14,810 matches
-
fenomen au devenit preeminente, la un moment dat, tocmai tehnicile de justificare a unor practici într-o unitate de viață, anumite forme de cunoaștere și recunoaștere a lor. Și fiindcă tehnicile în cauză sunt ele însele posibile printr-o "facultate sufletească", anume "gândirea" (în sens psihologic și logic) sau "conștiința" (în sens fenomenologic), facultate care înlesnește constituirea unor "dispoziții habituale" (héxis, deprindere căpătată prin învățare, dar stabilă, după conceptul aristotelic), anumite modalități ale gândirii, înglobând, formal, întreaga fenomenalitate sufletească, au căpătat
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o "facultate sufletească", anume "gândirea" (în sens psihologic și logic) sau "conștiința" (în sens fenomenologic), facultate care înlesnește constituirea unor "dispoziții habituale" (héxis, deprindere căpătată prin învățare, dar stabilă, după conceptul aristotelic), anumite modalități ale gândirii, înglobând, formal, întreaga fenomenalitate sufletească, au căpătat preeminența de care aminteam. Aceste modalități ar putea fi interpretate, provizoriu, ca fiind tot una cu ceea ce în condițiile logicii constituite vor fi schemele logice bazate pe principiile gândirii (mai cu seamă pe identitate și noncontradicție) și pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ordine față de celelalte, victoria "istorică" a gândirii contemplative (teoretice) asupra practicilor, obiectul ei originar, era sărbătorită (instituită fusese, se-nțelege, cu mult timp înainte).2 Totodată, psihologic vorbind, și victoria gândirii asupra tuturor faptelor pe care le socotim a fi "sufletești" și "subiective": afecte, acte de voință etc., integrate, toate, în scenariile formale ale gândirii. Prin urmare, ideea autonomiei gândirii are susținere "natural-istorică"; dar unele dintre elementele sale sunt cu adevărat a priori? Iar susținerea istorică este suficientă? În plus, acest
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care sunt așezate în limite firești? Modalitățile de gândire, acum autonome și instituitoare ale unei "istorii a gândirii", s-au mișcat în sensul rafinării lor. Tocmai acest sens le-a condus către formalizare și către acroșarea și topirea celorlalte fapte sufletești, "subiective", în actele și scenariile proprii gândirii; totodată, către acreditarea câtorva dintre ele, astfel încât celelalte, posibile sau chiar probate (încercate) și "picate" la această probă, să fie socotite "incorecte" (cum sunt, în orizont filosofic-istoric, unele scheme din logica stoicilor, din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de astăzi, despre anumite "structuri", "forme", "paternuri", "dispoziții", "capacități", "condiții" etc. ale preluării și prelucrării în fond, ale reconstrucției filosofice care, deși pot părea uneori "primite" (asemenea veritabilelor dispoziții habituale, în sens aristotelic), alteori par a fi "native" (asemenea "facultăților" sufletești, în sens kantian). În legătură cu ultima chestiune, formulez următoarea ipoteză: aceste "structuri", "forme", "paternuri", "dispoziții", "capacități", "condiții", funcționale în sensul preluării și prelucrării "subiective" a unui obiect, sunt primite prin învățare (sau inițiere), au, cu un termen aristotelic, statutul de héxis
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființări-la-îndemână, "lucruri" servind pentru ceva, mijloace), neavând, în consecință, o natură necondiționată, cum se pretinde unui scop în sine; b) apoi, fiindcă raționamentele în cauză mijlocesc o relație, aceea dintre nevoia omului de a cunoaște, probată prin existența unei dispoziții sufletești corespunzătoare facultatea de cunoaștere, "intelectul" și un conținut "sensibil" și "logic", el însuși prelucrat prin facultatea în cauză, devenind obiect al cunoașterii; de fapt, ele mijlocesc legătura dintre două ipostaze ale cunoașterii: cea apărută ca simplă posibilitate (prin existența unei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
alții), putem constata că în Analitica secundă, există un întreg scenariu al inducției, care are rolul de a stabili reguli primare ale constituirii cunoștinței; bineînțeles, a cunoștinței veritabile. Sunt patru instanțe care alcătuiesc scenariul, fiecare având o dublă calitate: facultate sufletească (ar fi mai bine de spus, cu un termen tot aristotelic, "dispoziție habituală") și formă de "cunoaștere": percepția (aisthesis), amintirea (mneme), experiența (empeiria) și principiul (arche) științei și artei.76 Prima produce o imagine sensibilă; cea de-a doua păstrează
