16,546 matches
-
română sau universală (Horia Teculescu, Folclorul și literatura cultă, Elena Văcărescu, Mistica națională română în generația de la 1848, Iulian Jura, Cum ar trebui studiat Titu Maiorescu, N. Iorga, Ceva despre presa română după 1866, Șt. Bezdechi, Ovidiu și soția sa), eseuri filosofice (Lucian Blaga, Simboluri spațiale, Nicolae Mărgineanu, Cultură și națiune). Petre Grimm traduce din Robert Browning (Evelyn Hope, Iubirea printre ruine), iar Const. Z. Buzdugan transpune în românește Cântul III din Divina Comedie a lui Dante și poezia Frumusețea de
DARUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286691_a_288020]
-
despre Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, N. Iorga, Gala Galaction, semnate de Andrei Bucșan, Al. I. Amzulescu, Paul P. Drogeanu și o rubrică nepermanentă, intitulată „Semnal”, unde sunt prezentate apariții editoriale, prin colaborarea lui Iordan Datcu și Nicu Ploscariu. Publicistică și eseuri cu caracter istoric, etnografic, sociologic, religios, pe teme culturale și artistice, semnează Ion Ghinoiu, Victor Ernest Mașek, Narcisa Știucă, Elena Raicu. Revista mai conține un dicționar de termeni de etnografie și folclor, dezbateri, interviuri, calendare creștine, ilustrații. Alți colaboratori: Radu
DATINI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
devine doctor în filologie (cu o teză despre proza fantastică românească). Debutează în revista „Tribuna”, în 1964, cu studiul Istoricul literar G. Bogdan-Duică, iar editorial, cu lucrarea Proza fantastică românească (1975; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). A colaborat cu articole, eseuri și studii la „Gazeta literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine”, „Argeș”, „Vatra”, „Cotidianul”, „România liberă”, „Tribuna Ardealului” ș.a. A realizat ediții ale unor opere de Dem. Theodorescu, Ion Minulescu și Pavel Dan, iar în colaborare
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
antologia Roumanie fantastique. Spiritul independent și, implicit, polemic, erudiția suplă, rigoarea și coerența lecturii caracterizează următoarele două cărți ale lui D., Spiritul Romei (1979) și Visul lui Scipio (1983), concepute în vădită orientare militantă și restauratoare, vizând moștenirea noastră latină. Eseurile din Fiul Craiului și Spânul (1998) atestă întemeierea clasică a reflexivității criticului. Cartea cumulează, în două secțiuni (Repuneri în... și decăderi din drepturi și Acolade comparatiste și alte reevaluări), o suită de investigații în zone nevralgice ale literaturii române și
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
și Mihail Sadoveanu, Coincidența și substituirea contrariilor la Mircea Eliade și Bram Stocker) examinează opere, legături „izomorfice” (pe cât de surprinzătoare, pe atât de fin identificate și argumentate), filiații spirituale și afinități, în proiecții critice remarcabile prin erudiție și forță analitică. Eseul Experiența sadoveniană a povestirilor în ramă preludează o altă lucrare de pionierat în critica și teoria literară românească, Povestirile în ramă. Ipostaze universale și românești ale unei structuri (2002), la origine curs universitar ținut la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique, Paris, 1979, 42; Mircea Opriță, Spiritul Romei, TR, 1980, 2; Veronica Mocanu, Spiritul Romei, ST, 1980, 2; Adrian Marino, Interpretarea literaturii fantastice, T, 1982, 8; Adrian Marino, Ideea latină, TR, 1983, 27; Dana Dumitriu, Un eseu despre istoria Romei, RL, 1983, 40; Mircea Popa, „Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică”, ST, 1983, 10; Yvonne Goga, O antologie a fantasticului românesc, TR, 1984, 16; Iorgulescu, Prezent, 276-279; Rodica Lascu-Pop, „Roumanie fantastique”, „Marginales” (Bruxelles), 1985, 211-212
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Roumanie fantastique”, „Marginales” (Bruxelles), 1985, 211-212; N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu sau Dincoace și dincolo de texte, București, 1987, 325-330; Dan C. Mihăilescu, „Woodstock sau Cavalerul” de Walter Scott, LAI, 1993, 203; Dicț. scriit. rom., II, 19-20; Ion Buzași, Eseul polemic, VTRA, 1998, 12; N. Prelipceanu, De la Harap Alb la 30 decembrie 1947. O carte de eseuri a lui Sergiu Pavel Dan, RMB, 1999, 2666; Gheorghe Grigurcu, O carte inconformistă, RL, 1999, 2; Dan Mănucă, Ipostazele unei structuri epice, CL
