14,670 matches
-
și Damon, Damon însuși fiind în rolul principal, filmul urmărește povestea muncitorului de douăzeci de ani din South Boston Will Hunting, un geniu nerecunoscut, care devine pacientul psihologului Sean Maguire (Robin Williams) după ce atacă un polițist și elevul profesorului de matematică Gerald Lambeau (Stellan Skarsgård). Filmul a fost nominalizat la noua premii Oscar, câștigând la categoriile: Cel mai bun actor în rol secundar, Robin Williams și Cel mai bun scenariu original pentru Damon și Affleck. Un album cu coloana sonoră a
Good Will Hunting () [Corola-website/Science/333727_a_335056]
-
și evoluția bolii sale, boala neuronului motor, și cariera sa de succes în fizică. Student la Universitatea Cambridge în domeniul astrofizicii, Stephen Hawking (Eddie Redmayne) începe o relație cu studenta la litere Jane Wilde (Felicity Jones). Deși Stephen excelează la matematică și fizică, profesorii și prietenii săi sunt îngrijorați de faptul că el nu și-a ales încă subiectul tezei de doctorat. După ce Stephen ia parte la un curs despre găuri negre alături de profesorul Dennis Sciama (David Thewlis), el speculează că
Teoria întregului (film) () [Corola-website/Science/333789_a_335118]
-
(în română:Francisc Radó, 21 mai 1921 Timișoara - 27 noiembrie 1990 Cluj) a fost un matematician român, evreu din Transilvania. A fost profesor de matematică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. A predat și scris în limbile maghiară și română. s-a născut în 1921 într-o familie de evrei în orașul Timișoara. Orașul intrase din 1918 în componența României, iar evreii locuitori ai orașului aveau
Ferenc Radó () [Corola-website/Science/333817_a_335146]
-
ani în care, sub regimul antonescian, a lucrat în asemenea lagăre, a încercat, în ciuda împrejurărilor, să caute, din când in când, în timpul rămas liber, câte un loc mai ferit, în apropierea săpăturilor, unde să rezolve sau să studieze chestiuni de matematică, care îl pasionau. Dupa răsturnarea regimului la 23 august 1944, și restaurarea constituției democratice, Radó și-a reînnoit studiile, de această dată la Universitatea română „Victor Babeș” din Cluj. În 1946 și-a terminat studiile universitare și a obtinut certificatul
Ferenc Radó () [Corola-website/Science/333817_a_335146]
-
Radó și-a reînnoit studiile, de această dată la Universitatea română „Victor Babeș” din Cluj. În 1946 și-a terminat studiile universitare și a obtinut certificatul necesar pentru a putea preda în învățământul secundar. Întors la Timișoara, el a predat matematica la Liceul israelit, în care învățase. După ce regimul comunist recent instalat a închis toate școlile private și „confesionale”, inclusiv liceul evreiesc, Radó a predat la un liceu de stat,și apoi,vreme de un an, la Institutul pedagogic din orașul
Ferenc Radó () [Corola-website/Science/333817_a_335146]
-
Conferințe de nomografie”. Mai târziu Radó s-a interesat de bazele algebrice ale geometriei. În anul 1963 el s-a folosit de procedeul „branch and bound” în soluționarea problemei programării disjunctive. Rado a mai publicat, între altele, în revistele „Gazeta matematică” și "Matematikai lapok", de asemenea în revista culturală maghiară din Transilvania, „Utunk”, iar in 1954 a participat la scrierea cărții memoriale dedicate lui János Bolyai si la almanahul anual al revistei culturale maghiare Korunk. 1960,1966 - Premiii de merit ale
Ferenc Radó () [Corola-website/Science/333817_a_335146]
-
al Programului III, înființat în martie 1973, și realizează emisiuni ca „Extemporal la fantezie”, „Trecem pe recepție”, „Căutătorii de energie” și „Exerciții pentru acasă”. Aceasta din urmă, redenumită mai tîrziu „Logicon”, era un concurs de probleme și jocuri de logică, matematică, rebus, scrabble etc., la care ascultătorii puteau participa prin poștă cu rezolvări și propuneri de noi probleme. Marele succes la public a făcut ca emisiunea „Logicon” să stabilească recordul de scrisori primite la radio, circa 20 000 pe an. Începînd
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