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reprezentare, concept. Totuși, ce este timpul? Este formă a priori a simțului intern determinând "raportul reprezentărilor în starea noastră internă". Fiindcă și reprezentările al căror obiect este lucrul extern aparțin stării interne a subiectului, pentru că ele trebuie să primească determinare "sufletească", adică raport temporal, timpul este și formă a priori a tuturor fenomenelor. Am putea spune, consecvenți cu orizontul de reconstrucție filosofică deschis aici, că timpul este chiar o condiție de existență a fenomenelor. Acest gând este cu totul semnificativ din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre o identitate inițială cu obiectul, căutată pe o anumită cale; aceasta din urmă este determinată într-o modalitate negativă, ca opus al căii științei. Temeiul "subiectiv" al posibilității de a practica știința și opinia se află în anumite facultăți sufletești, totodată căi de cunoaștere a celor două "obiecte": gândirea pentru ceea-ce-este, simțurile pentru ceea-ce-nu-este. Pornind de la cele câteva gânduri parmenidiene, putem socoti ca fiind primordială distincția dintre ființă și ne-ființă, precum și analogia acesteia cu diferența dintre știință și părere
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
celei formale, judicative, pe baza unor "facultăți" pe care le deține ființarea conștientă, însăși conștiința. Augustin argumenta ideea despre prezentul necesar oricând gândim, la propriu, asupra celor trei dimensiuni ale timpului admise îndeobște, recurgând la astfel de facultăți, veritabile capacități sufletești structurale ființei omului. Cum am putea avea trecutul altfel decât datorită amintirii? Cum ar fi posibil, pentru noi, viitorul, fără așteptare? Dar cum am putea avea prezentul însuși, acela temporal, fără vedere? Amintirea, așteptarea și vederea corespund unor facultăți sufletești
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sufletești structurale ființei omului. Cum am putea avea trecutul altfel decât datorită amintirii? Cum ar fi posibil, pentru noi, viitorul, fără așteptare? Dar cum am putea avea prezentul însuși, acela temporal, fără vedere? Amintirea, așteptarea și vederea corespund unor facultăți sufletești și, într-o oarecare măsură, timpul cu cele trei dimensiuni ale sale nu este posibil fără acestea.204 E drept, timpul nu este posibil, potrivit lui Augustin, nici fără determinarea esențială divină, care îi lasă omului "conștient" o cale de acces
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la Augustin timpul are obiectivitate și reprezintă ceva preluat de suflet, prin facultăți. Totuși, acestea îl recreează, îl adaptează: îl "formează"; nu însă pe el ca atare, ci veșnicia: aceasta este cu adevărat, iar timpul reprezintă "imaginea" sa prin facultățile sufletești ale omului. O îndepărtare de teoria temporală a facultăților sufletești observăm la Husserl. Acesta socotește că timpul originar, a priori-ul transcendental al oricărei constituiri obiectuale, deși este curgere fără oprire și fără gol "subiectiv", constituie ("formează") el însuși totul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
suflet, prin facultăți. Totuși, acestea îl recreează, îl adaptează: îl "formează"; nu însă pe el ca atare, ci veșnicia: aceasta este cu adevărat, iar timpul reprezintă "imaginea" sa prin facultățile sufletești ale omului. O îndepărtare de teoria temporală a facultăților sufletești observăm la Husserl. Acesta socotește că timpul originar, a priori-ul transcendental al oricărei constituiri obiectuale, deși este curgere fără oprire și fără gol "subiectiv", constituie ("formează") el însuși totul, așadar și ceea ce ar putea fi o facultate sufletească. Fără
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
facultăților sufletești observăm la Husserl. Acesta socotește că timpul originar, a priori-ul transcendental al oricărei constituiri obiectuale, deși este curgere fără oprire și fără gol "subiectiv", constituie ("formează") el însuși totul, așadar și ceea ce ar putea fi o facultate sufletească. Fără îndoială, curgerea temporală originară, îngăduind alături temporalitatea obiectivă a duratelor temporale umplute, constituite obiectual ("obiectiv"), este în fiecare clipă o structură retențial-protențială, ceea ce ar deschide ambele temporalități (ca limitații care nu limitează, cu o formulă noiciană) și ceea ce ar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți, rațiunea. Judicativul, în ambele sale ipostaze, nu este "ceva" decât în exercițiul funcțiilor sale formale și alethice; el nu ține de o facultate anume, deși se exprimă prin "facultăți sufletești" diverse, prin habitualități etc. Am putea spune că cele dintâi (formele raționale) au o ființare netimporizată, ceea ce este paradoxal din perspectiva reducției judicative, în vreme ce ipostazele judicativului sunt, înainte de orice, evenimente (constitutive, cum este firesc pentru un eveniment, sau regulative, cum
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și de poveste, copiii vă trimit mesaje noi, invitându-vă să le ascultați cu atenție glasurile, să vă aplecați cu sensibilitatea și dăruirea specifică admirabilei profesii de dascăl și să le apreciați efortul creator prin care și-au sublimat trăirile sufletești pentru a înălța adevărate monumente artistice naturii fermecătoare, succesiunii rapide a anotimpurilor, înduioșătoarei lumi a celor care nu cuvântă, bucuriei de a citi și de a se afla în mijlocul familiei dragi, lumii încântătoare a poveștilor, patriei iubite în semn de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
