20,245 matches
-
mi rosul em anat de o căpiță de fân sau cel dintr o biserică.” Elena Horoveanu, autoarea unei mini monografii Cotnari scria: „Vinul de la Cotnari e foarte asemănător celui de Tokay . El are totuși personalitatea sa: nu e nici prea dulce, nici prea alcoolic. Culoarea lui e culoarea chilimbarul ui, parf umul e cel al viilor înflorite, iar gustul său - știu eu - e făcut parcă din amăreala migdalelor, din dulceața stafidelor, din aroma piersicilor și a căpșunilor. Cel care bea din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
apr ecia: „C el mai excelent vin al României este cel de la C otnari... Este foarte tare, de culoare aurie și presupunând un bun tratame nt, este cu desăvârșire nobil, asemănător cu cel de Tokay , numai că e mai puțin dulce și mai bogat în alcool. Dintre to ate, a e xcelat proba „Fleur de Cotnari” din recolta anului 1845 trimis mie de baronul Hurmuzachi. în anul 1868 vinul acesta se afla încă cu desăvârșire sănătos, extraordinar de focos, tare și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
peliței, determinând astfel accelerarea procesului de evaporare a apei din bob și deci concentrarea mustului. În aceste condiții, producția de struguri l a hectar este foarte mică, de obicei în jur de 4.000 - 5.000 kg. Producerea unor vinuri dulci naturale, provenite din strugurii soiului Grasa, ce au suferit fenomenul de botrytizare (având un procent ridicat de boabe stafidite), implică aplicarea unei tehnologii specifice. Aceasta necesită un consum mare d e forță de muncă și multă, multă migală, asemănătoare, s
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un procent ridicat de boabe stafidite), implică aplicarea unei tehnologii specifice. Aceasta necesită un consum mare d e forță de muncă și multă, multă migală, asemănătoare, s ar putea zice , cu cea a căutătorilor de aur în nisipurile aurifere. Vinurile dulci din Grasa, obținute din strugurii culeși la stafidirea boabelor, prezintă însușiri organoleptice și de compozi ție care corespund vinurilor de acest gen de reputație mondială. Aceste vinuri se caracterizează prin conținuturi importante de glicerol și extract, ceea ce le conferă onctuozitate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
onctuozitate și corpolență. în mod obișnuit, vinurile obținute au o tărie alcoolică de minimum 12°, o aciditate totală destul de ridicată ce oscilează în jurul a 5,0 g/l, iar conținutul în zaharuri depășește 50 g/l. Când sunt tinere, vinurile dulci din soiul Grasa au o culoare g albenă-v erzuie sau galbenă cu reflexe verzui. Ele sunt caracteri zate pri ntr-o aromă unica, ce amintește de cea a caiselor uscate, de cear a de albine sau de stafide. Această aromă se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
datorează, în parte, substanțelor produse de putregaiul nobil. Gus tul vinu rilor este complex și pare a fi compus din cel al miezul ui de nu că împletit cu dulceața stafidelor, la care participă și o nuanță fină de migdale dulci. Vinurile dulci de Cotnari au de câștigat prin maturare la vas, care trebuie să dureze între 12 până la maximum 24 luni, perioadă determinată de compoziția și calitatea acestora. Învechirea la sticlă, poate să du reze în funcție de destinație, de la câteva luni
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
parte, substanțelor produse de putregaiul nobil. Gus tul vinu rilor este complex și pare a fi compus din cel al miezul ui de nu că împletit cu dulceața stafidelor, la care participă și o nuanță fină de migdale dulci. Vinurile dulci de Cotnari au de câștigat prin maturare la vas, care trebuie să dureze între 12 până la maximum 24 luni, perioadă determinată de compoziția și calitatea acestora. Învechirea la sticlă, poate să du reze în funcție de destinație, de la câteva luni la 10
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
auriu după învechire, asemanatoare culorii de toamnă a frunzelor de viță de vie, cu un gust apropiat celui de miez de nucă, împletit cu nuanțe de stafide și de sâmburi de migdale, vinul Grasa de Cotnari rămâne unicat între vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari (dulce) Bijuterie a oenologiei românești, Grasa este
