17,773 matches
-
Reveniți mai târziu. Nu se poate. De ce? Pentru că nu se poate. În urma acestei replici d-șoara a avut probabil o primă dezamăgire). Despre ce e vorba, mă rog? Domnișoară, voiam să comunic domnului profesor că ieri, ieșind dela Academie, mi-a furat galoșii. Vocea domnișoarei, uimită și consternată, a întrebat cu grabă: Ce? Cum ați spus? Văzând că am de a face cu o persoană care înțelege precis vorbirea, am atenuat cuvântul și l-am înlocuit cu "schimbat". Nu; doctorul poartă șoșoni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nu se cunoaște puterea urâțeniei mele", obișnuia el a spune. Va ajunge departe: crede tot ce spune." Mirabeau despre Robespierre... Viața se îmbunătățește dacă se adaogă plăcerile fizice la cele spirituale. (La Roche?) Sunt unii gazetari care, ca cioroii care fură obiecte heteroclite, adună din cărți și reviste pasagii și idei, ca să le întrebuințeze în articolele și eseurile lor. Sunt și scriitori care fac asta: cei de talent însă, le mistuie și le potențiază, încât între ideia primă și rodul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
D-zeu dacă te lasă să mori de foame? Ai făcut ceva rău și nu mai ai nicio trecere pe lângă el. Pe ceia lume ai să stai la judecată și are să mărturisească împotriva ta și iapa pe care mi-ai furat-o. Are să fie iapa la judecată? Sigur. Foarte bine. Atuncea am să-ți spun, față de D-zeu martor, ia-ți iapa și dă-mi pace. Crepitus Îl dureau încheieturile și-i pocneau. A început a lua o doctorie. Peste zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oile. Cine învață trâmbița la optzeci de ani, are să cânte la judecata de apoi. Faci bine, bine găsești. Greșala se întoarce dela Bagdad. Pe copil întăiu bate-l și pe urmă trimite-l cu ulciorul la apă. După ce i-a furat calul, încuie ușa grajdului. După ce ți-ai stricat căruța, vin și sfătuitorii să-ți arate drumul cel bun. Întăiu priponește magarul și pe urmă lasă-l în sama lui D-zeu. Gândește-te de două ori și vorbește o dată. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Isus "Ce-i mai bun ca boul lui?" X Constantin cel nebun. Cum a aflat Mitiță povestea lui. XI La treer cu Ianoș. Cum se prind țipari și raci. Cum ies popândăii din tainițele lor și se duc la furat boabe. XII La mănăstire la Neamțu Anagnost. Eu sunt bietul Anagnost-cel sarac urât și prost. XIII Lupii iarna și isprăvi cu săniuța. Poveste cu lupi. XIV Primăvara când a cântat o privighetoare și au venit cocostârci și cucul, și ciocârlia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zecelea și unsprezecelea secol în Apus (Anglia, Franța, Germania), s-a așezat o lege ca să fie iertați de spânzurătoare criminalii care știau să scrie și să citească (beneficium clericorum). Rânduiala a stăruit mai mult timp în Anglia. Hoțul care a furat până la 500 livre întâia oară și criminalul fără intenție se prevalează în fața judecătorului de multe ori analfabet de beneficiul de mai sus. Judecătorul, în asemenea caz, se referă la mărturia temnicerului: Legit? Legit ut clericus, declară acesta. Atunci justiția se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tiran al eroilor și al poltronilor, al zeilor și al iepurilor. O doamnă avară întrebuințează bărbații altora, ca să cruțe pe al său. *1 Voichița lui Leon Zugravul din Oprișeni se ruga fierbinte la Maica-Domnului să-i deie ajutor să poată fura găina cea boghetă a cucoanei Savastița. *1 Dumnezeu a făcut bine să puie moartea la sfârșitul vieții, era de părere cuconu Mihalache Dragonciu ca să aibă vreme omul să se pregăteasacă. *1 Într-un an, opt luni face rău și patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a jucat un vodevil cu danțuri și cântece, foarte vioi și amuzant. Îmbrăcămintea țiganilor din șatră era întocmai ca a țiganilor căldărari nomazi de pe la noi. Vodevilul înfățișa pe bulibașa ca pe un exploatator care trimite pe flăcăii bulucului să fure lucruri din sat. Sâmbătă 5. O piesă de Ostrovschi, Dragoste târzie, în care am văzut un actor jucând pe fratele cel prostănac într-un chip surprinzător ca naturaleță. Instinctiv, fără sforțare, c-o forță cu adevărat remarcabilă. L-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
