151,683 matches
-
și obligații către autoritățile locale a fost rareori însoțit și de alocarea resurselor necesare. De altfel, cea mai importantă propunere legislativă a autorităților locale (baza de date a ICCV, Harta serviciilor sociale în România, 2004) se referă la asigurarea unor resurse financiare de la bugetul de stat pentru autoritățile locale în vederea înființării și funcționării serviciilor sociale (30% din totalul consiliilor locale care au răspuns la întrebare). Alocarea unor resurse financiare prin transfer de la bugetul de stat a fost propusă de 33% din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a ICCV, Harta serviciilor sociale în România, 2004) se referă la asigurarea unor resurse financiare de la bugetul de stat pentru autoritățile locale în vederea înființării și funcționării serviciilor sociale (30% din totalul consiliilor locale care au răspuns la întrebare). Alocarea unor resurse financiare prin transfer de la bugetul de stat a fost propusă de 33% din consiliile locale din mediul urban și de 29% din mediul rural. Tabelul 4. Propuneri legislative autorități publice - răspuns multiplu Propunere legislativă Rural (%) Urban (%) Crearea unui capitol distinct
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
numeroase alte studii și rapoarte de cercetare anterioare au adus în discuție elemente considerate ca fiind esențiale reconstrucției. Sintetizând, cel puțin cinci domenii necesită atingerea unor standarde minime: distribuția teritorială a serviciilor, acoperirea cu servicii primare și specializate, cadrul legal, resursele umane și mecanismele de finanțare. Atingerea unor performanțe minime pentru fiecare dintre dimensiunile menționate va facilita antrenarea propriilor capacități ale sistemului de a amplifica potențialul de dezvoltare. Însă progresele inegale sau menținerea unui nivel inegal al progreselor poate determina distorsiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
specializate să își extindă grupurile țintă deservite și să contribuie la realizarea unor centre zonale de asistență socială, astfel încât să fie asigurat accesul la servicii și în mediul rural sau în zone urbane în care autoritățile locale nu au suficiente resurse pentru a susține costurile unui serviciu de asistență socială. O astfel de opțiune ar fi avut suport în resursele semnificative ale fostelor Direcții Generale pentru Protecția Copilului (DGPC), gradul înalt de profesionalizare a resurselor umane și expertiza dobândită în ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să fie asigurat accesul la servicii și în mediul rural sau în zone urbane în care autoritățile locale nu au suficiente resurse pentru a susține costurile unui serviciu de asistență socială. O astfel de opțiune ar fi avut suport în resursele semnificative ale fostelor Direcții Generale pentru Protecția Copilului (DGPC), gradul înalt de profesionalizare a resurselor umane și expertiza dobândită în ultimii ani. Concesionarea serviciilor ar presupune însă nu doar transferul obligației de a furniza servicii, ci și al resurselor necesare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care autoritățile locale nu au suficiente resurse pentru a susține costurile unui serviciu de asistență socială. O astfel de opțiune ar fi avut suport în resursele semnificative ale fostelor Direcții Generale pentru Protecția Copilului (DGPC), gradul înalt de profesionalizare a resurselor umane și expertiza dobândită în ultimii ani. Concesionarea serviciilor ar presupune însă nu doar transferul obligației de a furniza servicii, ci și al resurselor necesare în condițiile în care finanțarea serviciilor la nivel județean se realizează în pondere semnificativă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în resursele semnificative ale fostelor Direcții Generale pentru Protecția Copilului (DGPC), gradul înalt de profesionalizare a resurselor umane și expertiza dobândită în ultimii ani. Concesionarea serviciilor ar presupune însă nu doar transferul obligației de a furniza servicii, ci și al resurselor necesare în condițiile în care finanțarea serviciilor la nivel județean se realizează în pondere semnificativă cu fonduri din bugetele consiliilor județene, iar strategiile locale/județene pot fi influențate de autoritatea centrală mai degrabă la nivel de obiective generale (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în starea de sănătate a populației, prin influența educației asupra mortalității infantile și materne, asupra îmbunătățirii cunoștințelor legate de igienă și prevenție. Se poate spune că, în cazul societăților mai sărace, există un cerc vicios între starea de sănătate și resursele disponibile pentru investirea în sănătate, cerc care poate fii rupt printr-un efort bugetar accentuat de a investi în sănătate pe termen lung. O societate săracă este mai bolnavă decât una bogată și ar avea nevoie de o investire în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bugetar accentuat de a investi în sănătate pe termen lung. O societate săracă este mai bolnavă decât una bogată și ar avea nevoie de o investire în servicii medicale mai accentuată. Pe de altă parte, o societate săracă nu are resurse suficiente de a investi în sănătatea populației ei, iar împărțirea puținelor resurse o face să le centreze pe ceea ce decidenții consideră urgent. În același timp, o societate bolnavă e mai puțin productivă, ceea ce este o stavilă în dezvoltarea economică și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
