14,718 matches
-
Vilau, Cuvantul, 2007; 2 Meta EuRo flag, Maria Manolescu, Romelo Pervolovici, Atelier Deschis, nr. 14, 2006;<br> Imagini virtuale. Bienala Tinerilor Artiști, Lucia Simona Dinescu, Observator cultural, 19.10.2006;<br> La zi, Observator cultural, 20.04.2006;<br> Un dicționar al artei contemporane bine documentat..., Ioana Vlasiu, 23.03.2006; Bilița, Erwin Kessler, Revista 22, 18-24.10.2005; Daniel Knorr la Bienala de la Veneția, Cosmin Nasui, Observator cultural, 3.03.2005;<br> România participa la Bienala de la Veneția cu gripă
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
Culturale Maluri de Prut, Director-Fondator al Revistei Lierar-Artistice PHOENIX, inițiator și producător al Festivalurilor naționale de muzică ușoară Maluri de Prut, în memoriam Ion și Doina Aldea-Teodorovici/8 ediții și Steaua Chișinăului-Steaua Moldovei/total-17 ediții/, Directorul proiectelor culturale de anvergură: Dicționarul scriitorilor români contemporani de pretutindeni și Antologia de Aur a poeziei românești în mileniul trei/ambele în lucru/ etc. Actualmente—-autor de texte pentru cîntece și scriitor pe Blogul “SINCERITATEA că SENTINȚA” și nu numai. Succinta autocaracterizare: "Eu nu inventez
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
Allgäu,pe atunci în Bavaria, la invitația reformatorului și ebraistului Paul Fagius, care l-a rugat să supravegheze tiparnița ebraică de care dispunea. A trăit acolo 2 ani, între 1540-1542, vreme în care a scris cartea „Tishbi” (Isny 1541), un dicționar conținând 712 cuvinte din Talmud și Midrash, cu explicații în germană și o traducere latină de Fagius, apoi „Sefer Meturggeman” cu explicațiile tutoror cuvintelor aramaice din Targum și cartea „Shmot Dvarim”,(Isny, 1542) o listă a cuvintelor ebraice tehnice, de
Eliya Levita () [Corola-website/Science/329219_a_330548]
-
iul 1973, p. 13. Cazimir, Ioan."' Simpozion Nicu Enea. "Steagul roșu", 29, nr. 6580, 11 apr 1974, p. 2. Coban, Grigore V"'. Nicu Enea - desenator. "Ateneu", 11, nr. 4, apr 1974, p.11. Barbosa, Octavian. Enea, Nicolae. În: "Octavian Barbosa. Dicționarul artiștilor români contemporani." București, Meridiane, 1976, p. 172. Mardare, Măndica. Retrospectivă Nicu Enea - eveniment artistic cu semnificații deosebite pentru băcăuani. "Steagul roșu", 33, nr. 6812, 27 mai 1978, p. 6. Bujor, Doina. Retrospectivă de pictură și grafică Nicu Enea - sărbătoare
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
nr. 123, 19 mai 1990, p. 4. Savin, Viorel. Funcții și cerințe ale Casei - muzeu [“Nicu Enea”] în etapa actuala. "Carpica", nr. XXII, 1991, p. 39-45. Deac, Mircea. Enea, Nicu. În: "Mircea Deac. 50 de ani de pictură. 1890 - 1940. Dicționarul pictorilor din România." București, Oid. icm., 1996, p. 108-109. Pavel, Amelia. Enea, Nicu. În: "Amelia Pavel. Pictură românească interbelică". București, Meridiane, 1996, p. 112-113. Enea, Nicu. Flori. [Reproducere]. În: "Județul Bacău. "Bacău, Consiliul Județean; Muzeul de Artă și Etnografie Bacău
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Editura Albatros, 2000; <br> Dumitru Micu: Istoria Litereturii Române; de la creația populară la posmodernism, București, Editura Saeculum, 2000;<br> Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000;<br> Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura Eubeea, 2003; Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004; <br> Dicționar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005;<br> Ion Jurcă Rovina, În umbră scenei, Timișoara, Editura Zamolsara, 2006;<br> Mariana Voicu, Amintiri