peană-n pălărie, Nu te-a fi chemând Ilie? Ba mă cheamă Irimie. Nu-i fi oare Dărândai? Ai găsit ce căutai. Este-aici la Slătiori O soacră cu trei nurori etc. Măi fecior din cela sat Umbli noaptea la furat O nevastă cu bărbat? Și te-au prins și te-au legat Și te-au dus la judecat Judecata ți-i făcută Strânge-o-n brațe ș-o sărută. 11 Aprilie 1956 Vizită la Palatul Rectorului. În curtea interioară monument
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Astă iarnă, ca și în alte dăți, gospodărioara schitului a suferit atacul câtorva lupi flămânzi. În țarcul de răzlogi nu se afla decât măgărușul. Oile fuseseră încuiate. Cei doi dulăi puși ei într-un adăpost, căci lupul are obicei să fure câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau mai sprinteni și s-au socotit mai vrednici, au sărit peste împrejmuirea de răzlogi. Măgarul i-a simțit și s-a așezat într-un punct strategic, în unghiul păreților unei clădiri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din milă, al patrulea cățel, care rămăsese din cinci, înecați în baltă, din pricină că vatra lor era lângă mal. A venit furioasă lătrând cu învierșunare, cerându-și cățelul. Oamenii căutau s-o îmblânzească, îi mângâiau puiul, îl hrăneau. Ea l-a furat și l-a dus într-o tihărai, dintre brazi, de unde se întoarce de câteva ori pe zi, ca să latre și să blesteme pe dușmani, c-o învierșunare neistovită. În luna lui Octomvrie în zile, unele minunat de luminoase și călduțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le făcea dreptate nepoților săi. La 3 ianuarie 1457, domnul judecă și îi dă lui Lână Rugină satele Rugineni, Tăuți, Stoboreni și Botășeni, plus jumătate din satul Telejina și iezerul Leahului ca vamă și moară, deoarece privilegiul vechi îi fusese furat, când i s-a prădat casa. Este vorba de un boier, care avea o moșie destul de mare, și avea și o curte, dar care, se vede, că nu prea era întărită din moment ce e prădată de hoți. Iar dacă boierul nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
conține sugestia unei păsări mândre, cu atribute solare. Transpunerea în plan avimorf nu este deloc întâmplătoare. Colindele tip III, Sora soarelui ascunsă printre păuni, „povestesc” (în sensul mitic, de resuscitare prin cuvânt a forțelor sacre) cum sora soarelui însăși este furată de fecior și ascunsă de acesta între păsările cu penaj excepțional. Deși soarelui, venit să își recupereze sora, i se sugerează unde se află aceasta, el nu poate face nimic. Descrisă ca ființa cu o mie de ochi, păunul contracarează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și Sîla I(10), monstrul este înfruntat sub aceeași protecție solară: „De la roșu răsărit/ Păn’ la negrul asfințit” (CoșteiBanatul Sârbesc). Ipostaza terifiantă a răului conține aici atribute solare prin ochi - simbol al forței spirituale - și tocmai pe aceia îi va fura Dălea-Dămean: „El tot da și-o omora,/ Ochii negri îi scotea,/ La șeaua sa îi punea,/ Chiar și noapte strălucea,/ Parcă stele-ar lumina” (Coștei - Banatul Sârbesc). Raptul ochilor care împrăștie lumină pare a face parte din seria gesturilor reparatorii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Prăpădit de dor;/ Iote sora mea,/ Acuși zâna ta./ Tu cum oi păstra-o,/ Așa mi-oi aveauă./ Cu ea te-oi culca,/ Colea pe băștea./ Voi când v-ați iubea,/ Și ați adurmea,/ Rău o venea,/ Dila iea o fura/ O viță de păr din cap,/ Și atunci zâna ț-a plecat./ Rămâi făr’de casă/ Și fără nevastă”. Octavian Buhociu dă o altă etimologie numelui Ardiu: „aprins, furios de la «arde»”, și la fel de tentantă este și apropierea de maghiarul Erdo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înfricoșătoare marcând ultima stavilă pe drumul spre palatul fără timp. Câmpiile sunt așadar coordonate geografice ale itinerariului inițiatic: prin tărâmul morților și prin focul formator, în erupția fertilității dintâi. Trei drumuri au de ales băieții ale căror surori au fost furate de zmei: „unul mergea pă drumu cu doru, unu pă drumu cu jalea și unu pă drumu « cin' să duce nu măi vine»” (Cei trei frați)398. Mezinul pleacă pe cărarea care scoate din lume și ajunge într-o câmpie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Bogdan s-a ivit în câmpul lor vizual la început și cererii de a-i vedea ochii: „Sub fereastră se trăgea,/ Cam pe furiș,/ Cam mulcomiș,/ Mâna la brâu își pune,/ Buzduganul își trăgea,/ O dată îl răsucea,/ Ochii Sâlei îi fura/ Și în Sâla iute da,/ Așa tare o lovea,/ Încât Sâla jos cădea”. Simetrică sub aspectul evoluției narative, balada anticipa de la provocarea monstrului deznodământul. Agresată vizual