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
texte, București, 1987, 325-330; Dan C. Mihăilescu, „Woodstock sau Cavalerul” de Walter Scott, LAI, 1993, 203; Dicț. scriit. rom., II, 19-20; Ion Buzași, Eseul polemic, VTRA, 1998, 12; N. Prelipceanu, De la Harap Alb la 30 decembrie 1947. O carte de eseuri a lui Sergiu Pavel Dan, RMB, 1999, 2666; Gheorghe Grigurcu, O carte inconformistă, RL, 1999, 2; Dan Mănucă, Ipostazele unei structuri epice, CL, 2000, 5; Petraș, Panorama, 253; Doina Curticăpeanu, Vara din noiembrie, F, 2003, 3-4; Opriță, Anticipația, 532-533. C.H.
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
tinde spre un acord armonic între specificul său și imperativele modernității. O secțiune a lucrării cuprinde texte dedicate tragicilor greci, urmărind definirea lor ca fizionomie literară, iar ultima parte a volumului, File dintr-un jurnal teatral (1974-1975), include articole și eseuri pe probleme de imediată actualitate, vizând repertoriul unei stagiuni, probleme specifice scenografiei sau regiei artistice, relația modă-modernism. Evoluția criticii dramatice românești este comentată prin raportare la câțiva profesioniști ai genului, între care Victor Eftimiu, I.M. Sadoveanu, Camil Petrescu, Dem. Theodorescu
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
pe care-l înalță C. în mod constant în dialogul său cu inefabilul. Poetul e un Orfeu devastat de insuportabilele dureri ale unei istorii nedrepte, refugiat în spațiul armoniilor cosmice, încă nesfâșiat de menade. În 1997, a apărut volumul de eseuri Un Esculap al sufletului românesc, în care adună câteva dintre cele mai reprezentative texte critice publicate în exil. De remarcat trinitatea Eminescu, Creangă, Dante Alighieri (capitolul Tinerii dintotdeauna), privită nu atât într-o perspectivă comparatistă, cât într-o abordare a
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
De remarcat trinitatea Eminescu, Creangă, Dante Alighieri (capitolul Tinerii dintotdeauna), privită nu atât într-o perspectivă comparatistă, cât într-o abordare a înțelesurilor poeziei ca expresie totală a lumii, în care experiența exilului poate însuma aspectele vitale ale artei. În eseul Soarele și Luna, studiu de tipologie asupra valențelor sud-est europene ale spiritualității românești, C. încearcă, pentru prima dată după Vasile Pârvan și G. Călinescu, și pe urmele eseisticii lui Dan Botta, o regăsire a mesajului mitologic în evoluția acesteia. Sondajul
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
până în 1990). În 1990 înființează la București Editura Orion. A debutat ca poet în ziarul sucevean „Zori noi” (1950), iar editorial, cu placheta Noi și soarele (1963, cu o prezentare de Marcel Breslașu). A colaborat cu versuri, articole, cronici și eseuri la „Ateneu”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Steaua”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „România literară” ș.a. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, pentru volumul Cântând dintr-un arbore), al Academiei Române (1978, pentru Temerile lui Orfeu) și al revistei
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
II, pref. trad., București, 1969; Antoine Furetière, Romanul burghez, pref. trad., București, 1971; Gédéon Tallement des Réaux, Istorioarę pref. trad., București, 1972; Pierre Courthion, Curente și tendințe în arta secolului XX, introd. trad., București, 1973; A.J. Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, pref. trad., București, 1975; Voltaire, Corespondență, pref. trad., București, 1978; César Chesneau Du Marsais, Tratat despre tropi, pref. trad., București, 1981; Jean Baptiste Du Bos, Cugetări critice despre poezie și pictură, introd. trad., București, 1983; Charles Sorel, Isprăvile hazlii
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