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
la posmodernism, București, Editura Saeculum, 2000;<br> Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000;<br> Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura Eubeea, 2003; Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004; <br> Dicționar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005;<br> Ion Jurcă Rovina, În umbră scenei, Timișoara, Editura Zamolsara, 2006;<br> Mariana Voicu, Amintiri tăcute, Teatrul Național M. Eminescu Timișoara, 1945-2004, Ed. Brumar 2006:<br> Ion
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
o formă de religie", a căpătat sensuri profunde în limba arabă. În 1876, al-Bustănī a început publicarea unei enciclopedii arabe (Dă'irat al-Ma'ărif), realizând chiar el primele șase volume. Scrierile acestui gânditor arab, printre care se numără un dicționar și numeroase manuale de matematică și gramatică, au contribuit la nașterea conștiinței naționale și a mișcării naționale arabe. Politica reacționară a sultanului ' Abdul-Ḥamīd la Istanbul i-a determinat pe intelectualii siro-libanezi să se îndrepte către Egiptul lui Ismă'īl, care
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
le corecta scrierile în arabă și pe care îi ajuta la traducerea Bibliei. În 1863, când Buțrūs al-Bustănī a înființat Școala Națională, a fost invitat să predea acolo gramatica și să participe la revizuirea și corectarea primei părți din marele dicționar enciclopedic semnat de acesta. Mai târziu, este profesor la Școala Patriarhala și la instituția care va deveni apoi Universitatea Americană din Beirut. Nășīf al-Yăziğī s-a preocupat de următoarele domenii: științele limbii, logică, drept canonic, medicină și muzică. Multe dintre
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
din Beirut. Nășīf al-Yăziğī s-a preocupat de următoarele domenii: științele limbii, logică, drept canonic, medicină și muzică. Multe dintre lucrările sale au caracter didactic, sunt comentarii la vechi lucrări de gramatică sau retorică. O lucrarea lexicologică, un fel de dicționar se referă la anatomia corpului omenesc, precum și la diverse particularități și invalidități ale omului. Scrie și o introducere în logică, un mic manual pentru începători. Nășīf al-Yăziğī a întocmit o culegere de "maqame" (piese în proză rimată și ritmată care
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
la Viena (1661 sau 1662), unde a intrat în slujba Habsburgilor. În Orient Meninski călătorește de două ori: în anul 1669 (la Ierusalim; Liban și în 1677 în Turcia). Dupa întoarcerea de la Ierusalim, Meninski a demarat organizarea materialelor sale pentru dicționare dintre care după mai bine de 10 ani a apărut „"Thesaurus Linguarum Orientalium Turcicae, Arabicae, Persicae"” (Viena 1680) - opera în 3 volume, care a făcut renumit numele Meninski. În același timp dicționarul este folosit ca un complement, dar în întregime
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
Ierusalim, Meninski a demarat organizarea materialelor sale pentru dicționare dintre care după mai bine de 10 ani a apărut „"Thesaurus Linguarum Orientalium Turcicae, Arabicae, Persicae"” (Viena 1680) - opera în 3 volume, care a făcut renumit numele Meninski. În același timp dicționarul este folosit ca un complement, dar în întregime volumul personal de gramatică osmano-turc. Oarecum mai târziu Meninski mai aduce o completare la „Complementum Thesauri Linguarum Orientaliu” (1687), dar ultima sa publicație „Rescriptum” (1692) - critica gramaticii persane a lui J.P. Podesta
