145,920 matches
-
Pace pe anul 1935. În prealabil, ministrul de externe norvegian Halvdan Koht și președintele partidului Venstre, Johan Ludwig Mowinckel se retrăseseră din comitet pentru ca guvernul norvegian să nu fie tras la răspundere pentru alegerea pe care urma să o facă comitetul. Ziarele norvegiene "Aftenposten", "Morgenbladet", "Nationen" și alte ziare conservatoare au fost împotriva decernării premiului unui deținut, spunând că este o acțiune anti-germană. Și scriitorul Knut Hamsun a fost împotriva decernării premiului lui Ossietzky, printr-un articol publicat în ziarul Aftenposten
Carl von Ossietzky () [Corola-website/Science/321506_a_322835]
-
apărarea lui Ossietzky. 33 de scriitori norvegieni au trimis o declarație în care îl condamnau pe Hamsun că atacă un deținut care nu se poate apăra. Atât "Aftenposten" cât și "Tidens Tegn" au refuzat să publice declarația. Cu toată opoziția, Comitetul Nobel a decis să-i decerneze lui Ossietzky Premiul Nobel pentru Pace pe anul 1935, după un vot în care au fost și voturi împotrivă. Familia Nobel a depus un protest, iar Regele Haakon al VII-lea nu a participat
Carl von Ossietzky () [Corola-website/Science/321506_a_322835]
-
fost cumpărată de vistiernicul Iordache Rosetti-Roznovanu, apoi a fost moștenită de fiul său, Neculai Rosetti-Roznovanu. Acesta a vândut proprietatea colonelului Eugeniu Alcaz. Următorii proprietari au devenit apoi membrii familiei Brătianu. În anul 1946, moșia Pașcani Deal a fost expropriată de către Comitetul Local pentru Reformă Agrară din comuna Pașcani (județul Baia), de la ultimul proprietar, profesorul Gheorghe I. Brătianu. În imediata vecinătate a palatului, vistiernicul Iordache Cantacuzino și a doua sa soție, Alexandra, au ctitorit în anul 1664 Biserica „Sf. Voievozi” din Pașcani
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
față de personalitatea ilustrului conducător al socialismului victorios, mareșalul Iosif Visarionovici Stalin, genialul comandant al armatei pașnice a tuturor muncitorilor de pe glob, cere prezența unui mare monument ridicat în onoarea sa în centrul Capitalei. Dornice să împlinească această urgentă necesitate culturală, Comitetul pentru Artă și Comitetul de Partid al Capitalei au hotărât să instituie un concurs. Artiștii au datoria patriotică de a se înscrie. Numai arta și talentul unui artist într-adevăr creator vor putea desemna câștigătorul!"". Favorit din cei zece sculptori
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
al socialismului victorios, mareșalul Iosif Visarionovici Stalin, genialul comandant al armatei pașnice a tuturor muncitorilor de pe glob, cere prezența unui mare monument ridicat în onoarea sa în centrul Capitalei. Dornice să împlinească această urgentă necesitate culturală, Comitetul pentru Artă și Comitetul de Partid al Capitalei au hotărât să instituie un concurs. Artiștii au datoria patriotică de a se înscrie. Numai arta și talentul unui artist într-adevăr creator vor putea desemna câștigătorul!"". Favorit din cei zece sculptori rămași în concurs după
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
în mișcarea revoluționară rusă, sub numele de Tcacenco. A participat la mișcările revoluționare din februarie și octombrie. La sfârșitul anului 1917 revine acasă pentru a propăvădui cauza comunistă. După Unirea Basarabiei cu România, este ales în octombrie 1919 secretar al comitetului comunist din Chișinău, iar apoi al organizației regionale de partid. Stabilește contacte cu Alecu Constantinescu, unul din liderii comuniști ai organizației din București. Pe 6 august 1920 Tcacenco este arestat împreună cu alți câțiva activiști. În 17 august reușește să scape
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
