15,087 matches
-
și ale celorlalte compartimente se stabilesc prin statutul și regulamentul de organizare și funcționare ale ASAS, aprobate de adunarea generală a ASAS și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (3) ASAS poate să înființeze unități de cercetare-dezvoltare, baze experimentale și laboratoare proprii cu profil agricol, precum și alte entități specializate, cu sau fără personalitate juridică, în scopul utilizării sau al administrării optime a patrimoniului propriu, pentru asigurarea implementării strategiilor din domeniul cercetării, agreate sau necesare, după caz, în condițiile legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235820_a_237149]
-
agricol se compune din următoarele unități și instituții de drept public și instituții de drept privat: ... a) ASAS, instituțiile și unitățile de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sau în coordonarea acesteia: institute naționale, institute de cercetare-dezvoltare agricolă, stațiuni de cercetare-dezvoltare, baze experimentale, centre de excelență, centre de cercetări și laboratoare; ... b) instituțiile de învățământ superior din domeniul agricol și structuri de cercetare ale acestora; ... c) institutele naționale și institutele de cercetare-dezvoltare agricolă, stațiunile de cercetare-dezvoltare, centrele de excelență, centrele de cercetări și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235820_a_237149]
-
institute naționale de cercetare-dezvoltare. ... (3) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 3 se reorganizează ca instituții de drept public, cu personalitate juridică, în subordinea ASAS. ... (4) Stațiunile și centrele de cercetare-dezvoltare pot fi reorganizate, după obținerea acreditării, ca baze experimentale, fără personalitate juridică, ale institutelor naționale de cercetare-dezvoltare sau ale institutelor de profil. ... (5) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 4 se preiau și se integrează în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat, al Academiei Române și al Academiei Oamenilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235820_a_237149]
-
și ale celorlalte compartimente se stabilesc prin statutul și regulamentul de organizare și funcționare ale ASAS, aprobate de adunarea generală a ASAS și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (3) ASAS poate să înființeze unități de cercetare-dezvoltare, baze experimentale și laboratoare proprii cu profil agricol, precum și alte entități specializate, cu sau fără personalitate juridică, în scopul utilizării sau al administrării optime a patrimoniului propriu, pentru asigurarea implementării strategiilor din domeniul cercetării, agreate sau necesare, după caz, în condițiile legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
agricol se compune din următoarele unități și instituții de drept public și instituții de drept privat: ... a) ASAS, instituțiile și unitățile de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sau în coordonarea acesteia: institute naționale, institute de cercetare-dezvoltare agricolă, stațiuni de cercetare-dezvoltare, baze experimentale, centre de excelență, centre de cercetări și laboratoare; ... b) instituțiile de învățământ superior din domeniul agricol și structuri de cercetare ale acestora; ... c) institutele naționale și institutele de cercetare-dezvoltare agricolă, stațiunile de cercetare-dezvoltare, centrele de excelență, centrele de cercetări și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
institute naționale de cercetare-dezvoltare. ... (3) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 3 se reorganizează ca instituții de drept public, cu personalitate juridică, în subordinea ASAS. ... (4) Stațiunile și centrele de cercetare-dezvoltare pot fi reorganizate, după obținerea acreditării, ca baze experimentale, fără personalitate juridică, ale institutelor naționale de cercetare-dezvoltare sau ale institutelor de profil. ... (5) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 4 se preiau și se integrează în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat, al Academiei Române și al Academiei Oamenilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
Cruchet S, Gil A: Effect of dietary nucleotide supplementation on diarrhoea disease în infants. Acta Paediatr; 83: 188-191 111. Nunez MC, Ayudarte MV, Morales D, Suarez M D, Gil A: Effects of dietary nucleotides on intestinal repair în rats with experimental chronic diarrhea. J Parenter Enteral Nutr 1990; 14: 598-604 112. Martinez-Augustin O, Boza JJ, Del Pino JI, Lucena J, Martinez-Valverde A, Gil A: Dietary nucleotides might influence the humoral immune response against cowsmilk proteins în preterm neonates. Biol Neonate 1997
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
