15,723 matches
-
inițiat o nouă Ostpolitik a Bisericii Catolice față de blocul comunist. În data de 26 mai 1973 l-a primit în audiență pe Nicolae Ceaușescu, care s-a arătat interesat de reglementarea situației Bisericii Române Unite prin trecerea greco-catolicilor la ritul latin (romano-catolic), propunere respinsă de Vatican. La sfârșitul anului 1973 ambasada română de la Roma transmitea informații legate de faptul că „în acest an au avut loc cu regularitate întâlniri ale ambasadorului sovietic la Roma (...) cu șeful diplomației Vaticanului, Agostino Casaroli.” Papa
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
dragoste, oglindită și în opera lui Seneca-fiul. Seneca a fost adus la Roma din fragedă copilarie, sub îngrijirea devotată a unei admirabile mătuși, soția unui viitor guvernator al Egiptului. Ca tânăr discipol, Seneca va admira mai mulți dascăli greci și latini. Cel mai prețuit dintre acești "directori de conștiință" va fi stoicul Attalus. Arta cuvântului și talentul pedagogic ale lui Attalus vor fi recunoscute chiar și de severul conservator Seneca tatăl, care nu-i iubea pe filosofi și acorda atenție mai
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]
-
Spania, Argentina, Brazilia. Sistemul politic este o democrație constituțională, unde președintele ales are rolurile de șef al executivului și cel de șef al statului. În conformitate cu "Transparency International" Uruguay este a doua în lista celor mai puțin corupte țări ale Americii Latine, după Chile. Politica și condițiile de muncă sunt printre cele mai libere de pe continent. Populația este în proporție de până la 95% descendenți europeni. Mai puțin de 2/3 din populație se declară Romano-Catolici. Numele "Uruguay" vine din limba Guarani, și
Uruguay () [Corola-website/Science/298153_a_299482]
-
Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" . La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa Nacu, profesoară de limba română și latină și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960-1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”. A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici
Grigore Vieru () [Corola-website/Science/298182_a_299511]
-
și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină. Pe 16 ianuarie 2009 Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la "Spitalul de Urgență din Chișinău". Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic
Grigore Vieru () [Corola-website/Science/298182_a_299511]
-
La Roma a luat legătura cu Bartolomeo Borghezi, mare cunoscător al antichitații romane, de care se apropie cu admirație și căruia îi va rămâne îndatorat pentru îndrumările date. În 1846 a poposit la Venafra pentru o primă recunoaștere a epigrafiilor latine. Atunci a citit pentru prima oară Tabla Aquaria (descoperită la Cosmo De Utris), iar ulterior a publicat-o la Leipzig, în 1852, în „"Inscriptiones Regni Neapolitani latinae"”. În anul 1847 se reîntoarce în țară, după studii și cercetări rodnice. Pentru
Theodor Mommsen () [Corola-website/Science/298183_a_299512]
-
cititorul în sensul formării unei judecăți politice. Mommsen nu este doar autorul unei cuprinzătoare și valoroase opere istorice, ci și unul dintre primii organizatori ai științei istoriei. Sub conducerea sa a apărut, începând din 1863, "Corpus inscriptiones Latinarum" (Corpul inscripțiilor latine). Tot el a editat "Auctores antiquissimii" (Autori foarte vechi) și numeroase alte lucrări de drept roman. A încetat din viață în 1903. ""Mommsen a fost primul care a îndrăznit să verifice istoria în lumina logicii faptelor și să postuleze rezultatul
Theodor Mommsen () [Corola-website/Science/298183_a_299512]
-
Mormânt), în 22 iulie 1099, el refuzând să fie încoronat rege în orașul în care Cristos a purtat cununa de spini. Raymond a refuzat să primească vreun titlu. Dar victoria bătăliei de la Ascalon le-a permis creștinilor să fondeze Regatul Latin al Ierusalimului, Godfrey devenind doar suveran. Grosul armatei cruciate s-a întors acasă, lăsându-l pe Godfroy cu o mică forță pentru a apăra orașul. Cruciații au întemeiat patru regate latino-creștine în Palestina și Siria. Cruciadele au mai continuat încă
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
În ianuarie 1204, nobilii bizantini au ridicat obiecții la suma colosală și s-a ajuns la un asediu scurt, în aprilie 1204. Cruciații au recucerit capitala bizantină și au jefuit-o cu violență. În urma acestei victorii, venețienii au fondat Imperiul Latin de Constantinopol, care a existat timp de 60 de ani. În 1217, Papa Honoriu al III-lea l-a însărcinat pe arhiepiscopul Acrei, Jacques de Vitry să propovăduiască “războiul sfânt” în Siria și Palestina. În statele cruciate care mai rămăseseră