de prezența alesului pe tărâmul ei, Sâla va pierde exact acest simț. Echivalentă castrării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ar fi încercarea de a împiedica lumea să atingă un anumit nivel al „rodirii”, al ordinii fecunde ce ar imuniza-o la forțele neantului. Zmeul sau peștele (despre care Propp consideră că reprezintă „o primă etapă a luptei cu zmeul”) fură merele (de aur) și pune Creația în pericol, moment propice inițierii flăcăului, singurul care aude plângerea mărului. Pregătirea de luptă ne este deja familiară și o vom reîntâlni în orațiile de nuntă: „Chei pe mână își apucară,/ Grajd de piatră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cea mai transparentă expresie a ruperii de nivel existențial în acest sens o conține basmul Cele trei fete de popă cari s-au măritat după un zmeu, cules în Blaj. Eroina urmează sfaturile celor captivi la curtea zmeului și îi fură acestuia puterea fabuloasă, localizată în trei peri din cap. Odată ucisă bestia, Samfira cere ca răsplată: „ - D-apoi să-mi faceți un copârșeu șî să-mi dați calea pre apă la vale! Pentru că nu departe de curțile zmeului era o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să se plimbe, nu putea să se mărite, nimic, din pricina zmeilor, că de cum mai răsărise și ea nițel de se făcuse de măritat, se pomenise cu spurcăciunile la poarta împăratului”, „Și-atâta trei zmei care bântuia la ele să le fure întotdeauna. El le-a țânut înainte șaptesprezăce ani într-un geamlâc de sticlă” (Boișoara - Vâlcea). Vârsta fetei este tipic inițiatică, planul sacru îi cunoaște dezvoltarea și vine să își ia ce i se cuvine. Fecioara nu mai aparține planului profan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
i.e. a zmeilor) refuză să își dea fiica cea mai mică (a 101-a) eroului. Pe ea „o bagă-nt-o ladă de fier ș-ncuișt acolo așă cu lăcăț, ca nime să n-o poată d’eșk’id’e”. Fata va fi furată cu tot cu lăcașul ei sechestrator, dar deschiderea cufărului implică o inițiere completă și feciorul, ultimul născut și el, a 101-a oară, trebuie să mai intre o dată în infern după cheia lacătului. Ieșirea din izolarea inițiatică se face printr-o răpire
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu tăt fșliu. - Poț pun’e - ice - cît îi vrș - zîce - pi tă nu mă ai” (Mara - Maramureș). Basmul Cionușotca îmbină motivul răpirii cu cel al leagănului de mătase, care separă fecioara de pământ: „... cine a venit și i-a furat prima fată și i-a dus-o tomna pă-naltul ceriului, într-un leagăn de mătase” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Prezent cu deosebire în colindele de fată mare, unde se asociază cu magia cusutului și a cântecului, leagănul are aici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mormântul acestuia. Și anularea ghinionului poate fi făcută printr-un ghem, firul conținând în sine atât ideea de destin, de viață și moarte, cât și pe cea a abilității de folosire a lui. Fata de împărat născută a 13-a fură de la norocul ei antropomorfizat un ghem de mătase roșie care o va transforma, desigur, în mireasa împăratului. Capacitatea de a face firul să compună o nouă existență are, în consecință, puteri recuperatoare magice. Mutilată de mama vitregă, fecioara își recapătă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
încercarea. Trecut de proba pazei la măr, Ardiu se va găsi el însuși într-o situație critică, îi lipsește zânasoție (funcția numărul VlIIa I) și pleacă în căutarea ei (XI). Întâlnindu-se cu cei trei tartori înguști la minte, el fură de la ei uneltele năzdrăvane (funcția XIV,8). Tot de la un tartor, dar fără să fie nevoie să- l înșele, Ardiu primește un ghid către palatul zânelor (XV,3). Ajuns pe celălalt tărâm, eroul își recuperează copilul, zâna îl urmează și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
om - animal este balada Ciocârlanul I(30) antologată de Al. I. Amzulescu în Cântecul epic eroic. Pătru, aflat la balta zânelor (a cărei localizare o cunoaște de la mama lui, persoană încărcată de puteri magice), surprinde zânele la scăldat și le fură hainele. Ca și în Ardiu crăișor I(30), mezina este făgăduită în schimbul eliberării surorilor mai mari. Fuga pe celălalt tărâm a zânei-mireasă se face de data aceasta prin intermediul oglinzii, ca punte între dimensiunile universului. Recuperarea soției se desfășoară printr-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]