151,683 matches
-
favorabil în colectivele de muncă; îmbunătățirea activității de recrutare, angajare și promovare a personalului etc. 4.4. Analiza-diagnoză a utilizării timpului de lucru Folosirea rațională a resurselor de muncă presupune utilizarea deplină și eficientă a acesteia. Asigurarea folosirii depline a resurselor de muncă se realizează prin creșterea gradului de ocupare și prin utilizarea integrală a timpului de lucru. Folosirea eficientă a resurselor de muncă presupune: utilizarea forței de muncă în raport cu pregătirea și calificarea, cu vârsta și cu sexul, asigurarea unui raport
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de lucru Folosirea rațională a resurselor de muncă presupune utilizarea deplină și eficientă a acesteia. Asigurarea folosirii depline a resurselor de muncă se realizează prin creșterea gradului de ocupare și prin utilizarea integrală a timpului de lucru. Folosirea eficientă a resurselor de muncă presupune: utilizarea forței de muncă în raport cu pregătirea și calificarea, cu vârsta și cu sexul, asigurarea unui raport optim între personalul calificat și cel necalificat, între numărul de muncitori și personalul de conducere și administrație, între muncitorii de bază
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și cu sexul, asigurarea unui raport optim între personalul calificat și cel necalificat, între numărul de muncitori și personalul de conducere și administrație, între muncitorii de bază și cei auxiliari, creșterea stabilității forței de muncă etc. Îmbunătățirea folosirii depline a resurselor de muncă duce la creșterea productivității muncii, precum și a eficienței generale a activității întreprinderii. În cadrul analizei-diagnostic a utilizării timpului de lucru al muncitorilor se urmăresc aspectele legate de folosirea deplină și rațională a acestuia, precum și efectele utilizării incomplete a timpului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
datorită, în special, consecințelor negative induse asupra activității întreprinderilor, precum: diminuarea volumului producției; scăderea productivității muncii; folosirea nerațională a echipamentelor; prestarea de ore suplimentare; creșterea costului de producție; munca în asalt; depășirea absolută și relativă a numărului de muncitori (salariați, resurse umane) etc. Astfel, folosirea incompletă a timpului de lucru determină diminuarea volumului producției. Sporul de producție ce s-ar putea obține prin utilizarea completă a timpului de lucru se stabilește prin înmulțirea timpului total neutilizat, care depinde, la rândul său
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
calculează coeficientul folosirii locurilor de muncă, prin împărțirea numărului de zile-om lucrate în schimbul cu activitatea maximă la numărul locurilor de muncă înmulțit cu numărul zilelor lucrătoare din cursul perioadei. Analiza-diagnostic poate stabili numărul locurilor de muncă (slujbelor) neacoperite cu resurse de muncă pe schimburi, prin înmulțirea diferenței dintre coeficientul numărului de schimburi și regimul legal de schimburi cu numărul locurilor de muncă (slujbelor). Totodată, prin înmulțirea coefi cientului de folosire a schimburilor cu coeficientul folosirii locurilor de muncă se obține
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
productivității muncii anuale, zilnice și orare, rezultă că nivelul acestor indicatori este direct proporțional cu volumul producției obținute și invers proporțional cu timpul de muncă cheltuit. Dintre indicatorii productivității muncii prezentați, cel mai corect mod de exprimare a eficienței utilizării resurselor de muncă îl reprezintă productivitatea muncii orare, pentru că ține seama de timpul efectiv lucrat exprimat în ore-om.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
multe ori fără ca funcția ei să fie strict sau, măcar în mod preponderent, una de comunicare. În primul rând se impune ca limba literară să fie deosebită din punct de vedere cantitativ de diferitele stiluri obișnuite ale limbii. Ea exploatează resursele limbii mult mai deliberat și mai sistematic în opera unui poet subiectiv găsim exprimată o "personalitate" .mult mai închegată și mai vie decât cea a persoanelor pe care le întâlnim în viața de toate zilele. Unele tipuri de poezie vor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
în viața de toate zilele. Unele tipuri de poezie vor folosi în mod absolut intenționat paradoxul, ambiguitatea, schimbarea contextuală a înțelesului și chiar și asocierea ilogică a unor categorii gramaticale cum ar fi genul sau timpul. Limbajul poetic organizează, strunește resursele limbii vorbite și uneori chiar le siluiește în strădania lui de a ne face să înțelegem, de a ne cuceri atenția. Multe dintre aceste resurse scriitorul le găsește formate și preformate de munca tăcută și anonimă a multor generații. In
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