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
statele din Orient au fost recucerite de musulmani. În 1268 a fost recucerită Antiohia, în anul 1289 Tripoli, iar în anul 1291, după un asediu violent, Acra, ultimul centru de rezistență al cruciaților. Doar regatul Ciprului a rămas în mâna "latinilor" mai multă vreme, el fiind cucerit de Imperiul Otoman abia în 1571. Cruciadele au avut consecințe negative și pozitive, cele negative decurgând din distrugerile de bunuri și masacrele ce aveau loc în timpul războaielor, din exploatarea populației supuse, cele pozitive constând
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
tot la Shrewsbury, unde a învățat timp de 7 ani. La școla d-lui Butler, învățătura nu a mers bine. Acest lucru se explică prin faptul că la această școală se învățau limbile antice, metoda fiind memorarea operelor grecești și latine și a unor date din istoria geografiei. Anii petrecuți în școala d-lui Butler și-i va aminti toată viața, scriind la bătrânețe în autobiografie următoarele cuvinte: "Nimic n-ar fi putut fi mai dăunător pentru dezvoltarea inteligenței mele decât
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
rafinamentul preparatelor din toate țările lumii sunt apreciate de marii cunoscători ai tradițiilor popoarelor. Prin formarea sa daco-romană, cultura gastronomică a poporului român a moștenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul inițial al termenului latin "placenta", turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci. Unul dintre feluri de mâncare tipic românești este mămăliga. Aceasta este o
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
lui Narmer" (3100 î.e.n.). Limba ebraică a fost una dintre primele limbi care au utilizat scrierea bazată pe alfabet. Este vorba de sistemul de scriere abjad (1800 î.e.n.), prin care fiecare fonem este redat printr-un simbol. Alfabetul grec și latin derivă din acesta. Apar mari cetăți în regiunile unor fluvii, precum: Nil, Tigru, Eufrat, Fluviul Galben. Arta mesopotamiană s-a dezvoltat în regiunea cuprinsă între fluviile Tigru și Eufrat (Irakul și Siria de astăzi), unde, începând cu mileniul IV î.e.n.
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
eroi, ca împăratul Carol cel Mare și regele Arthur. Geoffrey Chaucer a scris despre dragostea romantică și despre oamenii de rând. Cărțile erau accesibile unui public mai larg, deoarece începuseră să fie scrise și în limbile locale, nu numai în latină. În Evul Mediu apar noi specii artistice: orfevrăria, obiectele de sticlă, miniaturile manuscriselor etc. Pictura medievală dobândește și dezvoltă modalități ca: fresca, icoanele, vitraliile. Muzica începe să dobândească, prin apariția notelor muzicale și a portativului, fundamentare teoretică. În cadrul Bisericii Catolice
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
în imperiu există puține înregistrări scrise despre alte limbi, iar pentru limba protoromână și limba albaneză sunt dovezi că acestea existau, dar prea puține date relative la întinderea zonei de răspândire. Se pot găsi urme ale proto-românilor în numele de origine latină ale unor toponime din secolul V, printre care "Skeptekasas" („Șapte case”), "Burgulatu" ("Cetate lată"), "Lupofantana" („Fântâna lupului”), "Gemellomuntes" („Munții gemeni”). Prima menționare în scris a unor cuvinte din latina vulgară autohtonă în Peninsula Balcanică apare, potrivit unei cronici bizantine, în
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
începând din anii 60 într-o federație care să țină cont de aspectele indentitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei. Miscarea valonă afirmă că, după epoca romană, Valonia (Wallonia) a fost incontinuu o țară romanică, sub forma unei enclave rămase latină în sânul Europei germanice. Cartea "La Wallonie, terre romane", semnată de Félix Rousseau, începe în felul următor : « "Depuis des siècles, la terre des Wallons est une terre romane et n'a cessé de l'être. Voilà le fait capital de
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
croire. D'autre part, dans l'ensemble du monde roman, la terre des Wallons, coincée entre des territoires germaniques, occupe une position spéciale, une position d'avant-garde. En effet, une frontière de près de trois cents kilomètres sépare ces extremi Latini des Flamands au Nord, des Allemands à l'Est."» " De secole, țara valonilor este o țară romană și nu a încetat să fie. Iată faptul capital al istoriei valonilor care explică felul lor de a gândi, de a simți, de
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
