14,832 matches
-
situația fluxurilor de trezorerie, politici contabile, note explicative și raportul de gestiune; ... c) conducători - persoanele care, potrivit actelor constitutive și/sau hotărârii organelor statutare ale unei societăți, sunt împuternicite să conducă și să coordoneze activitatea curentă a acesteia și sunt investite cu competența de a angaja răspunderea societății. În această categorie nu se includ persoanele care asigură conducerea nemijlocita a sediilor secundare. În cazul sediilor secundare ale unei societăți, persoană juridică străină, care desfășoară activități pe teritoriul României, conducătorii sunt persoanele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186121_a_187450]
-
Motivarea în fapt și în drept a contestației este prezentată în anexa în număr de ............................ file 10. Probe În susținerea prezentei solicităm administrarea următoarelor probe: [] înscrisuri [] alte probe În acest sens, depunem următoarele documente justificative: []sentința civilă definitivă, irevocabilă și investită cu formulă executorie []contracte comerciale, facturi fiscale, avize de expediție []contractele prin care sunt constituite garanțiile imobiliare/mobiliare []alte înscrisuri relevante În număr de ................ file 11. Cheltuieli de judecata și judecarea în lipsa******) În temeiul art. ............. alin. ........ din Codul de procedura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179292_a_180621]
-
statului și a stabili limitele exercițiului acestor drepturi - conform art.53 din Constituție. b. susținerea mediului de afaceri, prin consolidarea capacității acestuia de a depăși dificultățile financiare generate de actualul context economic și pentru revigorarea circuitului economic prin: scutirea profitului investit în echipamente tehnologice (mașini, utilaje, instalații) utilizate în desfășurarea activității de bază; stimularea înnoirii parcului auto inclusiv celui destinat lucrărilor agricole; facilitarea accesului la finanțarea acordată beneficiarilor din sectorul agricol și alimentar. Aceasta a doua categorie de măsuri a vizat
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
reprezintă una dintre formele importante ale concretizării și manifestării procesului de globalizare a piețelor prin intermediul cărora se impulsionează cel puțin o serie de factori de creștere economică endogenă și exogenă, pe seama fluxurilor interstate financiare, materiale și umane. Importanța capitalului străin investit într-o economie a crescut, generând elaborarea unui areal conceptual extins, mai mult sau mai puțin acceptat, eforturile fiind axate pe o multitudine de aspecte relevante ale impactului economic și social al investițiilor străine directe pentru țările de origine și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Statistică, se utilizează o definiție în sens larg a investițiilor străine directe: „relație investițională de durată între o entitate rezidentă și o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de investitor a unei influențe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit”. Investițiile străine directe, pe lângă investiția în active direct productive, pot lua și forma investițiilor de portofoliu. Diferența dintre cele două categorii de investiții o reprezintă faptul că investițiile de portofoliu sunt fluxuri de capital pur financiar, în legătură cu care implicarea investitorului
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pe cale de consecință, duce la dizolvarea și lichidarea societății; operațiuni efectuate în registrul comerțului, care se referă la înmatriculări, mențiuni și radieri. În ceea ce privește investițiile străine directe, există o bogată literatură de specialitate care cercetează motivele care determină companiile transnaționale să investească în străinătate în diferite sectoare, firme și industrii din țările gazdă (Brooke, Buckley, 1988). La baza opțiunilor pentru investițiile străine directe nu se află o singură categorie de motivații, ci o combinație complexă a acestora (Eiteman et al., 1992). Din
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Report (WIR), UNCTAD, 2002. footnote>: piața: dimensiunea pieței și a venitului/capital; ritmul de creștere a PIB; accesul la piețele regionale și globale; particularitățile consumatorilor și structura pieței - orientare orizontală. Acest tip de investiții este vizat de acele firme care investesc într-o anumită țară sau regiune, cu scopul de a oferi bunuri și servicii piețelor locale sau celor regionale; resursele: existența materiilor prime; costul forței de muncă; nivelul de calificare și inovativitatea forței de muncă; infrastructura fizică; eficiența: costul resurselor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pe cel al scurgerii termenului de funcționare a obiectivului. Factorii de actualizare care țin seama de factorul timp sunt: 1) factorul de fructificare sau capitalizare (compunere) (compound factor), (1 + α)n ne arată cât o să valoreze în viitor o sumă investită din prezent; Cercetările, în marea lor majoritate, studiază fenomenul investițional, mai ales la nivel macroeconomic ca un domeniu per se (de unul singur, izolat), pornind de la premisa că de îndată ce s-au făcut investițiile, efectele pozitive, de creștere a acestora, se