săracă este mai bolnavă decât una bogată și ar avea nevoie de o investire în servicii medicale mai accentuată. Pe de altă parte, o societate săracă nu are resurse suficiente de a investi în sănătatea populației ei, iar împărțirea puținelor resurse o face să le centreze pe ceea ce decidenții consideră urgent. În același timp, o societate bolnavă e mai puțin productivă, ceea ce este o stavilă în dezvoltarea economică și impune costuri ridicate pentru tratare, suportate tot de beneficiari, finalmente. O societate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unele state sărace pentru că ea aduce roade pe termen lung, și nu rezultate pe termen scurt, cu impact electoral. Astfel, domenii precum sănătatea sau educația au ajuns să fie considerate în România domenii mai puțin prioritare, cărora li se alocă resurse financiare publice mai reduse decât altor domenii. Alte probleme au contribuit, de asemenea, la deficitul financiar al sistemului sanitar în România, precum promisa independență financiară a fondului de asigurări sociale. Deși statuată legislativ, în fapt ea nu a existat pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fondului de asigurări sociale. Deși statuată legislativ, în fapt ea nu a existat pe parcursul mai multor ani (așa cum vom discuta în secțiunea despre finanțarea serviciilor de sănătate publică în România), astfel că, și din acest motiv, o creștere a resurselor sistemului de sănătate prin trecerea la asigurări nu a fost decât un succes parțial. Modele de dezvoltare a serviciilor de sănătate În epoca modernă, sănătatea unei comunități a devenit mult mai vulnerabilă și mai dependentă de sănătatea altor comunități din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mileniului, care sunt propuse în scopul dezvoltării sociale, și prezintă, de asemenea, soluții pentru atingerea acestor obiective. Printre principalele cauze ale problemelor legate de starea de sănătate se numără, așa cum arată raportul, și problemele sistemelor sanitare. Se menționează ca problematice: • resursele limitate investite de unele guverne în asistența medicală și insuficiența resurselor pentru asistența primară; • inechitatea în oferta de servicii medicale (insuficiența resurselor dedicate mamelor și copiilor în mediul rural, spre exemplu); • ineficiența de organizare și de management financiar în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asemenea, soluții pentru atingerea acestor obiective. Printre principalele cauze ale problemelor legate de starea de sănătate se numără, așa cum arată raportul, și problemele sistemelor sanitare. Se menționează ca problematice: • resursele limitate investite de unele guverne în asistența medicală și insuficiența resurselor pentru asistența primară; • inechitatea în oferta de servicii medicale (insuficiența resurselor dedicate mamelor și copiilor în mediul rural, spre exemplu); • ineficiența de organizare și de management financiar în domeniul sanitar (programele specifice pentru diverse boli nu sunt integrate în sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legate de starea de sănătate se numără, așa cum arată raportul, și problemele sistemelor sanitare. Se menționează ca problematice: • resursele limitate investite de unele guverne în asistența medicală și insuficiența resurselor pentru asistența primară; • inechitatea în oferta de servicii medicale (insuficiența resurselor dedicate mamelor și copiilor în mediul rural, spre exemplu); • ineficiența de organizare și de management financiar în domeniul sanitar (programele specifice pentru diverse boli nu sunt integrate în sistemul general într-un mod eficient). Principalele puncte nevralgice în care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
persoane abilitate - Raportul Dezvoltării Umane, 2004). Problema direcției de dezvoltare a serviciilor de sănătate într-un mod profitabil, eficient pentru o națiune și în sensul unei dezvoltări sociale durabile este o temă dezbătută la nivelul tuturor sistemelor europene de sănătate. Resursele alocate sănătății reprezintă un efort chiar și în țările dezvoltate, îngrijirea de calitate a sănătății fiind un consumator important de resurse al comunității. Speranța de viață a crescut în Uniunea Europeană, deci și ponderea populației îmbătrânite (principalul consumator de servicii) în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