ilogică a unor categorii gramaticale cum ar fi genul sau timpul. Limbajul poetic organizează, strunește resursele limbii vorbite și uneori chiar le siluiește în strădania lui de a ne face să înțelegem, de a ne cuceri atenția. Multe dintre aceste resurse scriitorul le găsește formate și preformate de munca tăcută și anonimă a multor generații. In unele literaturi foarte dezvoltate, și în special în anumite epoci, poetul se poate mulțumi să folosească o convenție stabilită: limba, ca să spunem așa, poetizează pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de el, exact în același mod în care utilizează simbolurile și miturile civilizațiilor clasice, teutonice, celtice și creștine. Toate aceste deosebiri dintre ceea ce e și ceea ce nu e literatură, pe care le-am discutat - organizarea, expresia personală, sesizarea și exploatarea resurselor limbii, lipsa scopului practic și, desigur, caracterul fictiv - nu constituie altceva decât reformularea, într-un cadru de analiză semantică, a unor străvechi termeni estetici, ca "unitate în varietate", "contemplare dezinteresată", "distanțare estetică", "detașare", "invenție", "imaginație", "creație". Fiecare dintre acești termeni
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
după Mircea Damian și Stoian Gh. Tudor, la „umorul proletar”: „evocă umoristic, pe urmele lui Bacalbașa, mizeriile vieții de cazarmă și stenografiază nu fără pitoresc limbajul mahalalelor”. Prozatorul practică incizii scurte, dar cu alonjă nuvelistică, în biografia oamenilor obișnuiți, valorificând resursele cotidianului, deopotrivă dramatice, mizere și stereotipe, ca și potențialul său de insolit și pitoresc: un amploiat ajuns muritor de foame din cauza firii lui idealist-fantaste e luat, la o înmormântare, drept prietenul preferat al decedatului, având astfel ocazia să se înfrupte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
și singurul. Destinul unui sculptor precum Paciurea este singular, iar dimensiunea simbolistă a chimerelor sale alunecă spre o tot mai pronunțată definiție modernistă. În acest interval, 1902-1916, simbolismul în artele plastice și nu numai își consumă febril existența și ultimele resurse fără a fi scutit de contestații care se intensifică pe parcurs. În acest sens pot fi urmărite articolele lui Tudor Arghezi, un bun reper al epocii. În perioada interbelică simbolismul a fost radiat din rațiuni estetice, fiind împins în afara scenei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poetului, care avea la rândul său un debut simbolist în cercul afin al lui Alexandru Bogdan-Pitești, beneficiul verdictului final. Dacă pentru Arghezi există un model negativ în pictură, acesta este Kimon Loghi; și nu pentru că Arghezi nu ar găsi suficiente resurse sarcastice pentru o pleiadă de pictori (printre care Emilian Lăzărescu, Mișu Teișanu, Artur Verona, Ștefan Popescu, primii trei fiind irecuperabil demiși). Ci pentru că, într-un anume fel, Kimon Loghi devine un "caz școală", un antimodel, atât prin succesul pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unor Întreprinderi, chiar concurente, pentru a crește performanțele manageriale și a utiliza eficient capacitățile de producție. Era globalizării Înseamnă și emergența economiei virtuale. Se dezvoltă „web11 Întreprinderile”, „Întreprinderi digitale”, „Întreprinderi virtuale”. Această nouă Întreprindere valorizează informația ca cea mai importantă resursă, facilitează dezvoltarea unor noi modalități de comunicare, capătă o nouă configurație spațială. Referindu-se la multitudinea consecințelor pe care fenomenul globalizării le produce la nivelul organizațiilor, Întreprinderilor, societății În ansamblu, A. Giddens și W. Hutton (2000) precizează: „Nu există nici un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de-a doua etapă se referă chiar la producerea schimbării prin aplicarea unui plan, a unui program de acțiune menit să deplaseze organizația spre o stare nouă, satisfăcătoare, superioară. De maximă importanță, În această etapă, este generarea schimbării la nivelul resursei umane. Reînghețarea este a treia etapă În care comportamentele, atitudinile sau sentimentele nou formate devin aspecte permanente, eficiente ale organizației. Studiind procesul de schimbare, G. Johns (1998) adaugă etapelor menționate anterior o serie de probleme pe care organizația le Întâmpină
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Această achiziționare de informații este necesară pentru clarificarea problemei, a sistemului de metode și tehnici de intervenție, pentru prefigurarea schimbării. Firmele pot apela În această situație la agenți ai schimbării, experți În psihologie organizațională, care să Îndrume și să gestioneze resursele informaționale, relaționale, manageriale etc. Într-o manieră strategică; b) rezistența reprezintă un alt factor perturbator al schimbării și se exprimă prin absența manifestată direct sau indirect a sprijinului acordat de membrii organizației eforturilor ce vizează schimbarea. Aceasta poate avea drept
