145,920 matches
-
La scurt timp după ce au reușit să facă ordine în cultura considerată nocivă pentru omul de tip nou, comuniștii au realizat că le trebuie o nouă generație de scriitori, dispuși să scrie literatură revoluționară. În acest scop, s-a cerut comitetelor regionale de partid din toată țara să propună pentru primirea ca studenți ai acestei școli de "literatură și critică literară", tineri până în 30 de ani, care lucrau direct în producția industrială, în agricultură, pe șantiere, în armată. Selecția se făcea
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
cercuri literare și cenacluri, cei care se remarcau în vreun fel în aceste organizații - chiar dacă scrierea lor era complet agramată - aveau în principiu posibilitatea de a fi recomandați pentru școala de literatură. Cei ce făceau aceste recomandări erau membri ai comitetului de partid, în regiuni - responsabili cu propaganda și agitația, care includeau și îndrumarea culturii. Între profesorii Școlii de Literatură s-au numărat Mihai Gafița, profesor de istoria literaturii române la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, unde a condus și cenaclul
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
Armata și populația armeană, epuizate de șase ani de războaie, nu au mai fost capabile să continue rezistența. Când Armata Roșie a intrat în Erevan pe 4 decembrie 1920, guvernul republicii armene s-a predat pur-și-simplu. Pe 5 decemb rie, Comitetul revoluționar armean, „Revkom”, format în principal din armeni originari din Azerbaidjan, a intrat la rândul lui în oraș. În cele din urmă, pe 6 decembrie, membrii temutei poliții politice sovietice organizată de Felix Dzerjinski, CEKA, au intrat în Erevan. Republica
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
Regatul Unit și Turcia își disputau controlul asupra fostei provincii otomane Mosul în deceniul al treilea. În conformitate cu prevederile Tratatului de la Lausanne, Mosul trecea sub controlul britanic, dar noua republică turcă pretindea că provincia este parte a teritoriului său istoric. Un comitet al Ligii Națiunilor format din trei persoane a efectuat o vizită în regiune și și-a prezentat concluziile în 1925. Comitetul recomanda ca Mosulul să rămână în cadrul Irakului și ca Regatul Unit să păstreze mandatul pentru încă 25 de ani
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
Mosul trecea sub controlul britanic, dar noua republică turcă pretindea că provincia este parte a teritoriului său istoric. Un comitet al Ligii Națiunilor format din trei persoane a efectuat o vizită în regiune și și-a prezentat concluziile în 1925. Comitetul recomanda ca Mosulul să rămână în cadrul Irakului și ca Regatul Unit să păstreze mandatul pentru încă 25 de ani, asigurând astfel dreptul la autonomie al kurzilor. Turcia a respins această decizie. În cele din urmă, Regatul Unit, Irakul și Turcia
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
25 de ani, asigurând astfel dreptul la autonomie al kurzilor. Turcia a respins această decizie. În cele din urmă, Regatul Unit, Irakul și Turcia au semnat un tratat pe 5 iulie 1926, care respecta în cea mai mare parte decizia comitetului Ligii Națiunilor. Mosulul a rămas sub controlul britanic până când Irakul a devenit independent în 1932. Britanicii au păstrat în Irak baze militare și dreptul la liber tranzit al forțelor lor în regiune. Britanicii au făcut trei promisiuni în timpul primului război
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
și Šiauliai. La Casa Presei, armata sovietică a folosit muniție de război împotriva civililor, dinre care mai mulți au fost răniți. La ora 15, ora expirării ultimatumului, liderul Diviziei Ideologice a Partidului Comunist din Lituania, Juozas Jermalavičius, a anunțat înființarea Comitetului Național de Salvare al RSS Lituaniene, pe care l-a proclamat singurul guvern legitim din Lituania. La 16:40, Ministrul de Externe al URSS a primit o notă diplomatică din partea omolugului său lituanian Algirdas Saudargas prin care acesta își exprima
Evenimentele din ianuarie 1991 din Lituania () [Corola-website/Science/320532_a_321861]
-
Mihail Gorbaciov de trei ori fără succes. Ministrul adjunct al Apărării Uniunii Sovietice, generalul Vladislav Acealov, a sosit în Lituania și a preluat comanda tuturor operațiunilor militare. Oameni din toată Lituania au început să încercuiască principalele clădiri strategice: Consiliul Suprem, Comitetul de Radio și Televiziune, turnul TV din Vilnius și principala centrală telefonică. Tot în timpul nopții, unitățile militare sovietice au ocupat Detașamentul Special de Poliție al RSS Lituaniene (OMON) aflat într-o suburbie a Vilniusului și au încercat fără succes să
Evenimentele din ianuarie 1991 din Lituania () [Corola-website/Science/320532_a_321861]
-