a predat la Hălăucești a cunoscut-o și pe viitoarea sa soție - profesoara de geografie "Elena Dascălu" din Fălticeni, cu care s-a căsătorit în 1954. Condițiile existente de după război, au făcut ca profesorul să ajungă să predea noțiuni de la matematică la filozofie, trecând ulterior prin etică, estetică și sociologie, mitologie, hermeneutică, drept, economie, psihologie, filozofie, istoria muzicii, istoria artelor plastice, logică, organizare și legislație statistică. Ceea ce l-a făcut cunoscut a fost însă activitatea pe tărâm cultural, efortul pe care
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
Geodezia - știința măsurătorii și reprezentării suprafeței terestre - este una din cele mai vechi științe și prin aceasta una din pietrele de temelie ale dezvoltării științei și tehnicii. Geodezia, astronomia și matematica sunt științe strâns legate între ele. Evoluția geodeziei a fost marcată printr-o serie de perioade care s-au succedat și s-au deosebit calitativ între ele. Astfel, se pot caracteriza cele mai importante perioade, relativ distincte, de dezvoltare a
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
neregularitățile lui, a fost încă din antichitate considerată ca fiind rotundă. Mari gânditori precum Pitagora, Thales din Milet, Eratostene au susținut acest lucru. Thales din Milet (640 î.Hr. - 550 î.Hr.) a fost un filozof grec, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei. Este considerat părintele științelor. Lui îi sunt atribuite teoremele geometrice: cercul este împărțit în două de diametrul său, unghiurile opuse la vârf ale unor drepte care se intersectează sunt egale, unghiurile de bază ale unui triunghi isoscel sunt
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
forma unei sfere: Euclid (circa 325 î.Hr. - 265 î.Hr.) a fost un matematician grec care a trăit și predat în Alexandria în Egipt. A scris „"Elementa Geometrica”". Lucrarea, care se compune din 13 cărți, este cel mai vechi manual de matematică din lume. Timp de mai mult de 2000 de ani a fost baza pentru învățarea matematicii. Pe la anul 1200 a fost tradusă din arabă, iar în anul 1483 a fost tipărită. După Biblie, a fost cea mai răspândită carte. Teorema
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
trăit și predat în Alexandria în Egipt. A scris „"Elementa Geometrica”". Lucrarea, care se compune din 13 cărți, este cel mai vechi manual de matematică din lume. Timp de mai mult de 2000 de ani a fost baza pentru învățarea matematicii. Pe la anul 1200 a fost tradusă din arabă, iar în anul 1483 a fost tipărită. După Biblie, a fost cea mai răspândită carte. Teorema lui Euclid sau teorema catetelor spune că în orice triunghi dreptunghic, pătratul unei catete este egal
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
A adus contribuții în geometrie, astronomie, fizică, tehnică, matematică. A stabilit formula pentru aria rombului (ca semiprodusul diagonalelor); este cunoscut pentru formula suprațetelor a lui Heron (pentru triunghiuri). Scrierile sale, cunoscute ca "„Metrice”" (Geometrie) reprezinta o culegere de formule ale matematicii practice. În jurul anului 62, în cartea sa "„Dioptra”", Heron din Alexandria a demonstrat cum se poate aplica geometria în topografie (care înseamnă literalmente „măsurarea pământului”). A inventat diopterul (dioptra), un instrument optic pentru măsurări geodezice și astronomice. Ptolemeu (în latină
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
Totuși, fără ajutorul binoclului, el a reușit să catalogheze mai multe stele. A realizat de asemenea un fel de anuar al astrologiei, denumit "„Syntaxis”", care a circulat mai apoi în lumea arabă sub numele de "„Algamest”". După moartea sa, geografia, matematica și geodezia, ca științe, au fost multă vreme date uitării. Cu toate acestea, "Geographia" a devenit o culegere scrisă pe parcursul a secole, care conținea sub forme diferite știința geografică a perioadei respective. De aceea, proiecțiile penru hărți se numeau, după
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