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
persane a lui J.P. Podesta. Toate aceste lucrări au fost create prin prisma lucrării profesionale din poziția de traducător. Meninski a murit la vârsta de 78 ani și este îngropat în pivnițele unei mănăstiri de preoți din cartierul vienez Leopoldstadt. Dicționarul lui Meninski este cel mai atotcuprinzător dicționar de limbă osmano-turcă. Pentru că prin el, acest material este în totalitate tradus în 5 limbi (latină, germană, italiană, franceză și polonă), bazându-se pe surse interesante de istorie lexicală a acestor limbi, cu
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
lucrări au fost create prin prisma lucrării profesionale din poziția de traducător. Meninski a murit la vârsta de 78 ani și este îngropat în pivnițele unei mănăstiri de preoți din cartierul vienez Leopoldstadt. Dicționarul lui Meninski este cel mai atotcuprinzător dicționar de limbă osmano-turcă. Pentru că prin el, acest material este în totalitate tradus în 5 limbi (latină, germană, italiană, franceză și polonă), bazându-se pe surse interesante de istorie lexicală a acestor limbi, cu atât mai mult cu cât Meninski a
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
este în totalitate tradus în 5 limbi (latină, germană, italiană, franceză și polonă), bazându-se pe surse interesante de istorie lexicală a acestor limbi, cu atât mai mult cu cât Meninski a luat in considerare frazeologia și proverbele. Importanța acestui dicționar atestă de asemenea faptul că a trăit încât să vadă modificările (compilându-le într-un singur volum) în secolele XVIII și XIX, dar și faptul că în anul 2000, la 320 ani după publicarea originalului, "Thesaurus" și-a continuat lansarea
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
cu Editura Literatura din Łódz. Nu numai că scrie pentru cititorul tânăr, dar și traduce, printre alții Mark Twain ("Aventurile lui Tom Sawyer"), Brian Patten ("Uriașul din Povestea Zamczyska"), Edith Nesbit ("Cartea dragonilor"), Margaret Mahy ("Schimbarea"). Este autorul sau coautorul dicționarelor polon-englez și englez-polon și al Marelui Dicționar PWN-Oxford.
Paweł Beręsewicz () [Corola-website/Science/329414_a_330743]
-
că scrie pentru cititorul tânăr, dar și traduce, printre alții Mark Twain ("Aventurile lui Tom Sawyer"), Brian Patten ("Uriașul din Povestea Zamczyska"), Edith Nesbit ("Cartea dragonilor"), Margaret Mahy ("Schimbarea"). Este autorul sau coautorul dicționarelor polon-englez și englez-polon și al Marelui Dicționar PWN-Oxford.
Paweł Beręsewicz () [Corola-website/Science/329414_a_330743]
-
(n. 8 octombrie 1957, Wrocław) este un lingvist polonez anglicist, lexicolog și lexicograf, autor a numeroase dicționare anglo-polone și polono-engleze, precum și publicații de lexicografie și lexicologie. este fiul lui Edward și Helenei Piotrowski. Tata al trei copii. A terminat liceul în Wrocław (1972-1976), apoi a studiat la Institutul de Filologie Engleză a Universității din Wrocław(1976-1980). A
Tadeusz Piotrowski () [Corola-website/Science/329420_a_330749]
-
și în Poznań și Cracovia. In perioada 1614-1617 a locuit în Lvov și Jarosław. Operele lui Knapiusz scrise in latină, reprezentate pe scena din internatele băieților s-au păstrat în manuscrise. Renumele câștigat mulțumită operelor lexicografice, dar înainte de toate mulțumită dicționarului în trei volume „Thesaurus Polonolatinograecus seu Promptuarium linguae Latinae et Graecae“, apărute între anii 1621-1632 și retipărite de câteva ori în întregime sau în fragmente până la sfârșitul secolului XVII. Prima ediție a avut loc în Cracovia (la Cezar) în 1621
