14,769 matches
-
Alex. Ștefănescu considera nuvela drept o parabolă, dar și „un protest naiv împotriva civilizației și o iluzie”. Uciderea soldatului Friedrich de către o persoană neidentificată și amenințarea cu execuția a mai-marilor localității dacă nu-l predau pe făptaș permit evidențierea urățeniei sufletești ale acestora. Prin contrast, nebunul satului apare ca un om demn și superior din punct de vedere moral. Criticul remarca plasticitatea cinematografică a numeroaselor relatări și descrieri, precum și forța expresivă a parabolei. El îl recunoaște vag pe Titus Popovici în
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Gohar Shahi a părăsit locul de muncă, familia și părinții și a mers la Shorkot, unde a citit cartea "Nurul Huda" (Lumina Călăuzirii), scrisă de Sultan Bahu. Apoi, a mers la Sharif Sehwan pentru auto-mortificare de pace și redobândirea liniștii sufletești. A petrecut trei ani, în munții din Sehwan Sharif, în pădurea Laal Bagh pentru a se purifica spiritual. În foarte scurt timp, Shahi a devenit cunoscut atât în Pakistan, cât și pe plan internațional. Gohar Shahi a fost invitat la
Riaz Ahmed Gohar Shahi () [Corola-website/Science/312731_a_314060]
-
în lirica sa, la o viziune a spațiilor largi, la un permanent urcuș spre infinit. Tot Sfânta Liturghie îi conferă viziune profetică asupra istoriei, viitorul se deslușește limpede, căci veacul va avea o finalitate hotărâtă. Caută să creeze o stare sufletească aptă să presimtă, să perceapă semnele timpului, așa cum au procedat și Sfinții Părinți. Are conștiința unei vocații imnografice, pe care o consideră însă semn al lipsei de trezvie și de smerită cugetare, și, în consecință, încearcă să se cenzureze permanent
Gabriel Iordan-Dorobanțu () [Corola-website/Science/312796_a_314125]
-
consideră însă semn al lipsei de trezvie și de smerită cugetare, și, în consecință, încearcă să se cenzureze permanent pentru a nu cădea în patima nălucirii și a părerii de sine. Prin poezie năziește să se ridice la o stare sufletească aptă de o mistică ascetică autentică, invitând pe toată lumea la un urcuș dumnezeiesc liric și creștin. Fiindcă nu se adresează atât cititorului avizat, cât, mai ales, marelui public, creația sa literară pare a face rabat de la exigențele unor filtre prea
Gabriel Iordan-Dorobanțu () [Corola-website/Science/312796_a_314125]
-
de Voroneț prin clepsidra unor ostinați de percuție ("Între cer și pământ"), apelând la vocea de soprană și la cornul englez spre a obține timbruri speciale (Aspirații), refugiindu-se în ritmurile muzicii de jazz pentru a căuta o binemeritată relaxare sufletească, Anton Șuteu a rămas același artizan riguros, logic în discursurile sonore, stăpân pe tehnică și care a știut să se exprime cât mai firesc, spre a i se deschide mereu «poarta soarelui»”.
Anton Șuteu () [Corola-website/Science/311990_a_313319]
-
furioase de apă ce iau tot în drumul lor, o peșteră..., oameni ce se prăbușesc parcă.... apoi... sus, sus de tot unul singur care a ajuns... și din tot o întreagă filozofie!... nu mai mult decât atâta:o întreagă dramă sufletească, o întreagă dramă socială”. Eugenia de Reuss Ianculescu Ignat Bednarik a participat activ la viața artistică românească din anii 1913-1933, revenindu-i un rol de prim plan ca acuarelist și desenator/.../ Ca simbolist, cu inerente înclinații romantice, Ignat Bednarik a
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
el realizează un stil personal contopind stilurile celor trei. Experiența acumulată face ca Grigorescu să fie un deschizător de drumuri din punct de vedere al viziuni, un exemplu fiind lucrarea „Paznicul de la Chailly” (1867) punând accent în principal pe trăirile sufletești ale personajelor. Cea mai importantă schimbare se evidențiază în peisaj, stil nepracticat înainte de plecarea în Franța și foarte rar abordat de înaintașii săi, dar care îl va urma în întreaga activitate. Noul stil al lui Grigorescu constă în delimitarea formelor
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
asimila noutatea în pictura momentului ca student al Academiei Julian. La îndemnul lui Grigorescu acesta va lucra mai mult la Barbizon decât în atelierele Academiei. Datorită contactului său cu stilul parizian, arta sa devine mai senină și capătă un dezechilibru sufletesc. Spre deosebire de peisagistica lui Grigorescu plină de lumină, înfățișând diverse aspecte de vară, Andreescu pictează peisaje din toate anotimpurile. Acesta abordează o tentă gravă și concentrată cu o dominantă rece. De remarcat este claritatea formei care nu se destramă sub influența
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
