16,394 matches
-
mușcătura ascuțită a ironiei și pentru nodul ridicat în gât de prezența unei tristeți copleșitoare.”" Analizând acest film, criticul Călin Căliman considera că filmul "„armonizează genuri cinematografice distincte - satira, estrada și comedia cu pamfletul politic, ba chiar, cu tonurile grave, dramatice, ale rechizitoriului politic”", iar Toma Caragiu trece cu ușurință "„de la ironie la satiră, de la șarjă la pamflet, de la veselie la tristețe și de la zâmbet la lacrimă, realizatorii valorificând plenar întreg ansamblul de stări sufletești, de gesturi și atitudini al ilustrului
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
o colecție de melodii, inclusiv poeme de Goethe, Rückert, Heine, Byron, Burns și Moore. Piesele "Belsatzar" (op. 57) și "Die beiden Grenadiere" (op. 49), ambele la scrierile lui Heine, reliefează cel mai bine talentul de compozitor de balade, deși balada dramatică este mai puțin înrudită lui decât lirica introspectă. Precum afirma Grillparzer, "El și-a creat o noua lume, una ideală, în care mișcările sale sunt aproape precum dorințele sale." Însă a fost nevoie de multă vreme pentru ca Schumann să primească
Robert Schumann () [Corola-website/Science/299745_a_301074]
-
cu entuziasm, certificând faptul că Dresden și Leipzig erau singurele mari orașe în care compozitorul era apreciat la acea vreme. Anului 1848 îi aparține singura sa operă, "Genoveva" (op. 81), o lucrare conținând multă muzică frumoasă, dar lipsită de forță dramatică. Este interesantă din prima încercării sale de a aboli recitativul, privit de Schumann drept o întrerupere a valului muzical. Subiectul din Genoveva, bazat pe lucrări de Tieck și Hebbel, nu a fost o alegere prea plăcută; însă trebuie amintit că
Robert Schumann () [Corola-website/Science/299745_a_301074]
-
în ceea ce privește numărul și tipurile de arme pe care le poseda, numărul de trupe, precum și dimensiunea complexului militaro-industrial. Cu toate aceste avantaje cantitative deținute de către armata sovietică, de multe ori, Kremlinul constata, cu neliniște, că, în multe domenii blocul estic rămânea dramatic în urma Vestului. Până la începutul anilor 1980, URSS a construit un arsenal militar uriaș și armata sa depășea pe cea a Statelor Unite. La scurt timp după invazia sovietică a Afganistanului, președintele Carter a început, masiv, construirea construirea complexului militar al SUA
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
Uniunii Sovietice, dar, în conformitate cu liderii Rusiei, scopul acesteia era de a permite un divorț civilizat” între republicile sovietice și este comparabilă cu o confederație slabă. Oficial, la 25 decembrie 1991, URSS a fost declarată dizolvată. Începutul anului 1991 a fost dramatic pentru republicile baltice, unde au avut loc confruntări directe între dorința de libertate, democrație și independență a populației băștinașe și sistemul autoritar sovietic, care forța menținerea U.R.S.S. La 10 ianuarie 1991, M. Gorbaciov a adresat o notă ultimativă Sovietului
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
una dintre primele puteri din Vest care a dezaprobat acțiunile militare din Vilnius și Riga, susținând „reformele, și nu represiile”, și a condamnat conducerea U.R.S.S. pentru tentativa de mușamalizare a evenimentelor din Lituania. În urma Războiului Rece, Rusia a redus dramatic cheltuielile militare. Procesul de restructurare a economiei în fosta Uniune Sovietică a lăsat milioane de șomeri. Reformele capitaliste au culminat într-o recesiune mult mai severă decât cea de care SUA și Germania au avut parte în timpul Marii crize economice
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
1939. A fost fondat de Constantin Mille și a avut în acești 19 ani trei directori: Emil Fagure, A. de Hertz și Mihail Sevastos. În „Adevărul literar și artistic” interbelic se publicau fragmente de roman, nuvele, povestiri, schițe, versuri, texte dramatice, cronici plastice, cronici muzicale și cinematografice, interviuri privind viața literară și artistică din țară și din străinătate, amintiri, scrisori inedite, reportaje, folclor, traduceri din literatura universală, articole de filosofie etc. Înainte de publicarea în volum, în „Adevărul literar și artistic” au
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
decât atât, colectivizarea a implicat schimbări în modul tradițional de viață al satului rusesc, și asta într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu toate că în Rusia exista o tradiție îndelungată a muncii în obștile sătești. Schimbările au fost și mai dramatice în alte regiuni ale Uniunii Sovietice: Ucraina, care avea o tradiție importantă a muncii în ferme individuale, sau în republicile din Asia Centrală și în stepele din zona fluviului Volga, unde a avea turme de animale nu era numai o problemă