Grzegorz Knapski () [Corola-website/Science/329410_a_330739]
-
succesorii săi. Alte opere ale lui Cnapius, „Philopater” (1596), „Felicitas”(1597) și „Eutropius” (1604). Note de subsol 1. ↑ ks. Ignacy Opioła. Ks. Grzegorz Cnapius T. J. În 300 de ani de la moartea lui. „Filomata”. L. 105, s. 157, 1938. Lvov. 2. ↑ Dicționarul lui Knapski (pol.) [acces 2011-10-10] Bibliografie
Grzegorz Knapski () [Corola-website/Science/329410_a_330739]
-
de ajutor social mutual la țară, împreună cu Constantin Skirmunt care era președintele Băncii Włościański din Szemetowszczyźnie. În 1876 a călătorit în Philadelphia. În 1882 a decis că nu își poate conduce activitatea științifică din Lituania (intenționa să se ocupe de dicționarul limbii polone) și a vândut Wiszniewo contelui Butenejów-Chreptowiaczow, care în timpurile rusificării a început să-l trădeze. Împreună cu familia s-a mutat la Heidelberg, Dresda, Praga, iar în sfârșit la Varșovia. Împreună cu el a luat o vastă colecție de cărți
Jan Aleksander Ludwik Karłowicz () [Corola-website/Science/329412_a_330741]
-
Literar din Varșovia. Preocupările sale științifice cuprind folclorul literar, etnografia muzicală, limba polonă, stiința religiei, lingvistică comparativă, lituaniană, peisajistică, note muzicale. Împreună cu Adam Antoni Kryński și Wladyslaw Niedzwiedzki a elaborat cel mai cuprinzător (până în a doua jumătate a secolui XX) Dicționar al limbii polone (1900-1927, 8 tomuri)care conține în jur de 280.000 cuvinte. A întreprins cercetări comparative sub aplicații poloneze, aratând originea legendei cehe despre Piaști. A cercetat originea numelor precum și procesul de formare a prenumelor și numelor de
Jan Aleksander Ludwik Karłowicz () [Corola-website/Science/329412_a_330741]
-
limbi. Numeroși mawali au participat la valorizarea patrimoniului cultural preislamic (printre ei se numără autori de antologii de versuri, de proză și de proverbe din perioada preislamică) și la cultivarea limbii arabe (unii au fost mari autori de gramatici și dicționare). Acestori mawali preocupați de ”îndreptarea” limbii arabe s-au adunat, formând casta puternică a ”secretarilor”, "kutub". Cu toate acestea, despre "mawali" s-ar fi spus că ” Dacă (acum) o îndreptați (e bine, pentru că) voi sunteți primii care ați stricat-o
Mawālá () [Corola-website/Science/329407_a_330736]
-
făcut parte din parlamentul lublian că sol din voievodatul din Sieradz, iar în anul 1569 a luat parte la sinodul din Bełżyce. A murit în jurul anului 1587 în satul Miłkowice, probabil prin sinucidere. În timpul studiilor de la Zürich a lucrat la dicționarul latin-polon, lucru care s-a terminat probabil în anul 1546. În primăvara anului 1564 s-a mutat la Królewiec, pentru a se ocupă de tipărirea dicționarului al carui corector nefericit a fost Jan Sandenci-Małecki. Aici a editat primul mare dicționar
Jan Mączyński () [Corola-website/Science/329413_a_330742]
-
1587 în satul Miłkowice, probabil prin sinucidere. În timpul studiilor de la Zürich a lucrat la dicționarul latin-polon, lucru care s-a terminat probabil în anul 1546. În primăvara anului 1564 s-a mutat la Królewiec, pentru a se ocupă de tipărirea dicționarului al carui corector nefericit a fost Jan Sandenci-Małecki. Aici a editat primul mare dicționar latin-polon „Lexicon Latino Polonicum Ex Optimis Latinae Linguae Scriptoribus Concinnatum” cuprinzând în jur de 20.000 cuvinte latinești și corespondenții lor polonezi. Editarea dicționarului lui Mączyński
Jan Mączyński () [Corola-website/Science/329413_a_330742]