înființarea filiei Huedin, credincioșii de aici au fost păstoriți de preoții Gavril Condor (până în anul 1916), Cornel Condor (1916 - 1920) iar în momentele când aceștia au fost împiedicați din diferite motive să se ocupe de credincioșii din Huedin, trebuințele lor sufletești au fost satisfăcute de alți preoți ortodocși sau greco-catolici. De remarcat că în Huedinul începutului de secol conta în primul rând sufletul omului, nu confesiunea, motiv pentru care enoriașii ortodocși puteau fi îndrumați spiritual în momente de restriște și de
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
alții pe Robert von Zimmermann la psihologie, Rudolf von Jhering la drept roman, Lorenz von Stein la economie și urmează cursul de anatomie descriptivă al lui Josef Hyrtl. La Viena, unde a trăit primele luni "într-un fel de beție sufletească", Slavici s-a declarat interesat de „științele politice”, astfel participă la adunările „Societății literaro-științifică” și ale „Societății literarie-sociale România”, unde se discutau, printre altele, diferite subiecte politice ale zilei. În primăvara lui 1870 într-una dintre ședințele „Societății literarie-sociale România
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
1875), "La crucea din sat" (1876), "Gura satului" (1878), "Budulea Taichii" (1880), "Moara cu noroc" (1880), "Pădureanca" (1884), cu subiecte inspirate din viața socială și particularitățile lumii satului ardelenesc, din împrejurimile Aradului, în care Slavici a dat dovadă de complexitate sufletească și de un spirit fin de observație a zonelor obscure ale naturii umane, iar prin prisma conștiinței sale etice a oferit personajelor sale o aură de ființe însemnate, iar tragicul și bucuria vieții sunt învăluite în aceași viziune a lumii
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
o lume pe care puțini au cunoscut-o până acum, într-o lume deosebită de toate celelalte, într-o lume în sfârșit despre care poți cu drept zice: aceștia sunt țăranii români." Eminescu a accentuat aceași idee, insistând asupra adâncimii sufletești a acestei lumi, care nu numai "seamănă în exterior cu țăranul român, în port și vorbă, ci au fondul sufletesc al poporului, gândesc și simt ca el". Gazetele transilvănene au întărit aceași opinie și au apreciat măiestria lui Slavici cu
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
în sfârșit despre care poți cu drept zice: aceștia sunt țăranii români." Eminescu a accentuat aceași idee, insistând asupra adâncimii sufletești a acestei lumi, care nu numai "seamănă în exterior cu țăranul român, în port și vorbă, ci au fondul sufletesc al poporului, gândesc și simt ca el". Gazetele transilvănene au întărit aceași opinie și au apreciat măiestria lui Slavici cu care descrie "toate fazele prin care trece sufletul lor", iar Nicolae Iorga afirma că Slavici "vede bine în lucrurile mici
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
număra circa 500 de familii la care se adăugau aproximativ 2000 de persoane necăsătorite. În 1940 s-a înființat în Klopstockstr. 38, Berlin-Tiergarten o capelă românească. În protocolul de înființare se menționează: "noi românii din acest mare oras, simțind nevoia sufletească a unui sfânt lăcas, unde să ne rugăm lui Dumnezeu în graiul și în legea noastră strămosească și dându-ne seama că o sfântă biserică ortodoxă română ar fi o mare bucurie și ar corespunde unei mari lipse pentru românii
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
sale, activitate încă în desfășurare, ca de altfel și doamna Ileana Băncilă, Vasile Băncilă lăsând o bogată operă, antumă și postumă. Stilul scrierilor lui V. Băncilă este curat, nealambicat « provenind dintr-o profundă onestitate intelectuală și al unei nealterate purități sufletești » (Nichifor Crainic). Vasile Băncilă a fost un gânditor cu profunzimi neobișnuite în domeniile pe care le-a abordat. Este impresionant orizontul larg de cunoaștere al lui V. Băncilă (vezi cartea lui, "Aforisme și para-aforisme"), curajul cu care abordează, susține și
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
aibă un înalt prestigiu și credibilitate. 4. Profesorul trebuie să aibă încredere deplină în rezultate pozitive . 5. Profesorul trebuie să țină la elevii săi (desigur, nu sentimental ci ca la niște ființe umane ) și să le predea totul cu implicare sufletească . Metoda pentru adulți include lungi sesiuni fără mișcare, și materiale didactice potrivite adulților. Copii primesc impactul „normelor sociale sugestive ” în mod diferit și creierul lor este mai delicat decat cel adult. Ca urmare, copiilor li se aplică o metodă ușor
Sugestopedie () [Corola-website/Science/311770_a_313099]
-
mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei. În 1958 s-au construit clopotnița și agheazmatarul. Clopotnița se află la o distanță de 70 m sud de pridvor, având la parter un gang de intrare. Agheazmatarul are cupola acoperită cu picturi reprezentând stările sufletești ale omului, percepute prin prisma omului bun și ale omului rău. Ca urmare a Decretului nr. 410/1959, mănăstirile Vorona și Sihăstria Voronei au fost închise. Obiectele cu valoare de patrimoniu (vase liturgice, cruci argintate etc.) de la schit au fost