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
nu puteau fi separate de polis, mult timp exprimându-se în strânsă dependență de religie și politică. Vorbind, la începuturi, mai multe dialecte, grecii și-au creat o limbă comună în epoca elenistică (secolele IV - I î.Hr.), denumită „Koiné”. Arta dramatică, de pildă, și-a avut izvoarele în procesiunile religioase, cu precădere în cultul lui Dionysos. În jurul sanctuarelor sale se desfășurau procesiuni, cu recitări, muzică și dans, de origine asiatică. Inițial, pe scenă apăreau doar corul și un singur actor. Tragedia
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
o epocă de aur. Ea a extins națiunea prin cuceriri, colonizări și diplomație. Ea a continuat politica de modernizare a legăturilor cu Europa de Vest începută de Petru cel Mare. Țarul Alexandru al II-lea (1855-1881) a promovat numeroase reforme, cea mai dramatică fiind emanciparea tuturor celor 23 de milioane de șerbi din 1861. Politica sa era protejarea religiei ortodoxe din Europa de Est împotriva islamului otoman. Implicarea Rusiei în primul Război Mondial a început în 1914, de partea Franței, Marii Britanii, și Serbiei, împotriva imperiilor
Imperiul Rus () [Corola-website/Science/299140_a_300469]
-
încă mai există în expresia "artă lirică". Atașat totodată la unele forme ale poeziei sec. al XVI-lea, cuvântul "liric" va defini o expresie subiectivă ce ține mai degrabă de sentimente particulare (individuale), în opoziție cu poezia epică sau poezia dramatică (care a inclus tragedia ca și comedie).. Lira era însemnul lui Apollo, zeul luminii, al muzicii și al poeziei la greci. În Grecia Antică acompaniamentul de liră atrăgea muzele ce amplificau spiritul creativ. De abia în epoca modernă, poezia lirică
Genul liric () [Corola-website/Science/299148_a_300477]
-
Tragedia este o specie a genului dramatic, în proză sau în versuri, reprezentând personaje puternice, angajate în lupta cu destinul potrivnic, cu ordinea existentă a lumii ori cu proprile lor sentimente, acest conflict soluționându-se cu moartea eroului. Tragedia este o formă de dramă caracterizată de seriozitate
Tragedie () [Corola-website/Science/299183_a_300512]
-
combinate dând ‘cântece ale țapilor’, din care a rezultat ‘tragedie’. Filozoful grec Aristotel arată in capodopera sa "Poetica" faptul că tragedia are ca efect catharsis-ul (purificarea) de milă și frică a publicului datorită sentimentelor și suferințelor personajelor din opera dramatică. Nu toate operele care sunt subsumate categoriei tragice au ca rezultat acest tip de final cathartic, chiar unele dintre ele au deznodământ neutru sau care tinde spre fericit. În orice caz, ce anume constituie o "tragedie" este o întrebare destul de
Tragedie () [Corola-website/Science/299183_a_300512]
-
își descoperă pasiunea pentru poezie. Scrierile sale sunt influențate de Kafka, chiar dacă operele acestuia erau interzise în acea vreme. După satisfacerea serviciului militar, lucrează ca mașinist la un teatru din Praga (Teatrul pe balustradă - "Divadlo Na Zábradlí") și studiază arta dramatică prin corespondență. După lovitura de stat organizată și condusă de Moscova din 1948 familia sa își pierde proprietățile și este considerată pro-Germană și că a colaborat cu ocupantul (acuzație formulată în ziarul comunist Rudé Právo din 23 februarie, 1989) și
Václav Havel () [Corola-website/Science/299185_a_300514]
-
Drama este o specie a genului dramatic, caracterizată prin ilustrarea vieții reale prin intermediul unui conflict complex și puternic al personajelor, cu întâmplări și situații tragice, în care eroii au un destin nefericit. Dramele acoperă o mare varietate tematică: socială, istorică, mitologică, psihologică etc. Drama are tendința de
Dramă () [Corola-website/Science/299182_a_300511]
-
care de altfel a evoluat. Drama apelează la un limbaj solemn, ce alternează cu cel familiar, dar poate să recurgă și la resurse lexicale comice. Componenta esențială a acestei specii literare rămâne însă conflictul prin care se conturează personalitatea eroilor dramatici. Definiție: Drama este o specie a genului dramatic, în versuri sau în proză, caracterizată prin ilustrarea vieții reale printr-un conflict complex și puternic al personajelor individualizate sau tipice, cu întâmplări și situații tragice, în care eroii au un destin
Dramă () [Corola-website/Science/299182_a_300511]
-