spre Iași. În februarie 1921 curtea marțială din Chișinău îl condamnă în la pedeapsa cu moartea (în lipsă). în Iași, asistă la organizarea mișcării comuniste locale. În martie 1921 are loc la Iași conferința organizației comuniste, Tcacenco este ales în comitetul central al acesteia. Susține în timpul dezbaterilor crearea unei mișcări comuniste unice, membră a Partidului Socialist Român, opunându-se ideii de a crea mai multe organizații locale diferite. Este arestat alături de majoritatea delegaților de către autoritâățile române pe 26 martie. Tcacenco a
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
februarie 1921. In August 1923 sentința este anulată, Tcacenco fiind obigat să părăsească țara în 30 de zile. Pleacă în Praga. În timpul exilului lucrează pentru Comintern. În 1924, la al treilea congres al Partidului Comunist Român este ales membru în Comitetul Central, în martie și aprilie 1925 reprezentând Partidul în Comitetul Executiv al Internaționalei. Aici participă în comisiile politice, comerciale și rurale. Tcacenco revine pentru scurt timp în România în iulie 1925, dar este nevoit să plece din nou la Praga
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
obigat să părăsească țara în 30 de zile. Pleacă în Praga. În timpul exilului lucrează pentru Comintern. În 1924, la al treilea congres al Partidului Comunist Român este ales membru în Comitetul Central, în martie și aprilie 1925 reprezentând Partidul în Comitetul Executiv al Internaționalei. Aici participă în comisiile politice, comerciale și rurale. Tcacenco revine pentru scurt timp în România în iulie 1925, dar este nevoit să plece din nou la Praga, fiind înștiințat că este urmărit pentru a fi arestat. În
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
ocupația turcă (1716). 1935-1940 "Septembrie-octombrie 1935": prima expoziție personală de anvergură la Sala Mozart din București (tablouri în ulei, desene, acuarele). Critica de specialitate îl consacră ca reprezentant de seamă al artei plastice românești. În 1936, Leo van Puyvelde, președintele Comitetului Internațional de Istoria Artei, îi achiziționează tabloul "Țăranul cu pălăria ruptă" (1935) pentru Muzeul de Artă Modernă din Bruxelles. Organizează o expoziție de pictură la Vatra Dornei. În toamna aceluiași an, expune 141 de lucrări la Muzeul Carol al II
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
ar fi acest curs complet de cunoștințe profesionale, tipărit secționat). Un număr conținea între 40 și 50 de pagini. Un an cuprindea 12 numere ajungînd la circa 450 de pagini. Primul număr al fiecărui an apărea pe 15 ianuarie. Din Comitetul de redacție făceau parte, în afara lui Vasile Sava, George Samoil , Roșca M., Manea I., Constantinescu I., Mihail D. Ion, Alevra C., Ștefănescu M., Ștefănescu P., Crăciunescu O., Pâslaru V., Costacea O., Dumitrescu Marin, Ionescu Bratu, Ilariu Măneanu, Tufeanu M., Apostolescu
Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor () [Corola-website/Science/321605_a_322934]
-
participat circa 300 de persoane din Bălți și împrejurimile lui, pentru a informa publicul cu privire la importanța evenimentelor din țară. Adunarea s-a sfârșit cu aprobarea programul Partidului Național Moldovenesc, iar Ion Pelivan a fost numit în funcția de președinte al Comitetului ținutal Bălți. Începând din vara anul 1917, un rol de primă importanță în cadrul mișcării naționale încep să-l joace militarii mol doveni înrolați în armata rusă. Comitetele soldaților și ofițerilor moldoveni formate în principalele localități basarabene, inclusiv și la Bălți
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Național Moldovenesc, iar Ion Pelivan a fost numit în funcția de președinte al Comitetului ținutal Bălți. Începând din vara anul 1917, un rol de primă importanță în cadrul mișcării naționale încep să-l joace militarii mol doveni înrolați în armata rusă. Comitetele soldaților și ofițerilor moldoveni formate în principalele localități basarabene, inclusiv și la Bălți . Tot în 1917, revine în Basarabia Ion Pelivan, care a avut un rol important în pregătirea unirii, fiind creatorul primei grupări naționale din orașul Bălți. În 1917