Broliai lietuviai, nacionalistų ir separatistų vyriausybė, kuri priešpastatė save liaudžiai, nuversta. Eikite pas savo tėvus, vaikus!"” ("„Frați lituanieni! Guvernul naționalist și separatist care a oprimat poporul a fost răsturnat! Mergeți la părinții și copiii voștri!”"). La ora 2, după ce la Comitetul de Radio și Televiziune s-a tras în clădire, peste mulțime, transmisiunea TV a fost întreruptă, ultima secvență filmată arătând un soldat sovietic venind spre cameră și oprind-o. La ora 2:30, un mic studio TV din Kaunas a
Evenimentele din ianuarie 1991 din Lituania () [Corola-website/Science/320532_a_321861]
-
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În perioada 1969-1976 este ales deputat în Sovietul Orășenesc Chișinău , punând în discuție aspectul ecologic al orașului, criticând ineficiența organelor vizate cu instalarea dispozitivelor de curățire a aerului . În august 1978 Ion Drabenco, prin hotărârea Comitetului Central al PCM și Consiliului de Miniștri, a fost confirmat în calitate de membru al Consiliului Republican pentru coordonarea problemelor tehnico-științifice, iar în mai 1979 a participat la lucrările "Congresului VIII International IMEKO". A fost membru al Consiliului specializat de susținere a
Ion Drabenco () [Corola-website/Science/320541_a_321870]
-
participat la lucrările "Congresului VIII International IMEKO". A fost membru al Consiliului specializat de susținere a tezelor de doctor al "Institutului de Fizică Aplicată al AȘM", iar în ianuarie 1972 și apoi în mai 1981 a devenit membru al secției Comitetului pentru Premii de Stat al RSSM în domeniul științei și tehnicii. În anii 1972-1978 a fost ales membru al prezidiului Camerei de Comerț și Industrie a Republicii. Din 1983, Ion Drabenco, deține titlul de conferențiar universitar la "Universitatea Tehnică a
Ion Drabenco () [Corola-website/Science/320541_a_321870]
-
antihipertensive sunt disponibile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. Riscul cardiovascular al pacientului (inclusiv riscul de infarct miocardic sau de apoplexie) și măsurătorile tensiunii arteriale sunt avute în vedere pentru a prescrie astfel de medicamente. Dacă este inițiat tratamentul medicamentos, Al Șaptelea Comitet Național asupra Hipertensiunii de la Institutul Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge (JNC-7) recomandă ca medicul să monitorizeze răspunsul la tratament și să evalueze orice reacții adverse produse de medicație. Reducerea tensiunii arteriale cu 5 mmHg poate scădea riscul de apoplexie
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
(n. 8 octombrie 1934, Rubla, comuna Valea Râmnicului, județul Buzău) este un profesor universitar și istoric român. A deținut funcția de președinte al "Comitetului de Cultură și Artă" al județului Prahova, apoi, timp de mai multe decenii, a fost cadru didactic la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești. În prezent e pensionar și activează, ca profesor de politologie, la filiala din Ploiești a Universității "“George Barițiu
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
așa cum au fost academicienii Ștefan Ștefănescu, Jean Livescu, Virgil Cândea, Mircea Petrescu-Dâmbovița, Gheorghe Platon și profesorii universitari Mihai Berza, Dumitru Almaș, Cornelia Bodea, Hadrian Daicoviciu și alții de la universitățile din București, Iași și Cluj-Napoca. În perioada când era președinte al "Comitetului de Cultură și Artă" al județului Prahova și se ocupa de reluarea cursurilor "Universității Populare de Vară" de la Vălenii de Munte, Ion Șt. Baicu a reeditat ziarul care apăruse, odinioară, sub egida lui Nicolae Iorga: ""Neamul Românesc"". Stilul naționalist al
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
din totalul de 300 pagini cu date inedite din arhive). 2. "Prahova - tradiții de luptă și înfăptuiri", Ploiești, “Întreprinderea Poligrafică”, 1974 (coautor, 30 din totalul de 180 pagini de istorie locală). 3. "Izvoare istorice prahovene. 1918-1928", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1975 (redactor responsabil, 275 pagini). 4. "Izvoare istorice prahovene. 1929-1933", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1976 (redactor responsabil, 278 pagini
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
de 180 pagini de istorie locală). 3. "Izvoare istorice prahovene. 1918-1928", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1975 (redactor responsabil, 275 pagini). 4. "Izvoare istorice prahovene. 1929-1933", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1976 (redactor responsabil, 278 pagini). 5. "Prahova - Vatră de Istorie", culegere de studii și articole, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și Muzeul de Istorie și Arheologie, 1977 (unul dintre
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
redactor responsabil, 275 pagini). 4. "Izvoare istorice prahovene. 1929-1933", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1976 (redactor responsabil, 278 pagini). 5. "Prahova - Vatră de Istorie", culegere de studii și articole, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și Muzeul de Istorie și Arheologie, 1977 (unul dintre coordonatori, 235 pagini). 6. "Istoria Prahovei în date cronologice", partea I și II, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și Biblioteca “Nicolae Iorga”, 1977 (coautor, 894 pagini