națiune și în sensul unei dezvoltări sociale durabile este o temă dezbătută la nivelul tuturor sistemelor europene de sănătate. Resursele alocate sănătății reprezintă un efort chiar și în țările dezvoltate, îngrijirea de calitate a sănătății fiind un consumator important de resurse al comunității. Speranța de viață a crescut în Uniunea Europeană, deci și ponderea populației îmbătrânite (principalul consumator de servicii) în totalul populației; de asemenea medicamentele și tehnicile de ultimă generație sunt costisitoare. Toate aceste presiuni fiscale fac ca și țările dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de servicii) în totalul populației; de asemenea medicamentele și tehnicile de ultimă generație sunt costisitoare. Toate aceste presiuni fiscale fac ca și țările dezvoltate să își pună probleme asupra unor noi surse financiare, asupra unui management cât mai eficient al resurselor existente sau a unor modalități alternative de organizare a serviciilor (un mix între privat și public). Fiecare dintre modelele europene se confruntă cu unele tipuri de dificultăți. Nici un sistem nu realizează în prezent parametrii serviciilor, stabiliți teoretic, la un standard
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
despre care vorbesc în continuare, în funcție de strategia abordată, sacrificând alte calități ale sistemlui. Fie acordă acces universal și echitabil la un pachet de servicii mai mare, fie libertatea opțiunilor pentru consumatori și furnizori e mai ridicată, fie utilizarea eficientă a resurselor disponibile este primordială. Rămâne la latitudinea fiecărei țări să stabilească ponderea și prioritatea unuia sau a altuia dintre aceste obiective, în funcție de factorii economici, ideologici și sociali existenți la nivelul acesteia. O libertate ridicată de alegere din partea beneficiarilor, dar și a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemele strict legate de fenomenul sărăciei există însă probleme legate de educația sanitară deficitară, iar pentru o parte a populației din România probleme de calitate și accesibilitate a serviciilor de sănătate de care beneficiază. Nivelul de dezvoltare economică a însemnat resurse mai puține și pentru sistemul sanitar și apariția unor probleme structurale ale acestuia de lung termen. Cea mai mare parte a populației rurale are mai puțin acces la serviciile publice de sănătate, multe dintre sate neavând nici măcar unități de asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre modelele actuale europene de organizare și finanțare a serviciilor întâmpină probleme legate de costuri înalte, disparități între regiuni, grupuri sociale, în oferta de servicii, neputând asigura toate obiectivele propuse la cel mai înalt nivel. Dincolo de invocarea permanentă a lipsei resurselor ca motivație a nerezolvării unor probleme ale sistemului actual public de sănătate din România, unele tipuri de politică socială adoptată în timp util în sfera sănătății pot determina schimbări benefice. Necesitatea creșterii nivelului de finanțare a sistemului de sănătate din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
timp util în sfera sănătății pot determina schimbări benefice. Necesitatea creșterii nivelului de finanțare a sistemului de sănătate din România Unul dintre obiectivele de dezvoltare socială durabilă ar putea fi creșterea finanțării serviciilor sanitare și un management mai eficient al resurselor existente, având în vedere faptul că dezvoltarea socială este influențată direct de investirea în capitalul uman. Întrebarea este dacă România are un sistem eficient de colectare și management al resurselor și dacă a conștientizat importanța domeniului sănătății publice ca sector
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
creșterea finanțării serviciilor sanitare și un management mai eficient al resurselor existente, având în vedere faptul că dezvoltarea socială este influențată direct de investirea în capitalul uman. Întrebarea este dacă România are un sistem eficient de colectare și management al resurselor și dacă a conștientizat importanța domeniului sănătății publice ca sector necesar de investire pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung. Ceea ce s-a întâmplat în România după introducerea sistemului asigurărilor din 1997 a fost (în contradicție cu obiectivele precizate la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
introducerea sistemului asigurărilor din 1997 a fost (în contradicție cu obiectivele precizate la inițierea reformei) existența unui sistem controlat financiar și de Casa de Asigurări, dar, în același timp, și de Ministerul Finanțelor. Acest lucru a generat distorsiuni în alocarea resurselor și, în primul rând, o deturnare a unei părți a lor dinspre sistemul medical. Urmărind funcționarea acestui sistem hibrid, unii specialiști în domeniu consideră că nu era necesară o trecere a României la sistemul de asigurări de sănătate. Una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
serviciilor medicale, iar nemulțumirile medicilor legate de salariile reduse și condițiile dificile de muncă în contextul lipsei de materiale sanitare, dotări și utilități. Trecerea la noua schemă financiară a creat, în opinia mea, un nou mamut administrativ consumator anual de resurse financiare suplimentare importante - mă refer la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (incluzând aici și ramurile sale județene), a cărei eficiență administrativă raportată la costuri este discutabilă. De ce s-a ales sistemul bazat pe asigurări? Analizând modelele europene, cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]