cognitiv-afectivi ai comportamentului agresiv / 113 Capitolul V Abordarea teoretică a comportamentului agresiv / 121 Perspectivele teoretice tradiționale / 122 Teoriile socio-cognitive / 134 O privire de ansamblu asupra teoriei integrative / 148 Capitolul VI Metodele folosite în studiul sistematic al comportamentelor agresive / 151 Studiul experimental și non experimental / 153 Capitolul VII Diferite arii de cercetare / 181 Războiul: violența instituționalizată sau instituționalizarea violenței / 181 Violența mediatizată: cauza sau efectul violenței din viața cotidiană? / 193 Agresivitatea sexuală și diferitele sale forme: abuzul sexual / 198 Agresivitatea domestică / 203
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv / 113 Capitolul V Abordarea teoretică a comportamentului agresiv / 121 Perspectivele teoretice tradiționale / 122 Teoriile socio-cognitive / 134 O privire de ansamblu asupra teoriei integrative / 148 Capitolul VI Metodele folosite în studiul sistematic al comportamentelor agresive / 151 Studiul experimental și non experimental / 153 Capitolul VII Diferite arii de cercetare / 181 Războiul: violența instituționalizată sau instituționalizarea violenței / 181 Violența mediatizată: cauza sau efectul violenței din viața cotidiană? / 193 Agresivitatea sexuală și diferitele sale forme: abuzul sexual / 198 Agresivitatea domestică / 203 Capitolul VIII Pot
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
influențează prea mult agresivitatea femeilor, pe când o insultă sau un atac fizic poate să intensifice această tendință. Acest efect diferențiat nu s-a constatat însă la bărbați. Rezultatele obținute de Bettencourt și Miller (1996) semnalează de asemenea diferențe în funcție de metodele experimentale folosite. Bărbații par a fi mult mai agresivi decât femeile în situațiile în care metoda folosită le permite să comită agresiuni fizice, în cazul posibilității unei agresiuni verbale diferența nu mai e la fel de mare. Alte studii explică diferențele legate de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vârsta de 8 ani permite, cu un anumit grad de certitudine, prezicerea tendințelor agresive la maturitate (Huessmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetătorii au obținut o puternică corelație între reacțiile agresive ale copiilor în diferite condiții experimentale. Unii autori avansează ideea conform căreia personalitatea agresivă este marcată de determinanți genetici și fiziologici, aceasta manifestându-se de la vârste foarte mici în copilărie și influențând experiențele personale ale copiilor (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetările asupra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de personalitate cu factorii situaționali pentru a influența comportamentul agresiv semnalează anumite probleme în legătură cu statutul lor de variabile moderatoare. Pentru a putea afirma că personalitatea influențează efectul situației, trebuie identificată mai întâi de toate corelația între aceste variabile și manipulările experimentale. Caprara și colegii săi au realizat o serie de cercetări în acest sens, încercând să conceptualizeze diferitele dimensiuni ale personalității ce pot induce comportamente agresive și dezvoltând tehnici eficiente de evaluare a acestora. Corelația observată între aceste variabile a permis
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă) asupra comportamentului agresiv (Caprara, 1986; Caprara, Cinanni, D'Imperio, Passerini, Renzi și Travaglia, 1985 citat de Caprara et al., 1994; Pahlavan, 1987). Cercetările efectuate de Caprara și colegii săi arată că variabila iritabilitate atenuează adesea efectele provocării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îndeplinirea unor sarcini. Experimentele în timpul cărora subiecții au primit false evaluări în ceea ce privește performanța lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele a trei experimente realizate de Bushman (Bushman
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Studiile din laborator adeveresc și ele legătura existentă între factorii de mediu și probabilitatea agresivității. Mai multe cercetări empirice relevă că dispoziția proastă cauzată de temperaturile înalte îl determină pe individ să emită judecăți negative despre ceilalți. În timpul unor studii experimentale realizate de Griffitt și colegii săi (Griffitt, 1970 citat de Griffitt și Veitch, 1971), studenții trebuiau să-și spună punctul de vedere despre o persoană după ce aflau opinii despre mai multe persoane necunoscute. Temperatura camerei pentru un grup era normală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din cele patru situații stabilite, pentru jumătate dintre subiecți experimentul s-a derulat într-o cameră cu temperatură normală, iar pentru cealaltă jumătate, într-o cameră cu temperaturi ridicate de până la 33-35 C. Pentru toți subiecții din cele opt condiții experimentale, experimentul se termina prin executarea unei sarcini de învățare în timpul căreia subiecții puteau să administreze șocuri electrice primului complice. Rezultatele experimentului au arătat că, independent de absența sau prezența modelului, temperatura ridicată creștea probabilitatea agresivității la subiecții non provocați, inhibând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1977 citat de Baron et al., 1994) explică contradicția dintre rezultatele obținute prin acumularea de efecte nocive ale factorilor "provocare" și "suferință", acumulare ce determină o diminuare a reacțiilor agresive, dar o creștere a reacțiilor de evitare în afara unui cadru experimental. Efectele diferitelor experimente percepute de către subiecți ca fiind "ostile" se adună, generând o legătură "curbilinie" între caracterul nociv al situației experimentale și comportamentul agresiv al subiecților. Mai multe explicații pot fi elaborate pentru această relație "curbilinie". În primul rând, se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