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
actualizare adecvată sectorial sau la nivel macroeconomic, și a necesității luării în calcul a externalităților pozitive și negative pe care le presupune procesul investițional. 1.5. Determinarea eficienței economice a investițiilor, în condiții de risc și incertitudine Decizia de a investi, pentru dezvoltarea obiectivelor investiționale existente sau pentru realizarea de noi obiective de investiții, presupune asumarea unui anumit risc care poate fi mai mult sau mai puțin anticipat și luarea în considerare a incertitudinii. Astfel, riscul reprezintă un fenomen ce reflectă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
optimalitate, și anume, criteriul Pareto și criteriul Kaldor-Hicks. Conceptele teoretice de bază ale ACB se regăsesc în principiile alocării eficiente sau a eficienței Pareto (Boardman et al., 2004). O judecată realizată în sprijinul celor prezentate relevă faptul că, dacă a investi într-un proiect public nu creează dezavantaje pentru niciun individ, dar avantajează cel puțin un individ, atunci respectivul proiect va fi considerat satisfăcător Pareto (Matei, 2003). În momentul în care toate proiectele publice posibile au fost luate în considerare întâlnim
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
un proces dinamic stabil, caracterizat prin următoarele: pentru a obține un echilibru stabil pe termen lung, acumularea de capital obținută prin economisire trebuie să acopere necesarul cerut de forța de muncă angajată în procesul productiv (nu se poate consuma sau investi pe termen lung peste rata de acumulare); țara care va avea pe termen lung o rată de acumulare mai mare decât cea a altor țări va ajunge, la echilibru, să dețină un venit pe locuitor mai mare și o creștere
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
urmăresc realizarea unui profit pe termen cât mai scurt. Astfel, investițiile sunt elastice la evoluția producției, a exporturilor și importurilor, investitorii străini fiind foarte mult influențați de cererea și oferta pe termen scurt ce caracterizează piața pe care vor să investească. Din acest motiv, în acest model, variabila ISD este poziționată ultima, iar PIB prima, deoarece, dintre toate variabilele folosite, producția este cea care depinde cel mai mult de factori care nu sunt incluși în model precum: rata economiilor, forța de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Internet pentru ca fiecare cetățean interesat să poată avea în primul rând acces gratuit la informație, la cultură. De aici, vor veni de la sine toate celelalte. Patronii astfel inițiați, s-ar întrece ei înșiși în înfrumusețarea orașului lor. Pentru cei care investesc în domeniul public, aș face reduceri substanțiale de impozit. Ar apărea astfel ca din pământ noi școli, parcuri cu numeroase alei pline de cabine încărcate cu dulciuri și prăjituri, săli de gimnastică, cabinete particulare. Pentru țărani, aș construi o piață
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Economiștii și oficialitățile publice americane, continuă să-i admonesteze pe liderii europeni pentru că mențin aceste vaste programe de transfer, argumentând că un Înalt nivel de taxație pentru a suporta programe de beneficii sociale rezultă În bani mai puțini pentru a investi În noi oportunități economice, slăbesc stimulii pentru antreprenori, Îi răsfață pe lucrători și pe familiile lor, răsplătesc munca neproductivă, fac lucrătorii europeni prea scumpi la angajare și, inevitabil, Îi fac pe oameni mai dependenți de guvern și mai puțin Încrezători
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este legitimă. Totuși productivitatea Europei, În multe domenii, continuă să se compare favorabil cu (sau chiar să depășească pe) cea din Statele Unite ale Americii 28. Finanțarea cercetării fundamentale a fost Întotdeauna cheia pentru Îmbunătățirea productivității. America Înțelege asta și a investit În cercetare fundamentală de mult timp. Recent, totuși, oamenii de știință europeni au Început să-și depășească colegii americani Într-un număr de domenii științifice. De exemplu, Europa este mai avansată În domeniul particulelor elementare și construiește În momentul de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de prevederile Convenției Europene pentru Drepturile Omului, un document vast referitor la drepturile universale ale omului. Cu ratificarea În curs a Constituției Europene, drepturi universale conexe ale omului vor fi incluse În legea oficială. Curtea Europeană a Drepturilor Omului este investită cu autoritatea de a arbitra prevederile Convenției Europene, iar Curtea Europeană de Justiție este responsabilă pentru supravegherea judecătorească a conformării statelor membre cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Puterile judecătorești ale Curții pentru Drepturile Omului și ale Curții Europene
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
actorul Radu Beligan, cu care se căsătorește, stabilindu-se definitiv în România. Cu toate că a scris câteva piese, Căutăm autor dramatic, Absența conștiinței ș.a., în urzeala cărora pot fi detectate modele, trimiteri la genul comediei amare și al vodevilului, B. a investit mai mult în transpunerea în românește și în adaptarea pentru scenă a unor texte aparținând lui Pierre Chesnot, Neil Simon ș.a. A tradus și dramatizat Străinul de Albert Camus. Tot pentru scenă a realizat versiuni în limba franceză după piese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