cel Mare” din Suceava, urmează facultățile de Teologie și Filosofie-Litere ale Universității din Cernăuți. Este doctor în teologie al aceleiași universități (1942) și doctor în științe filologice al Universității din Timișoara (1972). În anii interbelici a colaborat cu articole și eseuri de filologie și estetică literară la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Candela”, iar după război, stabilindu-se la Timișoara - unde a fost lector la Institutul Pedagogic (1961-1975) și apoi la Facultatea de Filologie -, la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Analele Universității
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
Istoriei... este una didactică, autoarea păstrând permanent contactul cu tipul de discurs aulic, stilul său are certe calități eseistice. Se fac paralelisme, se urmărește circulația motivelor, tehnicilor și influențelor literare. Se găsește aici, in nuce, abordarea teoretică din volumul următor, Eseuri de literatură engleză și americană (1973), în care perspectiva analitică se îmbină cu cea istorică, astfel încât analiza devine o complinire în spirit universitar a textului literar. Remarcabile prin fluiditate și acuratețe, traducerile autoarei captează spiritul și sonoritatea originalului, ilustrînd o
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
poezia. 1830-1900, București 1967; Dicționar al literaturii engleze (în colaborare cu I. A. Preda), București, 1970; An Anthology of English Literature. Passages from Mediaeval and Renaissance Poetry. Drama and Prose (în colaborare cu Valeria Alcalay și Andreea Gheorghițoiu), București, 1972; Eseuri de literatură engleză și americană, Cluj, 1973. Traduceri: I. Slavici, Short Stories, București, 1955; Mihail Sebastian, A Nameless Star, București, 1967; P. Ispirescu, The Tales and Stories, Londra, 1970, Youth Everlasting and Life Without End, București, 1973; Emil Gârleanu, My
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
Short Stories and Tales, București, 1983; V. Voiculescu, Tales of Fantasy and Magic, București, 1986; Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu, București, 1991; Mircea Eliade, Mystic Stories. The Sacred and the Profane, București, 1992. Repere bibliografice: Virgil Stanciu, „Eseuri de literatură engleză și americană”, ST, 1973, 15; M. Bogdan, „Eseuri de literatură engleză și americană”, CREL, 1975, 1; Ion Aurel Preda, Creangă în limba engleză, SXX, 1979, 6; Dan Grigorescu, Marea vocație a profesorului, RL, 1988, 9; Dicț. scriit
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
and Magic, București, 1986; Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu, București, 1991; Mircea Eliade, Mystic Stories. The Sacred and the Profane, București, 1992. Repere bibliografice: Virgil Stanciu, „Eseuri de literatură engleză și americană”, ST, 1973, 15; M. Bogdan, „Eseuri de literatură engleză și americană”, CREL, 1975, 1; Ion Aurel Preda, Creangă în limba engleză, SXX, 1979, 6; Dan Grigorescu, Marea vocație a profesorului, RL, 1988, 9; Dicț. scriit. rom., I, 489; Ana Cartianu. Festschrift, București, 2000 (volum omagial); Geta
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
în marginea permanențelor liricii argheziene sau evocă personalitatea lui I. Creangă ca purtător de mesaj românesc esențial, fie că oferă relecturi interesante ale poeziei lui Ion Barbu sau exprimă admirația covârșitoare pentru opera lui Lucian Blaga. SCRIERI: Parages, Paris, 1963; Eseuri și cronici literare, București, 2002; Captiv în lumea liberă. Theodor Cazaban în dialog cu Cristian Bădiliță, postfață Alexandru Paleologu, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Mihai Eminescu, Lumière de Lune - Lumină de lună, București, 2001. Repere bibliografice: Virgil Ierunca, „Parages” de Theodor Cazaban
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
Baconsky, Mateiu I. Caragiale, ST, 1958, 1; Tudor Arghezi, Caragiale și fiul, IL, 1962, 6; Cioculescu, Varietăți, 392-397; Crohmălniceanu, Literatura, I, 525-539; Perpessicius, Alte mențiuni, 287-296; Streinu, Pagini, I, 150-161, II, 412-437; Theodor Vârgolici, Mateiu I. Caragiale, București, 1964; Călinescu, Eseuri, 45-51; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 45-63; George, Semne, 17-37, 54-82; Crohmălniceanu, Literatura, I, 564-578; Muthu, Orientări, 108-121; George, Sfârșitul, I, 206-208, III, 179-189, 201-208; Dan, Proza, 279-283; Muthu, Lit. rom., 236-255; Ovidiu Cotruș, Opera lui Mateiu I.