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de Cotnari rămâne unicat între vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari (dulce) Bijuterie a oenologiei românești, Grasa este un privi legiu moștenit de secole pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor, când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită putregaiului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor, când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită putregaiului nobil. Un vin aromat ce se recomandă la servirea deserturilor. Tămâioasa Românească (dulce). Taâmâioasa Românească este un vin alb de înal tă ținut ă, puternic aromat, cu o savoare inegalabilă. Ar oma sa i negalabilă îngemănează parfumul de busuioc și fân cosit în soare. Generos, înviorător, vitalizant, plin de sevă și corp, are
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
busuioace și fragi de pădure și un post-gust lung, de înaltă clasă. Asa ne glasuiește slova Că te-ai avut cu lumea bine Și prin popor ai stins suspine Cotnar, vin de la Moldova E plină cronica de tine. Tămâioasa Românească ( dulce). Soi aromat, din care, în toamnele lungi și însorite ale podgoriei Cotnari, se obține un vin de înaltă ținută: Tămâioasa Românească. Senzualitatea rafinată a gustului se armonizează fericit cu mirosul inconfundabil, conferind vinului distincție prin vigoare și personalitate. Parfumul său
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în același timp apăsând cu limba și mișcându-și fosele nazale. Vinul, odată ajuns în gură, trebuie plimbat și pipăit astfel încât să-i simțim fluiditatea, onctuozitatea și catifelarea. Examinarea gustativă sau gustul vinului reprezintă rezultatul celor patru gusturi de bază - dulce, acru, sărat, amar. Va înghiți jumătate de sorbitură, redeschizând din nou buzele pentru a permite trecerea aerului. La urmă, cu gura inchisă, va mesteca vinul pe care l-a sorbit. Temperatura de degustare a vinului este importantă, deoarece un vin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
acestei întreceri revine Cotnariului, pentru că modernizarea a pornit d e aici. Să mai adăugăm superioritatea soiurilor cultivate. Frâncușa este un soi specific podgoriei Cotnari și acest mare avantaj trebuia fructificat la maxim. Apoi, anticipând o migrare a consumului de la vinul dulce spre cel sec și demisec, Compania a decis că trebuie acordată mai multă atenție acestui vin. Ca atare, în ultimii 5 ani a început să se lucreze la imaginea Frâncușei. Nu a fost ușoară concurența cu celelalte vinurile seci, Cotnariul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
eu ziceam: să bem, prietini, Să bem, pânʹ nu vom mai putea. Dacă venea să rătăcească V un învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu m-arătam ca să mă rog. Dar ție-ți place doina, hora, îți place-al viței dulce rod, Tu povestește tuturora De moș Istrate-Voievod. Le spune sfatul meu s-asculte, S-urmeze vechiul obicei, Să verse dintre cupe multe Și la pământ vo două-trei. Căci are-n sân Moldova noastră Viteze inimi de creștin; Tineri, în veselia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
gândurile sale despre C otnari: Voie bună la Cotnari Gustos e vinul de Cotnari, Mult dătător de-nsuflețire, Cel ce se bea la zile mari Spre a vierilor cinstire. M-aplec în fața ta, butuc, Cu rădăcinile fibroase Ce spre bobițe dulci aduc Substanțele miraculoase. Și soarele e la Cotnari Mai dulce ca oriunde-n lume Acolo-s oameni gospodari Ce și-au creat de mult un nume. Lucrează chiar și zi lumină, Se odihnesc doar când e ploaie, De pe orișice colină
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
e vinul de Cotnari, Mult dătător de-nsuflețire, Cel ce se bea la zile mari Spre a vierilor cinstire. M-aplec în fața ta, butuc, Cu rădăcinile fibroase Ce spre bobițe dulci aduc Substanțele miraculoase. Și soarele e la Cotnari Mai dulce ca oriunde-n lume Acolo-s oameni gospodari Ce și-au creat de mult un nume. Lucrează chiar și zi lumină, Se odihnesc doar când e ploaie, De pe orișice colină S-ajungă vinul în butoaie. Din butoaie în pahare, Degustătoru-i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu Manole se mulțumi să întrebe: - Merge treaba, măi diavolilor” Invitat la o masă bogată, conu Manole îl întrebă pe invitat: - Simți ceva? Simțeam într adevăr, prin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ca re-l iubea nespus. În popasurile ce le făcea aici, la Hârlău, do mnitorul nu uita să se abată și pe la Cotnari, localitate aflată la numai 12 km. de grajdurile domnești. Și mult se desfăta do mnul cu vin dulce de Cotnari sorbit la umbra butoiului, din ulcică de pământ. Fiind și un foarte bun gospodar, Măria Sa se tot frăm ânta cum să facă, cum să dreagă, să ridice și mai mult localitatea atât de dragă inimii sale. Pentru început
