14,684 matches
-
Gadamer consideră lectura „un proces al interiorității pure”, iar „orice citire comprehensivă pare să fie mereu un fel de reproducere și interpretare”, dar literatura nu poate fi înțeleasă decât din perspectiva ontologiei operei de artă și nu din cea a trăirilor estetice ce se constituie în etapele lecturi, „acestea constituie nuanțări a ceea ce se numește îndeobște reproducere”, însă conceptul de literatură este strâns legat de raportul său cu receptorul. Literatura analizată din perspectiva teoriilor receptării reține două aspecte esențiale: receptorul, publicul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
se întreabă: „Aceasta ar fi menirea literaturii să eșueze în prețiozități formale (adică să vorbească la infinit despre propria ei facere), să se complacă în lamentări jalnice față de murdăria ori de vidul existenței, sau să se rezume la autocontemplarea unor trăiri și experiențe mediocre? Lectura ar trebui să fie, dimpotrivă, o multiplicare a eului, o cale de a trăi, prin intermediar, existențe pasionante, ce dau seamă de însăși bogăția infinită a realului. Ca să rezumăm, dacă vom rămâne închiși în ghetoul formalist
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
în volumul Falsificatorii de imagini (1979). Deși începe să scrie de pe băncile liceului, F. ajunge să publice proză relativ târziu, prea devreme totuși pentru a nu plăti tributul cerut de canonul realismului socialist. În esență, romanul Amar se constituie în jurul trăirilor copilului și apoi adolescentului Dick Tomaziu, un alter ego al autorului, în ultimii ani ai războiului și în cei ai instalării regimului comunist. Stăpânirea frazei, o anume putere descriptivă, capacitatea de a împleti firesc mai multe fire narative, înțelegerea psihologiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
sufletești e un gest ce are totdeauna ceva artificial. Dacă disting totuși, ca introducere la cercetarea ce trebuie intreprinsă aici, între stările individuale și cele totale, deosebirea între ele o aflu în faptul că cele dintîi sînt determinate de o trăire particulară, pe cînd celelalte, dimpotrivă, sînt provocate de o serie de trăiri. Oricît de bogată ar fi starea unei ipostaze individuale, conținutul respectiv senzații, gînduri, instincte, sentimente este limitat de relația lor comună cu o singură trăire. Din contra, la
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ca introducere la cercetarea ce trebuie intreprinsă aici, între stările individuale și cele totale, deosebirea între ele o aflu în faptul că cele dintîi sînt determinate de o trăire particulară, pe cînd celelalte, dimpotrivă, sînt provocate de o serie de trăiri. Oricît de bogată ar fi starea unei ipostaze individuale, conținutul respectiv senzații, gînduri, instincte, sentimente este limitat de relația lor comună cu o singură trăire. Din contra, la instalarea stărilor totale contribuie mai multe, poate chiar numeroase trăiri. Există, firește
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
determinate de o trăire particulară, pe cînd celelalte, dimpotrivă, sînt provocate de o serie de trăiri. Oricît de bogată ar fi starea unei ipostaze individuale, conținutul respectiv senzații, gînduri, instincte, sentimente este limitat de relația lor comună cu o singură trăire. Din contra, la instalarea stărilor totale contribuie mai multe, poate chiar numeroase trăiri. Există, firește, multe forme tranzitorii între o trăire individuală și o serie de trăiri. Cu totul particulară este numai trăirea unei varietăți date într-un același moment
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
serie de trăiri. Oricît de bogată ar fi starea unei ipostaze individuale, conținutul respectiv senzații, gînduri, instincte, sentimente este limitat de relația lor comună cu o singură trăire. Din contra, la instalarea stărilor totale contribuie mai multe, poate chiar numeroase trăiri. Există, firește, multe forme tranzitorii între o trăire individuală și o serie de trăiri. Cu totul particulară este numai trăirea unei varietăți date într-un același moment, de exemplu, vederea unui grup static de oameni sau de obiecte. Cînd este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
starea unei ipostaze individuale, conținutul respectiv senzații, gînduri, instincte, sentimente este limitat de relația lor comună cu o singură trăire. Din contra, la instalarea stărilor totale contribuie mai multe, poate chiar numeroase trăiri. Există, firește, multe forme tranzitorii între o trăire individuală și o serie de trăiri. Cu totul particulară este numai trăirea unei varietăți date într-un același moment, de exemplu, vederea unui grup static de oameni sau de obiecte. Cînd este trăită o varietate succesivă, ca atunci cînd ascultăm
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