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
tocmai de dorința unei duble trăiri senzoriale și spirituale, care se confruntă cu problemele și dilemele specifice vârstei lor, pline de făgăduințe și de incertitudini, de ispite și de neliniști. ""Drama lor constă în imposibilitatea sublimării iubirii carnale într-una sufletească, unică, totală. Cu sufletul bântuit de insolubile contradicții, personajele oscilează între "otrava lecturilor" și chemările Erosului, convinse că actul spiritual al creației și marea dragoste sunt singurele posibilități ale omului de a se depăși pe sine. Necăpătând un sens purificator
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
într-un fel, aceea a lui Don Juan: nestatornic, incorigibil, el caută genul proxim, misterul feminin, iubirea. Femeia în diversitatea unor chipuri, nume, trupuri pe care hazardul i le scoate în cale, fără a izbuti să trăiască concomitent, în plan sufletesc sau senzorial, marea Dragoste."" Atunci, când se va întâlni cu această dragoste pe care o căuta, John nu va fi în stare să o recunoască decât atunci când era prea târziu. Îi va trebui câtăva vreme pentru a înțelege că toate
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
ideile de resemnare în fața morții și de împăcare cu destinul ale victimelor, descriind efortul făcut pentru ca dreptatea să triumfe. Peisajul pustiu contribuie la formarea unor caractere puternice. Țăranii lui Sadoveanu sunt ospitalieri și blajini, dar neînfricoșați și puternici. Principala trăsătură sufletească prețuită în aceste locuri este bărbăția, capacitatea de a lua hotărâri ferme și de a le pune în aplicare fără șovăieli, trăsătură care este întâlnită atât la bărbați, cât și la femei. Personajul principal, Vitoria Lipan, este reprezentativ pentru o
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
un mare iubitor al țăranului român, pentru care are un cult ce depășește realitatea zilelor noastre, hrănindu-se substanțial din trecut. Din acest punct de vedere, tot ce înseamnă tradiție și respect pentru ea se înscrie afectiv în orbită lui sufletească, fără a alunecă însă în tradiționalism. Dacă ar fi să-l apropiu, sub raportul afinității și al celor cu care ar constitui o familie, de un pictor contemporan străin, acela e italianul Giorgio Morandi (Bolognia, 1890-1964, autor îndeosebi de austere
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
fost Theodor Enescu . La fel, fervoarea îndărătnica pe care Gherasim a arătat-o constant față de Ion Andreescu, gasindu-i înaintași până departe, în Nicolae Polcovnicu și iconarii de demult, intră în achizițiile salubre ale gustului public. Un regim al adevărului sufletesc, pește convenții parazitare, se desprindea și în expozițiile Studiu, pe care le-am organizat împreună la Timișoara, gazda entuziasta fiindu-ne Coriolan Babeti.Amestecul caracteristic lui Gherasim, de mansuetudine și originală determinare, avea să rodească și în alte inițiative, în
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
al lui Romulus care are ca sursă de inspirație un album istoric din acele vremuri. Nimic din acest desen nu aparține lui Lecca, doar grija pentru similaritatea cu originalul. De remarcat este îmbrăcămintea războinicului. Căutând să redea demnitatea voievodală, echilibrul sufletesc sau energia, portretele desenate în creion de către Lecca au o anumită expresivitate. Între ele există puncte comune legate în principal de modul cum a reprezentat vestimentația și unele elemente faciale cum sunt de exemplu mustățile ondulate. Stângăcia și naivitatea compozițională
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Călugăra, linia de electrificare întinzându-se de-a lungul a 3,5 km. Drumul ce ducea la mănăstire a fost la început foarte dificil și accidentat, o potecă prin pădure, acest lucru contribuin la farmecul lăcașului mănăstiresc și la mulțumirea sufletească a celor care, nevoindu-se urcând spre mănăstire, ajungeau să se bucure de pacea dinăuntrul zidurilor mănăstirii. În 1976-1978 s-a construit drumul de acces spre mănăstire. La lucrările de construcție a noului drum au participat și seminariști ai timpului
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
geniului omenesc". Puncte de vedere presimboliste conțin și alte articole publicate de Macedonski în “Literatorul”, ca "Despre poezie" sau "Despre poemă" (1881), în care poetul pledează pentru concentrare și sinteză lirică, pentru poezia care să adune în ea, imprevizibil, mișcări sufletești contrastante. Teoretizând simbolismul, Macedonski a înțeles să-l și promoveze stăruitor în literatura română. În numele acestui curent, directorul “Literatorului” a încurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia românească de până atunci: parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism - tot ce putea
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]