public Reprezentantul Parchetului de pe lângă
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
drept, identificând, pe lângă decizia de speță invocată de procuror, cel puțin Decizia nr. 1.831 din 30 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1.871/114/2010, prin care s-a statuat în sensul existenței doar a infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în condițiile în care unicul prejudiciu pretins suferit este cel al autorității contractante. A apreciat astfel
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
din Codul penal din 1969. V. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin Decizia nr. 1.831 din 30 mai 2012 a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Buletinul Jurisprudenței*), s-a statuat că fapta de a obține, pe nedrept, fonduri nerambursabile din bugetul Comunităților Europene, cât și din contribuție națională constituie numai infracțiunea de folosire de documente false și inexacte, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
nu este aplicabil în privința rezoluției prin care se propune clasarea. 16. De altfel, în același sens, Curtea, prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 23 februarie 2012, a statuat că posibilitatea ministrului justiției, a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a dispune începerea cercetării disciplinare prealabile, chiar și în ipoteza în care inspectorul judiciar
DECIZIE nr. 867 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1), raportate la cele ale alin. (3), precum şi ale alin. (4) lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269484_a_270813]
-
că este încălcat și dreptul la pensie, acesta datorându-se pentru munca efectuată în trecut și nu are legătură cu retribuția angajatului pentru munca prezentă. În consecință, cumularea celor două drepturi nu poate fi afectată. În acest sens, amintește cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009 . 8. Totodată, arată că restrângerea exercițiului dreptului la muncă și a dreptului la pensie nu a fost justificată de îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție. 9. Tribunalul
DECIZIE nr. 883 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) lit. a) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269494_a_270823]
-
muncă încheiat între un angajat și un angajator. 23. Tot prin deciziile mai sus amintite, Curtea a amintit Decizia din 20 martie 2012, pronunțată în Cauza Ionel Panfile împotriva României (paragrafele 17-25), în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că măsura interzicerii cumulului pensiei cu salariul este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim, respectă justul echilibru între interesele generale ale comunității și protecția drepturilor fundamentale ale indivizilor, precum și faptul că, în domeniul social, statul dispune de o marjă
DECIZIE nr. 883 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) lit. a) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269494_a_270823]
-
a soluționat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 119, art. 120^1, art. 121, art. 122 și art. 124^1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și a constatat constituționalitatea acestor dispoziții legale. Curtea a statuat că reglementarea criticată reprezintă o măsură de politică fiscală pe care legiuitorul a instituit-o în vederea sancționării conduitei culpabile pe care contribuabilii o au prin neachitarea la termenul de scadență a obligațiilor de plată. O atare sancțiune, evident, are o
DECIZIE nr. 858 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^2-296^13 şi ale art. 296^15-296^20 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, ale art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi ale art. 119, art. 120^1, art. 121, art. 122 şi art. 124^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269506_a_270835]
-
a conchis că "textul de lege criticat face inaplicabile dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010 referitoare la stabilirea cuantumului drepturilor salariale, dar nu în sensul contracarării voinței legiuitorului, ci în sensul protejării dreptului la salariu, ca drept fundamental, așa cum s-a statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 și s-a concretizat în evoluția reglementării privind salarizarea personalului bugetar de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 și până în prezent, astfel ca implementarea unui nou
DECIZIE nr. 885 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II art. 1 alin. (2) şi art. II art. 6 alin. (1) şi (2) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi ale art. 10 alin. (5) teza întâi din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269495_a_270824]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268777_a_270106]
-
poate fi validă nici prin raportare la împrejurarea că nu sunt permise decât atingeri aduse dreptului de proprietate care nu afectează însăși existența/substanța acestuia. Menționează jurisprudența Curții Constituționale ( Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014 ) prin care s-a statuat că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus unor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu pot fi confundate cu însăși suprimarea dreptului. Autoarea
DECIZIE nr. 516 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 4, 5, 9 şi 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276672_a_278001]
-
din Primul Protocol adițional la Convenție. 12. Judecătoria Ineu opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele contestate nu contravin niciuneia dintre prevederile constituționale invocate în susținerea excepției. De asemenea se arată că, așa cum constant s-a statuat în practica judiciară, respectiv astfel cum legiuitorul a reglementat la art. 1669 din noul Cod civil, cu privire la natura juridică a promisiunii de vânzare-cumpărare privind imobilele - terenuri, aceasta nu este translativă de proprietate, ci dă naștere, în viitor, la un drept
DECIZIE nr. 516 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 4, 5, 9 şi 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276672_a_278001]
-
respectiv la data pronunțării hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare, este în concordanță cu principiul activității legii civile și nu echivalează cu încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la neretroactivitate. În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi. 21. În ceea ce privește critica
DECIZIE nr. 516 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 4, 5, 9 şi 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276672_a_278001]
-
doua din Legea nr. 176/2010 instituie reguli specifice referitoare la ocuparea funcțiilor eligibile. Astfel, interdicția de a mai ocupa aceeași funcție eligibilă pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului reprezintă o sancțiune cu natură juridică distinctă, Curtea statuând că reglementarea supusă controlului de constituționalitate se integrează scopului legii - asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale, fără a încălca normele constituționale privind dreptul de a fi ales. 14. Curtea a reținut, de
DECIZIE nr. 562 din 12 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) teza a doua şi alin. (3) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276673_a_278002]
-
nu a atras automat un tratament juridic unitar în prezent sub aspectul încadrării în condiții speciale. Astfel, Curtea a apreciat că diferența de tratament juridic criticată de autorul excepției nu aduce atingere principiului egalității în drepturi, care, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, presupune un tratament egal pentru situații egale, dar nu exclude instituirea unei reglementări diferențiate pentru situații obiectiv diferite. 49. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 132 din 25 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]