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Fadensonnen [Sori de fire] și Schneepart [Partea zăpezii], cărți apărute la Stuttgart și Frankfurt pe Main, între 1952 și 1971. O altă versiune românească este semnată de Luminița Graur și Ion Papuc, în Poeme (1998). Un dosar consistent, cuprinzând evocări, eseuri analitice și traduceri din C. este cuprins într-un număr special, coordonat de Geo Șerban, din „Caiete culturale «Realitatea Evreiască»”. SCRIERI: Versuri, tr. Nina Cassian și Petre Solomon, București, 1973; Poeme, tr. Luminița Graur și Ion Papuc, București, 1998; Ochiul
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
romanului românesc, el a trecut cu ușurință la critica de atribuire, la identificarea de pseudonime și de izvoare, la „rectificări” și chiar la „capricii”, adesea pline de haz, ce aparțin mai mult publicistului și memorialistului. Tensiunea lirică (1971) este un eseu superior didactic, probând spiritul speculativ al lui C., ca și buna cunoaștere a poeziei române și universale. Tensiunea ar fi starea unică a lirismului, care presupune obligatoriu antinomia, opoziția. Sunt descrise, pe această schemă binară, numeroase opoziții, precum imanent- transcendent
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
Ștefan Cazimir, „Caragiale. Universul comic”, CNT, 1967, 14; Al. Călinescu, Două studii despre Caragiale, IL, 1967, 10; Al. Piru, Lirismul ca tensiune, RL, 1971, 28; Al. Ciorănescu, Ștefan Cazimir, „Tensiunea lirică”, „Revue de littérature comparée”, 1975, 3; G. Dimisianu, Un eseu despre Eminescu, RL, 1975, 28; Mihai Zamfir, Între semantică și critică: „Stelele cardinale” de Ștefan Cazimir, RITL, 1976, 2; Al. Călinescu, Mituri, teme, interferențe, CL, 1982, 12; Nicolae Manolescu, Nu numai istorie literară, RL, 1984, 44; Alexandru George, „Nu numai
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
tot parcursul apariției. Tonalitățile prea grave determină uneori, din partea altor reviste, reacții de moderare, întrucât „ Frazele grandilocvente, patriotismul strident, potrivit într-un cuvânt de început devine supărător când se repetă prea des” („Carpații”, 6-7 / 1955). C. l. publică poezie, proză, eseu, studii (istorice și politice). Un spațiu larg se acordă republicării, integral sau fragmentar, de texte literare aparținând marilor scriitori români: M. Eminescu (Doina), Lucian Blaga (Spațiul mioritic), Alecu Russo (Cântarea României), G. Coșbuc, I. Creangă, Panait Cerna, O. Goga, Nae
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
În Permanențe ale criticii (1968) sunt vizate - cu referire la dezbaterile care agitau lumea literară în epocă - chestiuni de natură teoretico-ideologică privind statutul și specificul criticii literare, metodele și obiectivele acesteia. În general, dar mai ales în contextul momentului, titlurile eseurilor din volum sunt elocvente prin ele însele: Critica și sociologismul mecanic, O discuție despre realism, Critica stilistică, Permanența criteriului estetic, Critică și creație, Critica sincronică, Critică și diferențiere. Subiectele astfel delimitate sunt abordate sintetic și pregnant, sub semnul ponderației dialectice
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]