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
1917 . În decembrie, la Bălți s-a naționalizat Drujina nr 487, unitate militară în cadrul Directoratului General al Forțelor Armate. Fiind compusă numai din moldoveni drujina era comandată de Anatolie Popa . La începutul lunii ianuarie 1918, la Chișinău, se organizează Frontotdelul - comitet bolșevic, în frunte cu Perper, Kaabak ș.a. Cu sprijinul unor unități militare ruse bolșevizate scăpate nedezarmate de pe frontul românesc și a unei garnizoane, aceștia au încercat să preia controlul politic asupra Chișinăului și a Basarabiei în întregime. La Bălți, Frontotdelul
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
politic asupra Chișinăului și a Basarabiei în întregime. La Bălți, Frontotdelul a impus conducători militari din rândurile acoliților săi. Pentru a restabili situația, la dispoziția Consiliului Directorilor Generali al Republicii Democratice Moldovenești a venit un detașament de voluntari ardeleni. Bandele comitetului bolșevic au atacat eșalonul în Chișinău și au arestat mai mulți membri ai conducerii republicii, înviindu-i în trădare. Frontotdelul considera elemente contrarevoluționare, directorii generali, deputații moldoveni separatiști (acei presupuși că vor unirea cu România), comandanții de unități moldovenești, boierimea
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
vechi și îi urmăra, pentru a fi arestați și făcuți inofensivi. La Bălți, și în alte orașe basarabene, Frontotdelul a declarat starea de asediu. Orașul era împânzit de patrule militare, intrările/ieșirile din oraș erau controlate de forțele armate devotate comitetului revoluționar. În aceste condiții guvernul moldovenesc a fost nevoit să ceară ajutor militar din partea României. Guvernul român a acceptata cerea și la 8 ianuarie trupele românești au trecut Prutul. În direcția Bălțiului au operat Divizia 2 Cavalerie și Brigada V
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
cerând Sfatului Țării să grăbească Unirea cu Patria-mamă . Totodată, Zemstva județeană s-a adresat Regelui Ferdinand I, exprimându-și dorința pentru «sfânta, mântuitoarea, mult dorita și veșnica unire cu țara-mamă România» . La 1 noiembrie 1920, la Bălți își începe activitatea "Comitetului pentru ajutoare refugiaților din Rusia bolșevică". Astfel de comitete activau la Chișinău, Cernăuți, Iași, iar la București funcționa o Reprezentanță specială. Refugiații au fost documentați în „Registrul de ieșire al Comitetului pentru ajutorarea refugiaților aflați în oraș și județul Bălți
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Zemstva județeană s-a adresat Regelui Ferdinand I, exprimându-și dorința pentru «sfânta, mântuitoarea, mult dorita și veșnica unire cu țara-mamă România» . La 1 noiembrie 1920, la Bălți își începe activitatea "Comitetului pentru ajutoare refugiaților din Rusia bolșevică". Astfel de comitete activau la Chișinău, Cernăuți, Iași, iar la București funcționa o Reprezentanță specială. Refugiații au fost documentați în „Registrul de ieșire al Comitetului pentru ajutorarea refugiaților aflați în oraș și județul Bălți”. Registrul atestează ajutorarea refugiaților de către Primăria Bălți, diferite organizații
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
La 1 noiembrie 1920, la Bălți își începe activitatea "Comitetului pentru ajutoare refugiaților din Rusia bolșevică". Astfel de comitete activau la Chișinău, Cernăuți, Iași, iar la București funcționa o Reprezentanță specială. Refugiații au fost documentați în „Registrul de ieșire al Comitetului pentru ajutorarea refugiaților aflați în oraș și județul Bălți”. Registrul atestează ajutorarea refugiaților de către Primăria Bălți, diferite organizații, populația locală. Numărul real al refugiaților nu se cunoaște, decât cei înscriși în registre. Au fost cazuri când s-a înregistrat sosirea