senzații, gînduri, instincte, sentimente este limitat de relația lor comună cu o singură trăire. Din contra, la instalarea stărilor totale contribuie mai multe, poate chiar numeroase trăiri. Există, firește, multe forme tranzitorii între o trăire individuală și o serie de trăiri. Cu totul particulară este numai trăirea unei varietăți date într-un același moment, de exemplu, vederea unui grup static de oameni sau de obiecte. Cînd este trăită o varietate succesivă, ca atunci cînd ascultăm o melodie sau urmărim contururile unei
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de relația lor comună cu o singură trăire. Din contra, la instalarea stărilor totale contribuie mai multe, poate chiar numeroase trăiri. Există, firește, multe forme tranzitorii între o trăire individuală și o serie de trăiri. Cu totul particulară este numai trăirea unei varietăți date într-un același moment, de exemplu, vederea unui grup static de oameni sau de obiecte. Cînd este trăită o varietate succesivă, ca atunci cînd ascultăm o melodie sau urmărim contururile unei figuri, ori cînd un eveniment istoric
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de exemplu, vederea unui grup static de oameni sau de obiecte. Cînd este trăită o varietate succesivă, ca atunci cînd ascultăm o melodie sau urmărim contururile unei figuri, ori cînd un eveniment istoric se desfășoară pe o perioadă mai îndelungată, trăirea se compune dintr-un șir de experiențe individuale. Depinde de împrejurarea dacă episoadele particulare îi apar celui ce le trăiește într-o legătură intimă: numai atunci se va putea naște realmente o stare totală. Dacă n-ar exista absolut nici o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dintr-un șir de experiențe individuale. Depinde de împrejurarea dacă episoadele particulare îi apar celui ce le trăiește într-o legătură intimă: numai atunci se va putea naște realmente o stare totală. Dacă n-ar exista absolut nici o legătură între trăiri în cele din urmă, pe cît ne dăm seama, n-ar putea să intervină nici un fel de stări sufletești. Modul în care apare starea individuală prezintă deja dificultăți pentru cercetarea psihologică; stările totale comportă însă, potrivit naturii lucrurilor, probleme și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și nu numai viața ideilor, ci întreaga viață psihică se pune într-o puternică mișcare. Nici un alt interes, în afara celui intelectual, nu se mai poate afirma, nici o altă tendință; și cu toate astea, e prezentă cea mai mare însuflețire. O trăire de acest fel a avut René Descartes, la 10 noiembrie 1619, cînd se găsește în cantonamentul de iarnă, în Bavaria; după o cercetare ce-i luase foarte mult timp, i-a apărut dintr-o dată limpede calea pe care ar fi
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
stările individuale; dar le descrie cu măiestrie. El e înclinat să desconsidere stările totale, ca și cînd ar fi mai puțin autentice. Nici nu se lasă surprinse în treacăt, nici nu pot fi descrise la fel de intuitiv precum, de pildă, următoarea trăire măruntă: "O castană mică și verde, ce tocmai picase, se găsea pe podul de piatră, sub copacul lui Holberg, alături de cîteva crenguțe, de cîteva castane căzute mai demult și niște flori de castan, pe jumătate ofilite, mărunte și aduse laolaltă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
relativ simple. Chiar dacă am fi ales stări individuale absolut simple, s-ar fi văzut totuși că sînt presupuse mereu niște condiționări derivînd din experiențe anterioare. Mii de persoane au văzut castane verzi zăcînd pe jos, în Fiolstrade, fără să încerce trăirea lui Feilberg, iar tema de concurs care a făcut să se nască în mintea luiRousseau problema culturii a trecut pe dinaintea multora, fără să aibă efectul pe care l-a avut asupra lui. Așadar, și stările individuale pot avea un caracter
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acumulare se impune, într-un chip deloc foarte restrîns, în domeniul vieții sentimentale. Din schimbul dintre bucurie și durere, speranță și teamă, entuziasm și deprimare, pot apărea noi dispoziții fundamentale durabile. Ruptura cu dispozițiile ereditare creează, printr-o serie de trăiri, ceea ce numim, într-o formă mai mult involuntară, legată de natură, temperament iar în cazul unei strădanii, al unei acțiuni mai mult sau mai puțin conștiente, caracter. În Psihologia mea (V B, 5) am introdus expresia "eu real", ca să denumesc
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
natură, temperament iar în cazul unei strădanii, al unei acțiuni mai mult sau mai puțin conștiente, caracter. În Psihologia mea (V B, 5) am introdus expresia "eu real", ca să denumesc ceea ce este, într-acest fel, parțial, o premisă pentru influența trăirilor asupra stărilor sufletești, parțial, efectul acesteia. Ca să evităm o neînțelegere prea frecventă, chiar și la unii psihologi eminenți, trebuie să subliniem în mod expres că acest eu real nu are nevoie să fie un obiect al conștiinței individului însuși. Faptul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