suferință", acumulare ce determină o diminuare a reacțiilor agresive, dar o creștere a reacțiilor de evitare în afara unui cadru experimental. Efectele diferitelor experimente percepute de către subiecți ca fiind "ostile" se adună, generând o legătură "curbilinie" între caracterul nociv al situației experimentale și comportamentul agresiv al subiecților. Mai multe explicații pot fi elaborate pentru această relație "curbilinie". În primul rând, se poate crede că o situație puternic "ostilă" provoacă subiecților reacții de natură agresivă. Se poate de asemenea presupune că temperatura foarte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1996 citați de Russell et al., 1998). Există chiar și cercetări asupra factorilor implicați în declanșarea revoltelor, doar că studiile empirice sunt rare. Revoltele pe stadioane sunt adesea declanșate de grupuri de indivizi și foarte rar de indivizi solitari. Studiile experimentale și cele realizate în teren consemnează că probabilitatea violenței sau a comportamentului antisocial este direct proporțională cu mărimea grupului. Russell și Arms (1998) au constatat că persoanele cu o anumită tendință de revoltă își imaginează că mulți alți spectatori împărtășesc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
între creșterea prețului la bumbac și agresiunile asupra afro-americanilor. Numărul de linșări a persoanelor afro-americane creștea de fiecare dată când prețul bumbacului scădea. Reanalizarea datelor de către Hepworth și West (1988 citat de Berkowitz, 1993) a condus la aceeași concluzie. Studiul experimental efectuat de Doob și Sears (1939 citat de Baron et al., 1994) propunea subiecților să-și imagineze 16 situații de frustrare diferite și să descrie sentimentele pe care le resimt. Într-una din situații, de exemplu, subiecții trebuiau să se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacționa la dezgust. Într-un experiment (Baron, 1988 citat de Baron et al., 1994) subiecții trebuiau să pregătească o reclamă pentru un nou produs. Propunerile lor sunt ulterior evaluate și criticate de către un complice al experimentatorului. În una din condițiile experimentale, critica clară și directă trebuia exprimată pe un ton amical. În altă condiție experimentală, critica presupunea un ton aspru de insultă. Când experimentatorul le-a oferit subiecților posibilitatea de a riposta, subiecții provocați au reacționat mult mai vehement decât ceilalți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții trebuiau să pregătească o reclamă pentru un nou produs. Propunerile lor sunt ulterior evaluate și criticate de către un complice al experimentatorului. În una din condițiile experimentale, critica clară și directă trebuia exprimată pe un ton amical. În altă condiție experimentală, critica presupunea un ton aspru de insultă. Când experimentatorul le-a oferit subiecților posibilitatea de a riposta, subiecții provocați au reacționat mult mai vehement decât ceilalți. Într-un alt studiu, în condiții asemănătoare celor de mai sus, nu toți indivizii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau ofensiv în situația în care stimularea se produce în prezența mai multor organisme din aceeași specie sau de specii diferite, iar orice posibilitate de fugă este exclusă (Ulrich și Azrin, 1962 citat de Pahlavan). Rezultatele la animale. Numeroase studii experimentale au fost realizate pentru a se determina efectul diferitelor variabile, externe sau interne, asupra declanșării comportamentului ofensiv. S-a încercat astfel identificarea factorilor ce afectează intensitatea și frecvența reacțiilor ofensive imediate, manifestate de către membrii ambelor sexe, la diferite specii, de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stimul "ostil" (Hokanson și Burgess, 1962a; Hokanson și Burgess, 1962b; Hokanson, Burgess și Cohen, 1963; Hokanson și Shetler, 1961; Hokanson, Willers și Koropsak, 1968; Gentry, 1970a; 1970b; Rule și Hewitt, 1971; Zillmann și Cantor, 1976 citați de Pahlavan). Rezultatele studiilor experimentale ne permit să concluzionăm că stimularea ostilă acționează asupra echilibrului neurovegetativ al individului. Iar aceste activități neurovegetative sunt influențate de natura, intensitatea și modul în care subiectul percepe cauzele stimulării la care a fost supus. Rezultatele cu privire efectele comportamentale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]