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
regele Matei? în locul soiului Șoim-Furmint, cel mai de seamă din podgoriile sale, el a trimis joarde dintr-un soi mai puțin producător. Nu se știe cum s a întâmplat însă că joar dele au dat struguri mai grași și mai dulci. Iar, când s a făcut vinul, a ieșit mai gustos decât Furmintul. Date fiind calită țile lui superioare, i s-a spus Grasă. Soiului respectiv i a priit la Cotnar i, ajungând să nu mai aibă egal în lume. S-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vin din lume care îmbătrânește mereu, desăvârșindu se pe zi ce trece. Vinul de Cotnari nici nu îmbată. Ci dimpotrivă dă o stare de euforie plăcută, stimulează mintea și gândirea. Cel care l bea, simte în ființa lui o căldură dulce, u n a vânt tineresc, ca și cum această licoare i-ar strecura în vene ceva din soarele arzător al Moldovei. Întemeiat pe temelii traco-getice, așezarea de azi a Cotnariului este cunoscută în istorie din vremea primilor voievozi moldoveni. Localitatea cu nume
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
istoric este cea mai veche așezare viticolă din Moldova. O găsim situată în marginea vestică a depresiunii Jijiei, sub de alurile care se ridică la nord de orașul Hârlău, constituind colina Dealul Mare, cu ramificațiile sale. Pe aceste pământuri din dulcea Țară a Moldovei s a dovedit că au existat plantații de vii c hiar înaintea domniei lui Alexandru cel Bun, fără ca vinurile produse pe vremea aceea să aibă faima celor de mai târziu. Cel care le-au făcut celebre prin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Pentru că Domnia este și un excelent memorialis t. „Cu vinul petrec/ Și astăzi, și mâine,/ Guvernele trec/ Cotnarul rămâne...”, cugeta poetul Cătălin Bordeianu. Un alt autor al vremii, Vasile Pintilie, suspina: „Când sufletul mi-e pus pe jar/ Și vinul dulce pare-amar/ Mă-ntorc cu gândul la Cotnar”. La lansarea cărții (care a avut loc la producător, în prezența a peste 300 de invitați), Valeriu D. Cotea mărturisea: „Cotnariul îmi dă o mândrie românească. E ca și cum aș cânta Deșteaptă-te, române
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
V asile Al ecsandri, Ion Creangă, Calistrat Hogaș, Cezar Petrescu și neuitatul Alexandru Ioan Cuza, întreprinde cercetări și recompune un fragment din viața lui Petru Rareș pentru a readuce memoriei colective amintirea pământurilor sfinte și totodată, precum Mihail Sadoveanu, graiul dulce și cald, moldo venesc. Publică în revista Dacia Literară, în anul 2006, îi apare volumul de versuri „Leagăn și Vatră” iar în a nul 2007 , romanul istoric „Cu Rareș prin(tre) Lespezi” . Este membru activ pe siturile literare www.poezii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Pivnicerul acestui Cotnar stă în afară de timp” - Sadoveanu. Am rugat un aurar Să-l numească-n calendar, Să ne fie sărbătoare întru „tihnele cotnare”. FELETIN vel chelar. Ori de câte ori îți pui Vin de-al lui, din cel verzui, Din beteli de putregai, Dulce ca Moldova-n grai Să i te supui! Cum și Ștefan s-a-ntrecut Când de griji s-a desfăcut Și a durat la Voroneț Semnul lui cel mai citeț. Numai din plăcut. Iar de este să mai cer Pildă de la pivnicer
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
raft de gând, Apoi tot alfabetul. Mereu aminte să-ți aduci Ce scris a cronicarul: Să spargi tăcerile cu nuci Și să citești Cotnarul. Pe crinul cupei scrise sunt însemnele veciei: Femeia, vinul, lângă cânt Și legea ospeției. De vinu-i dulce ori amar, Tu dă i prinosul vieții, Să-mbătrânești ca un Cotnar E scutul tinereții! ION MICLĂU Născut la 25.12.1940 în localitatea Gepiu, Județul Bihor. Urmează un institut tehnologic în Australia, urmează apoi Facultatea de Istorie Modernă Wollongong
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]