decît cele individuale. Acestea din urmă pot să dispară fără efecte puternice, fără ca prin nașterea ori prin influența lor să se găsească într-o legătură precisă cu ceea ce constituie, în noi, centralul propriuzis. Psihologia admite desigur că toate stările și trăirile lasă efecte în urma lor, că ele își aduc contribuția la evoluția ordinii firești interioare, participînd direct sau indirect, pozitiv sau negativ, la crearea de stări totale.5 De fapt însă, cercetării psihologice i se stabilește prin această supoziție doar un
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
interioare 6. În cele spuse mai înainte, au fost arătate deja unele exemple de stări totale; doresc acum să mai adaug cîteva. Respectul, melancolia, resemnarea, fidelitatea, bucuria cu-noașterii sînt stări totale, atunci cînd presupun o serie de experiențe de viață, trăiri de un gen mai mult sau mai puțin compus și intensiv. Ele sînt deosebite de efervescențele momentane și de strădaniile instinctive, de hotărîrile stimulate de situații trecătoare, ca și de dispozițiile și imboldurile ce dispar la fel de repede cum au apărut
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a oricărei afirmări de însușiri considerate ca specifice pentru un om. O descriere exactă a modului în care se naște starea totală se găsește deja la Platon. În cartea a patra a Statului (p. 429 D., E.), el compară diversele trăiri cu diferitele straturi de culori ce trebuie aplicate pe o stofă, înainte de a pune culoarea specială pe care vrem să i-o dăm. "Știi doar că vopsitorii cînd vor să coloreze lîna în roșu purpuriu, aleg mai întîi din numeroasele
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poate face să apară la diferiți oameni o varietate mai bogată de trăsături de caracter. Soarta ne "grunduiește" cu o serie de trăsături coloristice înaintea apariției stării totale, ce stabilește tonul coloristic specific al caracterului nostru. 3.Contopire și organizare Trăirile pot intra în contact unele cu altele în moduri diverse, pentru a forma legături și a alcătui, sub influența lor, noi stări totale în viața sufletească. Se deosebesc de obicei trei feluri de elemente, laturi sau însușiri ce pot distinge
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Se mai poate întîmpla apoi ca sentimentul să fie atît de profund înrădăcinat în suflet încît să nu înceteze nici chiar cînd încetează stimulul care l-a provocat, ci să se extindă asupra întregii stări, înlocuind sentimentele legate de alte trăiri, presupunînd că asemenea sentimente s-ar putea totuși afirma. În afara acestor posibilități, mai există însă una, care e de un interes aparte pentru cercetarea ce urmează. Unele elemente sentimentale, legate de cauze diferite, pot intra în asociații cu altele, așa
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
între ele. Trebuie prestată de aceea o activitate psihică atîta vreme cît trăim. 4. Caracterul istoric al vieții psihice Probabil că în toate timpurile s-au putut forma în conștiința umană stări totale. Ele vor apărea însă mai ușor cînd trăirile devin mai bogate și mai variate. Ca atare, vor apărea mai mult în epoca modernă decît în vremurile mai vechi și vor fi mai pronunțate, prezentînd mai multe nuanțe și mai numeroase diferențe individuale decît odinioară, cînd viața avea un
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
elemente, ce poate duce la dezagregarea sau la dezvoltarea unor forme noi, eventual prin excluderea unor elemente ce nu se puteau împăca cu celelalte. Un om poate să-și păstreze coeziunea lăuntrică doar uitînd, poate, pe cît posibil, o anumită trăire particulară și reprimînd-o în incoștient. Lear îndepărta cu violență amintirea ingratitudinii fiicelor sale, ca să nu-l înnebunească. "o, that way madness lies; let me shun that; no more of that!" (King Lear, III,4,21). Nu numai trăirile reale pot
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o anumită trăire particulară și reprimînd-o în incoștient. Lear îndepărta cu violență amintirea ingratitudinii fiicelor sale, ca să nu-l înnebunească. "o, that way madness lies; let me shun that; no more of that!" (King Lear, III,4,21). Nu numai trăirile reale pot provoca sciziune și dazagregare. Posibilitățile joacă și ele un mare rol, cu cît sînt reprezentările mai variate, cînd atrăgînd, cînd înspăimîntînd, cînd amîndouă laolaltă. "Numai cel care a fost format prin posibilități", zice Kierkegaard 11, "este alcătuit conform
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]