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și din exteriorul acesteia. Organizația nu este statică și nici izolată de mediul social. Există o puternică interdependență Între mediul organizațional și cel social, În sensul că tendințele sociale orientează dezvoltarea organizației, iar organizația exercită influență, la rândul său, asupra resursei umane integrante și asupra masei consumatoare. Strategiile de adaptare organizațională performantă trebuie să răspundă la două mari dimensiuni ale succesului. Una este reprezentată de cerințele mediului intern și ale resursei umane angajate, astfel Încât să se obțină un nivel optim al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dezvoltarea organizației, iar organizația exercită influență, la rândul său, asupra resursei umane integrante și asupra masei consumatoare. Strategiile de adaptare organizațională performantă trebuie să răspundă la două mari dimensiuni ale succesului. Una este reprezentată de cerințele mediului intern și ale resursei umane angajate, astfel Încât să se obțină un nivel optim al satisfacției și dezvoltării personale, iar alta este reprezentată de solicitările consumatorului care trebuie să primească produse adecvate ritmului și stilului propriu de viață. Se impun o serie de transformări În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Gonzalez Molina (2002) că o cale sigură spre succes este economia emoțională. „Marile organizații obșin creșteri și profituri durabile deoarece fac ceea ce alte companii nu reușesc: maximizează talebtele individuale Înnăscute ale angajaților În relațiile cu clienții. Ei știu că folosirea resurselor umane este singurul domeniu În care Îmbunătățirile semnificative pot duce spre o sursă nelimitată de avantaje pe piața muncii” (2002, p. 15). În acest context autorii apreciază că marile companii știu cum sp păstreze carea dreaptă În labirintul concurenței globale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o teorie a dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962) (apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este descrisă de autoare ca un instrument de marketing focalizat pe resursa umană. Această teorie Își propune să evidențieze pattern-uri, modele de comunicare la nivelul consumatorilor, preferințe și gusturi și trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
corelația dintre comportamentul consumatorului și stilul său de viață, pe care o exprimă sub forma celor șase axiome principale: Axioma preferințelor - evidențiază faptul că orice consumator este obligat să-și ierarhizeze multiplele nevoi, Întrucât importanța lor nu este aceeași, iar resursele de care dispune sunt Întotdeauna mai reduse decât ele. Dar, ierarhizarea se modifică, pentru că o nevoie satisfăcută duce la apariția altora, iar comportamentul consumatorului este permanent supus procesului de Învățare și de adaptare la mediul economico social aflat mereu În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o teorie a dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962, apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este descrisă de autoare ca un instrument de marketing focalizat pe resursa umană. Această teorie Își propune să evidențieze pattern-uri, modele de comunicare la nivelul consumatorilor, preferințe și gusturi și trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
perioadă de timp. Intenția de cumpărare poate să conducă sau nu la cumpărarea produsului sau serviciului respectiv, În funcție de modul cum acționează În timp unii factori ce pot favoriza sau inhiba realizarea intenției, cum sunt: evoluția prețurilor și tarifelor, situația ofertei, resursele financiare ale cumpărătorului, presiunea timpului și alte influențe de natură psiho sociologică etc. P. Kotler (1997) grupează acești factori În două categorii cu influențe deosebite asupra deciziei: atitudinea altor persoane față de produsul În cauză, care se manifestă fie prin intensitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
iar produsele de Încălțăminte constituie un element foarte important de susținere a managementului impresiei. Chiar și riscul financiar atrage după sine implicații psihologice prin aceea că pierderea În acest plan induce o imagine de sine negativă, de manager deficitar al resurselor personale sau familiale și se conturează o atitudine de respingere față de firma, producătorul sau magazinul furnizor. Comportamentul post-cumpărare. După ce s-a efectuat cumpărarea, consumatorul va face o evaluare a gradului În care decizia luată a fost bună sau nu. Dacă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manifestarea asertivității și a competenței sociale. Așa cum am menționat anterior, un alt element cu o mare valoare În afirmarea de sine și asertivitate este autoprezentarea. Autoprezentarea utilizează două strategii: agreabilitatea și autopromovarea care urmăresc aprecierea competenței unei persoane, recunoașterea cunoștințelor, resurselor, rolului și statusului persoanei. Prin autoprezentare oferim informații celorlalți, care le vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]