valonilor care explică felul lor de a gândi, de a simți, de a crede. Pe de altă parte, în ansamblul lumii romane, țara valonilor, înghesuită între teritorii germanice, ocupă o poziție specială, o poziție de avangardă. În fapt, acești "extremi Latini" sunt separați printr-o frontieră de trei sute de kilometri de flamanzii din nord și de germanii din est" Regiunea valonă are o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori și are autoritate în chestiuni legate de teritoriu: economie, agricultură, lucrări
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
sunt cele mai mari orașe din Valonia. Cuvântul franțuzesc "Wallonia" provine de la termenul "Wallon", care la rândul lui vine din cuvântul ''Walh''. "Walh" este un cuvânt germanic vechi care era utilizat pentru a desemna un vorbitor de limbă celtică sau latină. Prima menționare a acestui cuvânt, din jurul anului 1842, face referire la lumea romanică în opoziție cu cea germanică.Doi ani mai târziu, este prima dată folosit pentru a desemna partea romanică a tinerei țări,Belgia. În 1886 scriitorul și militantul
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
scriitorul și militantul valon, "Albert Mockel",a folosit acest cuvânt cu semnificație politică, pentru a-și sublinia apartenența culturală și regională, ca un răspuns la cuvântul "flanders" ,folosit de mișcarea flamandă. Însă cuvântul "Wallonia" apăruse anterior în limba germanică și latină încă din secolul 17. Sporirea identității valone, a impus mișcării valone alegerea unor simboluri tocmai pentru a se individualiza. Principalul simbol este "cocoșul " denumit și cocoșul valon, care era utilizat pe scara largă pe arme și steaguri. Cocoșul a fost
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
marelui vornic Pârvu Craiovescu, și al soției acestuia, Neaga, după alții, al lui Basarab al IV-lea cel Tânăr. A crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit, după moda vremii, inițierea în cele șapte arte liberale. Cunoștea limbile latină, greacă și slavonă. A călătorit prin câteva țări din Europa centrală și prin Imperiul Otoman. La încheierea acestor călătorii, preia diverse funcții în structurile statale ale Țării Românești. Este numit succesiv în dregătoriile de postelnic la 28 ianuarie 1501, mare
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
sectoare de chei, peșteri și abrupturi stâncoase între localitățile Huedin și Vadu Crișului (Munții Plopiș și Pădurea Craiului). Împreună cu râurile Crișul Alb și Crișul Negru formează cele trei Crișuri, cele mai importante râuri din regiunea Crișana. Numele provine din forma latină atestată "Crisola", care la rândul său poate proveni fie din adjectivul grecesc Χρισός : „aurit”, din cauza prundișului aurifer, fie din limba dacică, presupunând că etimonul "krísos" ar fi avut semnificația de „negru”, în care caz denumirea de Crișul Alb este un
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
târziu slavizate. Ele au devenit unul din principalele elemente etnice ale consolidării națiunii bulgare în secolele al VIII-lea - al IX-lea. Demonstrația lingvistică a acestei teorii este reprezentată de existența în limba bulgară a cuvintelor provenite din tracică și latină. Cuvinte de origine tracă au intrat și în cadrul altor limbi din Balcani, cum ar fi în limba sârbă, alături de cele de origine latină și ilirică. Anumiți filosofi au susținut că albanezii de azi sunt descendenții triburilor tracice care și-au
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
lingvistică a acestei teorii este reprezentată de existența în limba bulgară a cuvintelor provenite din tracică și latină. Cuvinte de origine tracă au intrat și în cadrul altor limbi din Balcani, cum ar fi în limba sârbă, alături de cele de origine latină și ilirică. Anumiți filosofi au susținut că albanezii de azi sunt descendenții triburilor tracice care și-au menținut limba lor inițială. Dar această teorie este puternic controversată deoarece istoriografia albaneză oficială consideră că poporul albanez este urmașul ilirilor. Istoricii bulgari
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
disciplinar, a fost înscris la Școala Militară de Cavalerie de la Ypres (Belgia). În toamna anului 1875 Take Ionescu a plecat la Paris, unde s-a înscris la Facultatea de Drept. La Paris a locuit timp de 6 ani în Cartierul Latin, pe strada Bonaparte nr 72. Acolo a legat prietenii de-o viață cu viitoare personalități ale societății românești, cum ar fi: Grigore Andronescu, Constantin C. Arion, Constantin Dissescu, Alexandru Djuvara și Alexandru Marghiloman. În anul 1879, după ce a trecut toate
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]