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
prin Bălți au trecut 350 - 400 de refugiați ruși care au primit ajutor material Pentru a informa populația autohtonă cu privire la situația refugiaților, dar și despre soarta acestora, administrația locală a editat peste 400 de afișe. Bălțenii depuneau banii la contul Comitetului. Cea mai mică sumă donată constituie 2 lei, 40 de bani, iar cele mai mari era de circa 10000 de lei. Astfel, se poate afirma că la acțiunea dată au participat nu doar bălțenii înstăriți dar și cei nevoiași. În afară de
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
constituie 2 lei, 40 de bani, iar cele mai mari era de circa 10000 de lei. Astfel, se poate afirma că la acțiunea dată au participat nu doar bălțenii înstăriți dar și cei nevoiași. În afară de bani, populația aducea la sediul Comitetului făină, ulei vegetal, legume, fructe, mirodenii, sare, plapume, cearșaf, etc. Probabil, Comitetul pentru refugiați a activat până în anul 1923 . Conform unor surse în Bălți au fost înregistrați cel puțin 8300 de refugiați. Serviciul de acordare a asistenței medicale cuprindea 6
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
circa 10000 de lei. Astfel, se poate afirma că la acțiunea dată au participat nu doar bălțenii înstăriți dar și cei nevoiași. În afară de bani, populația aducea la sediul Comitetului făină, ulei vegetal, legume, fructe, mirodenii, sare, plapume, cearșaf, etc. Probabil, Comitetul pentru refugiați a activat până în anul 1923 . Conform unor surse în Bălți au fost înregistrați cel puțin 8300 de refugiați. Serviciul de acordare a asistenței medicale cuprindea 6 spitale de stat, 1 spital și 2 sanatorii particulare, de asemena erau
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
interraional de studiere a ținutului, 26 de biblioteci (circa 500 mii de volume), 16 cluburi, 4 cinematografe, Casa lucrătorilor de învățământ, Palatul pionierilor și școlarilor. Presa locală era supusă cenzurii și apărea doar un singur ziar- Komunist - numit organ al Comitetului orășenesc de partid și ai Sovietului de deputați din Bălți. La cele 32 de școli de cultură generală învață peste 20 de mii de elevi. Există o școală medie politehnică, o școală de muzică și una de medicină, în care
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
că "„Hezbollah-ul este mai puternic decât oricând și are mai multe rachete decât la începutul conflictului din vara anului 2006”". Mai târziu a observat că „descurajarea (indusă de israeliani) încă există” În martie 2007, în urma presiunilor făcute de familiile îndoliate, Comitetul interministerial israelian pentru simboluri și ceremonii a decis că acest conflict poate fi definit ca război Two days later, the Committee decided to name the war the "Second Lebanon War", a decision that was subsequently approved by the Israeli cabinet
Războiul din Liban din 2006 () [Corola-website/Science/321636_a_322965]
-
conducerea Oficiului prof.dr.Victor Crăciun care a inițiat tipărirea de cărți pentru perfecționarea profesională și valorificarea bogăției arhivistice și filmologice din instituție. Astfel după ce am scris împreună cu Victor Crăciun “Gânduri închinate lui Enescu” și tipărit-o la Botoșani cu sprijinul Comitetului de cultură în 1972, am trecut la realizarea primului volum de Teatru radiofonic, având în vedere istoria și cele peste 3000 de piese de teatru existente la aceea vreme în fonoteca de aur. Volumul 1 de Teatru radiofonic, o lucrare
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]