N. Iorga Secretar, Teodosie Bârcă Această Lege s-a votat de Senat în ședința de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, cu aclamațiuni. P. Președinte, Dr. C. Sumuleanu Secretar, I. Barbareu Promulgăm această Lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului și publicată prin «Monitorul Oficial». Dat în București, la 31 Decembrie 1919. REGELE FERDINAND I Președintele Consiliului de Miniștri Dr. Al. Vaida-Voevod Ministru de Stat fără portofoliu I. Inculeț Ministru de Justiție, ad-interim Ștefan C. Pop „Monitorul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
declanșat în SUA o largă dezbatere politică în legătură cu justificarea efortului financiar imens presupus de programele spațiale. Criticii acestor programe au adus obiecții de tipul: este oare mai important să trimiți un om pe lună în următorii 10-15 ani sau să investești aceste sume în lichidarea sărăciei, în descoperirea tratamentului cancerului sau în îmbunătățirea condițiilor de locuit? Ca o reacție de apărare împotriva acestor critici, NASA a desfășurat un efort propagandistic apreciabil pentru a convinge opinia publică că programele spațiale nu reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pierderilor celorlalte părți, suma câștigurilor și a pierderilor fiind în consecință zero; sau a „jocurilor cu sumă nenulă”, în care toți partenerii pot câștiga sau pierde, în funcție de strategia adoptată, suma câștigurilor și a pierderilor fiind diferită deci de zero. Sociologia investește un interes special în teoria generală a jocurilor, care poate deveni un instrument extrem de util pentru analiza relațiilor dintre sistemele sociale. În momentul actual, teoria matematică a jocurilor este însă legată de o serie de simplificări ce au făcut posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-o măsură suficientă. De aceea, mă voi mulțumi cu indicarea doar a câtorva exemple care pun în evidență contribuția conștiinței în această ipostază la explicarea diferitelor particularități ale fenomenelor sociale. Complexul charismă-autoritate. Există situații foarte diferite în care colectivitatea investește cu o valoare suplimentară - o „plusvaloare” - diferitele aspecte ale activității sale (decizii, soluții de organizare socială, mecanisme de decizie) mai ridicată decât valoarea lor efectivă. • Siegfried F. Nadel (1968) observă faptul că, în colectivitățile arhaice, formele de organizare socială, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
colectivității, apare ca o încălcare flagrantă a vocației sale transsectoriale și umaniste. Este semnificativ, din acest punct de vedere, următorul caz. Prin anii ’60, NASA s-a aflat sub o puternică presiune a opiniei publice americane: sunt îndreptățite sumele enorme investite în programele spațiale sau acestea ar trebui utilizate mai bine pentru ridicarea bunăstării populației? Una dintre reacțiile de apărare ale NASA a fost întărirea programului de propagandă menit să popularizeze o imagine pozitivă, în rândurile populației, a eforturilor spațiale. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de schimbare a deciziei, în loc de a acționa ferm pentru implementarea unei soluții, disens și conflicte care pot destrăma sistemul. Din acest motiv, ca o reacție de apărare, există tendința sistemelor sociale de a substitui incertitudinii obiective o certitudine subiectivă. Sistemele investesc o „plusvaloare” considerabilă în cunoștințele lor fragile, conferă o autoritate cognitivă cvasiabsolută mecanismelor lor de decizie, obținând prin aceasta un consens ridicat. O asemenea soluție la problema incertitudinii generează însă o intoleranță structurală față de orice cunoștință care ar putea submina
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
intuitiv. Este însă mai presus de orice îndoială faptul că nu toate societățile au asupra timpului viziunea societăților moderne. Sunt societăți ce nu atribuie timpului și evenimentelor care le jalonează nici o semnificație specială, în timp ce altele le atribuie o importanță capitală, investindu-și în ele toate speranțele. În general, se pot distinge două tipuri mari de organizări sociale: statice și dinamice sau, după cum se exprima Lévi-Strauss, societăți „reci” și societăți „calde”. Societățile statice se caracterizează printr-o organizare socială care a reușitsărealizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în evidență existența unor fenomene ca: incertitudinea ridicată ce înconjoară procesul decizional, anxietatea și tensiunea psihologică și socială asociată deciziilor importante, blocarea procesului decizional realizat cu mijloace strict raționale, nevoia unor mecanisme care să reducă din incertitudine, nevoia de a investi o valoare suplimentară în opțiunile realizate, de asemenea, efectul structurilor politice democratice sau autoritare asupra mecanismelor de luare a deciziilor. O explicație de acest gen nu este deloc intuitivă. Ea nu poate fi realizată prin empatie, prin proiectarea cunoașterii comune
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]