un limbaj solemn, ce alternează cu cel familiar, dar poate să recurgă și la resurse lexicale comice. Componenta esențială a acestei specii literare rămâne însă conflictul prin care se conturează personalitatea eroilor dramatici. Definiție: Drama este o specie a genului dramatic, în versuri sau în proză, caracterizată prin ilustrarea vieții reale printr-un conflict complex și puternic al personajelor individualizate sau tipice, cu întâmplări și situații tragice, în care eroii au un destin nefericit. Drama are o mare varietate tematică: socială
Dramă () [Corola-website/Science/299182_a_300511]
-
a creat intelectualul lucid, însetat de absolut. Lucian Blaga este creatorul dramei mitologice, prin manifestarea filozofică a miturilor esențiale românești: „Meșterul Manole” care ilustrează mitul estetic al jertfei creatoare și „Zamolxe” care conduce la interpretarea mitului mioritic. Parabola cu accente dramatice este inițiată de Marin Sorescu, atât în trilogia „Setea muntelui de sare” (1974), cu piesele „Iona”, „Paracliserul” și „Matca”, precum și în dramele istorice, în care Vlad Țepeș. este doar un pretext pentru a caricaturiza tiranul din orice epocă: „A treia
Dramă () [Corola-website/Science/299182_a_300511]
-
devenit, în esență, un impas. Frederic a reobținut cea mai mare parte a Sileziei și Saxoniei (fără Dresda) și situația sa financiară nu era cumplită, dar imperiul său era devastat și armata sa grav slăbită. Forța de muncă a scăzut dramatic și a pierdut un număr foarte mare de ofițeri și generali eficienți. Era sigur că Prusia nu avea să mai reziste unei noi ofensive austriece . Subvențiile britanice au fost retrase de către noul prim-ministru Lord Bute, și împăratul rus a
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
Evadare imposibilă", scrisă în original în limba franceză, a fost tradusă în limba engleză sub titlul "The Silent Escape: Three Thousand Days in Romanian Prisons") (1995) și Cartea povestește doar primii 8 ani de încarcerare. Ea este cu atât mai dramatică cu cât abuzurile povestite sunt privite prin ochii unei femei. Cea de-a doua carte a sa, "Evadarea imposibilă", a fost de asemenea tradusă în limba română și a apărut la Editura Fundației Culturale Române. În 1990, Lena Constante publică
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
Dialog Social. Singurul premiu pe care regizorul l-a acceptat în România a fost "Premiul Gopo pentru întreaga operă" acordat în 2007. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
Lucian Pintilie () [Corola-website/Science/299205_a_300534]
-
în 1930 în Hackney, Londra, tatăl său fiind un croitor evreu. În vârstă de 9 ani este evacuat din cauza războiului la Cornwall și se întoarce în Londra abia în 1944. Studiază o scurtă perioadă de timp la Royal Academy of Dramatic Art (en. „Academia Regală de Artă Dramatică”) din Londra. Refuză să facă serviciul militar și, începând din anul 1950, timp de 10 ani, întreprinde turnee în diferite orașe din Marea Britanie cu diverse ansambluri teatrale. În 1950, tânărul Pinter publică prima
Harold Pinter () [Corola-website/Science/299259_a_300588]
-
fiind un croitor evreu. În vârstă de 9 ani este evacuat din cauza războiului la Cornwall și se întoarce în Londra abia în 1944. Studiază o scurtă perioadă de timp la Royal Academy of Dramatic Art (en. „Academia Regală de Artă Dramatică”) din Londra. Refuză să facă serviciul militar și, începând din anul 1950, timp de 10 ani, întreprinde turnee în diferite orașe din Marea Britanie cu diverse ansambluri teatrale. În 1950, tânărul Pinter publică prima sa poezie. Se căsătorește în 1956 cu
Harold Pinter () [Corola-website/Science/299259_a_300588]
-
Beckett, piesă care este reprezentată în premieră în același an. Urmează ""The Birthday Party"" ("Sărbătorirea zilei de naștere", 1958), ""The Caretaker"" ("Îngrijitorul casei", 1960). Piesa ""The Homecoming"" ("Întoarcerea acasă", 1965) înregistrează un deosebit succes și marchează consacrarea lui ca autor dramatic. Și în această piesă, tema principală este nesiguranța omului asaltat de forțe necunoscute și dificultățile comunicării între oameni. Dialogurile sale descriu greutățile de înțelegere, marcate prin pauze îndelungate în cursul conversațiilor, tăcerile fiind un element important în creșterea tensiunii dramatice
Harold Pinter () [Corola-website/Science/299259_a_300588]
-
dramatic. Și în această piesă, tema principală este nesiguranța omului asaltat de forțe necunoscute și dificultățile comunicării între oameni. Dialogurile sale descriu greutățile de înțelegere, marcate prin pauze îndelungate în cursul conversațiilor, tăcerile fiind un element important în creșterea tensiunii dramatice. Aparentele refugii în lumea visului alcătuiesc clișee de viață ale protagoniștilor. Se poate riposta că nu teatrul său este absurd, ci condițiile în care trăiesc personajele sale. Adesea acestea nu știu ce scopuri urmăresc. Ultima replică a bătrânului Davies din piesa "The
Harold Pinter () [Corola-website/Science/299259_a_300588]