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
pagini). 5. "Prahova - Vatră de Istorie", culegere de studii și articole, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și Muzeul de Istorie și Arheologie, 1977 (unul dintre coordonatori, 235 pagini). 6. "Istoria Prahovei în date cronologice", partea I și II, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și Biblioteca “Nicolae Iorga”, 1977 (coautor, 894 pagini). 7. "Monografia județului Prahova", București, Editura “Sport-Turism”, 1978 (coautor, 30 din totalul de 346 pagini vizând țara lui Moș Ploae). 8. "Mișcarea Socialistă în Valea Prahovei. 1870-1918", Ploiești
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
să fie investigate de o comisie din care urmau să facă parte și doi observatori desemnați de guverne neutre . Calthorpe avea să transmită un mesaj la Foreign Office: „Acțiunile întreprinse pentru arestări au fost foarte satisfăcătoare și au intimidat, cred, Comitetul Uniunii pentru Progres din Constantinople”. Mesajul lui Calthorpe a fost bine înțeles de sultan. Tradiția orientală presupunea prezentarea unor daruri către o autoritate în timpul unui conflict serios. Uneori, aceste daruri erau „căderea de capete”. Obiectivul suprem al sultanului era păstrarea
Ocuparea Istanbulului () [Corola-website/Science/320702_a_322031]
-
unor daruri către o autoritate în timpul unui conflict serios. Uneori, aceste daruri erau „căderea de capete”. Obiectivul suprem al sultanului era păstrarea integrității instituțiilor otomane. Dacă furia lui Calthorpe putea fi potolită prin aruncarea oprobriului asupra a câțiva membri ai Comitetului pentru Uniune și Progres și prin asta Imperiul Otoman ar fi obținut un tratament mai bun la Conferința de Pace de la Paris, acesta era un preț acceptabil. Procesele au început la Istanbul pe 28 aprilie 1919. Acuzarea a adus ca
Ocuparea Istanbulului () [Corola-website/Science/320702_a_322031]
-
falșii clarvăzători sau mediumi. Vasta sa experiență în ceea ce privește numerele de magie i-a permis să demaște mulți escroci care reușiseră să păcălească până atunci oameni de știință și cercetători renumiți. Mai mult decât atât, el a fost un membru al comitetului American Științific care oferea un premiu în bani oricărui medium care își putea demonstra clar abilitățile paranormale. Până la moartea sa, comitetul nu dăduse nici un premiu. Pe măsură ce faima sa de "vânător de fantome" creștea, el chiar începuse să se deghizeze și
Harry Houdini () [Corola-website/Science/320748_a_322077]
-
păcălească până atunci oameni de știință și cercetători renumiți. Mai mult decât atât, el a fost un membru al comitetului American Științific care oferea un premiu în bani oricărui medium care își putea demonstra clar abilitățile paranormale. Până la moartea sa, comitetul nu dăduse nici un premiu. Pe măsură ce faima sa de "vânător de fantome" creștea, el chiar începuse să se deghizeze și să participe la ședințe de spiritism, împreună cu un reporter și cu un ofițer de poliție. Probabil că cel mai faimos medium
Harry Houdini () [Corola-website/Science/320748_a_322077]
-
ci pentru cauza apărării Orientului. Mișcarea Națională Turcă a câștigat astfel simpatia musulmanilor din țările Orientului Îndepărtat, care trăiau sub regimurile coloniale ale puterilor occidentale, și care considerau Turcia ca singura națiune care avea șanse reale să-și câștige independența. Comitetul Khilafet din Bombay a strâns fonduri pentru sprijinirea luptei naționalitilor turci, cărora le-a trimis în mod constant bani și scrisori de susținere. Trupele turcești aveau în frunte o serie de comandanți competenți, veterani ai Primului Război Mondial. Ele s-au bucurat
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
octombrie 1935 Crucea Roșie a reușit să trimită un reprezentant, Carl Jacob Burckhardt, în lagăr. Acesta l-a întâlnit pe Ossietzky, care era într-o stare extrem de precară. În 1935 nu a fost decernat niciun Premiu Nobel pentru Pace deoarece comitetului de decernare a premiului i-a trebuit mai mult timp să se decidă. După ce Ossietzky a fost transferat la un spital de închisoare, Ossietzky a fost chemat la o întrevedere cu Hermann Göring, care i-a promis eliberarea și o
Carl von Ossietzky () [Corola-website/Science/321506_a_322835]
-
ca pacifist împotriva Germaniei. Ossietzky a refuzat. Lui Ossientzky i s-a decernat în 1936 Premiul Nobel pentru Pace pe anul 1935. În prealabil, ministrul de externe norvegian Halvdan Koht și președintele partidului Venstre, Johan Ludwig Mowinckel se retrăseseră din comitet pentru ca guvernul norvegian să nu fie tras la răspundere pentru alegerea pe care urma să o facă comitetul. Ziarele norvegiene "Aftenposten", "Morgenbladet", "Nationen" și alte ziare conservatoare au fost împotriva decernării premiului unui deținut, spunând că este o acțiune anti-germană
Carl von Ossietzky () [Corola-website/Science/321506_a_322835]