care lucrează din zori până la asfințit de soare. De ziua mea, am primit o carte de la un prieten și mi-a făcut o mare bucurie. Când citesc o carte, un sentiment de dragoste îmi umple inima, deoarece cartea este hrana sufletească a vieții mele. Tovarăș statornic, învățător supus, cartea ne oferă posibilitatea de a ne hrăni sufletul și mintea. Școala, a doua casă a elevului, ne ajută să facem cunoștință cu faimoșii scriitori și cu imaginația lor, în cutezătoarea bibliotecă, floare
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
deosebită deasupra tuturor lucrurilor. Nemărginită este puterea Lui... CAP. X SOCIETATE SUFLETUL MEU-CULOARE ȘI MUZICĂ Mie îmi place culoarea!... Mie îmi place muzica!....Afirmații lipsite de importanță, dar de o mare sensibilitate în definirea personalității unui copil, în exprimarea lui sufletească.!:. Sufletul nobil al unui copil poate fi exprimat printr-o culoare, poate fi definit printr-un gen de muzică, dar niciodată comparat cu acestea, pentru că, de fapt, un copil prin gingășia, puritatea și tinerețea sa constituie o dăruire dumnezeiască pentru
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pentru realizarea căruia vei plăti mulți ani încărcați de bucurii, ani de satisfacții, zâmbete ori lacrimi, laude ori cuvinte grele. Datoria se naște uneori spontan,într-un anumit moment al vieții. Poți simți, fără să-ți dai seama o chemare sufletească, o dorință, o nevoie superioară, aceea de a fi util într-un domeniu. Și dacă vrei să fii fericit, împăcat cu tine însuți și respectat de cei din jur, ascultă această chemare și urmeaz o, adică: FĂ-ȚI DATORIA ! Otilia
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
lucrări au deschis perspective noi, dar exemplele nu sunt limitative. Ideea care se reține este aceea a capacității gnoseologice a folclorului. Sub această incidență etnopsihologia (și etnopsihiatria) se situează în cel dintâi plan prin capacitatea lor de dezvăluire a trecutului sufletesc al poporului*. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântec până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă), conțin elemente de observație sau de practică psihologică. Ca și în restul țării, și în Moldova descântecele, asociate cu o medicație propriu-zisă (evoluată odată cu lărgirea terapiei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sau de desfacere a unor căsătorii sau legături deja existente, în scopul de a influența deci legături afective, pasionale, se utilizează, încă, "farmece" care, prin prezența și răspândirea lor, atestă mentalitatea mei veche, tradiția de a chema spiritele în necazurile sufletești de tot felul (S. Fl. Marian). Biserica acceptă unele "cetiri" religioase, admise de oficialitatea canonică, dar într-un context de toleranță neoficială sunt practicate și vechi obiceiuri magice sau "intermedieri", ca aprinderea lumânărilor la anumite morminte, noaptea, împlântarea unui cuțit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste înțelept"41, știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă în bolile psihice. N. Mavrocordat afirmă: "ca și bolile trupești, așa și cele sufletești se întorc de obicei"42, iar pravilistul corelează această periodicitate de faptele lunii: "la schimbarea lunei fiind de boale ce avem turbat și turbat să fie socotea". Medicina populară, apoi cea cultă, în realitate ecouri ale acesteia, menționează diferite manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
biserică parohială. Adăpostind, în cimitirul alăturat, oseminte ale unor mari personalități din vremuri îndepărtate și trăitori de evlavie creștină, precum și trupurile neînsuflețite a 124 de eroi din al doilea război mondial, iar actualmente fiind lăcaș de cult și de alinare sufletească pentru bolnavii Spitalului Clinic de Psihiatrie, biserica "Schimbarea la Față -Socola", din Iași, este unul dintre cele mai vechi și mai importante monumente istorice și de patrimoniu bisericesc național din Moldova. Suferind în timp diverse intervenții arhitectonice, dar și foarte grave deteriorări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sărbătorilor, se săvârșește slujba Vecerniei, uneori completată cu rugăciunile Litiei; în afară de Sărbătoarea Bobotezei, când se sfințește agheasma mare, la fiecare început de lună se face agheasma mică; Deniile din perioada Postului Mare sunt adevărate prilejuri de meditație și de curățire sufletească; pentru taina Sf. Spovedanii, credincioșii sunt așteptați după slujba Vecerniei, dar și ori de câte ori simt nevoia unei limpeziri sufletești; slujba Sf. Maslu se săvârșește la cererea bolnavilor sau a familiilor acestora; după o pregătire duhovnicească prealabilă, sub îndrumarea preotului, credincioșii pot
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la fiecare început de lună se face agheasma mică; Deniile din perioada Postului Mare sunt adevărate prilejuri de meditație și de curățire sufletească; pentru taina Sf. Spovedanii, credincioșii sunt așteptați după slujba Vecerniei, dar și ori de câte ori simt nevoia unei limpeziri sufletești; slujba Sf. Maslu se săvârșește la cererea bolnavilor sau a familiilor acestora; după o pregătire duhovnicească prealabilă, sub îndrumarea preotului, credincioșii pot primi Sf. Taină a Botezului sau a Cununiei și se pot împărtăși cu Sf. Euharistie. Grupul psaltic, condus
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]