insule. Matematicianul indian Aryabhata (476 - 550) a fost un pionier al astronomiei matematice. În lucrarea sa "„Ăryabhațīya”", printre altele, el descrie pământul ca fiind o sferă care se rotește în jurul axei sale. "„Ăryabhațīya”" este împărțită în patru secțiuni: "Gitika", "Ganitha" (matematică), "Kalakriya" (luarea în considerare a timpului) și "Gola" (sfera cerească). Descoperirea că pământul se rotește în jurul axei sale de la vest la est este descrisă în "„Ăryabhațīya”" (Gitika 3,6; Kalakriya 5; Gola 9,10;). De exemplu, el a explicat că
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
Academia Mihăileană din Iași și a devenit ulterior profesor la aceeași instituție. După finalizarea ciclului primar de învățământ, tot acolo a ajuns și George Radu, care a studiat literatura și istoria, pentru ca în 1855 să fie trimis pentru a studia matematica la Paris. A fost un poliglot care cunoștea germana, franceza, latina și greaca și s-a familiarizat cu literaturile acelor popoare "„cu scop ca apoi să producă resultatele acellora și în literatura năciunală rumână”." Dintre foștii lui dascăli de la Academie
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
(n. 1916 la Trifești, Rezina) este un matematician român, care s-a remarcat prin contribuții în domeniul algebrei și al topologiei. A fost autor a numeroase manuale de matematică, atât de liceu, cât și universitare. S-a născut într-o familie de țărani, a urmat Școala Normală din Bacău, apoi la Facultatea de Matematică a Universității din București (1935). În 1939 este licențiat în matematică. În anul următor, pleacă
Gheorghe Galbură () [Corola-website/Science/333307_a_334636]
-
prin contribuții în domeniul algebrei și al topologiei. A fost autor a numeroase manuale de matematică, atât de liceu, cât și universitare. S-a născut într-o familie de țărani, a urmat Școala Normală din Bacău, apoi la Facultatea de Matematică a Universității din București (1935). În 1939 este licențiat în matematică. În anul următor, pleacă la Roma, ca în 1942 să obțină doctoratul. În 1943 se întoarce în țară, iar în perioada 1948 - 1950 este conferențiar la Catedra de Algebră
Gheorghe Galbură () [Corola-website/Science/333307_a_334636]
-
a numeroase manuale de matematică, atât de liceu, cât și universitare. S-a născut într-o familie de țărani, a urmat Școala Normală din Bacău, apoi la Facultatea de Matematică a Universității din București (1935). În 1939 este licențiat în matematică. În anul următor, pleacă la Roma, ca în 1942 să obțină doctoratul. În 1943 se întoarce în țară, iar în perioada 1948 - 1950 este conferențiar la Catedra de Algebră și Geometrie Algebrică în cadrul Universității din București. Între timp, a predat
Gheorghe Galbură () [Corola-website/Science/333307_a_334636]
-
perioada 1948 - 1950 este conferențiar la Catedra de Algebră și Geometrie Algebrică în cadrul Universității din București. Între timp, a predat complemente de aritmetică, geometrie și analiză matematică, teoria grupurilor, a structurilor și geometrie descriptivă. A fost prodecan la Facultatea de Matematică și Fizică, apoi șef de sector la geometria algebrică din Institutul de Matematică al Academiei. A studiat ecuația funcțională a lui Francesco Severi și a stabilit o condiție necesară și suficientă ca aceasta să aibă o soluție derivabilă până la ordinul
Gheorghe Galbură () [Corola-website/Science/333307_a_334636]
-
Universității din București. Între timp, a predat complemente de aritmetică, geometrie și analiză matematică, teoria grupurilor, a structurilor și geometrie descriptivă. A fost prodecan la Facultatea de Matematică și Fizică, apoi șef de sector la geometria algebrică din Institutul de Matematică al Academiei. A studiat ecuația funcțională a lui Francesco Severi și a stabilit o condiție necesară și suficientă ca aceasta să aibă o soluție derivabilă până la ordinul al doilea. În teza sa de doctorat, din domeniul geometriei algebrice, se ocupă
Gheorghe Galbură () [Corola-website/Science/333307_a_334636]
-
reuniune la 21 martie 1801 (1 germinal an IX). Savanții care participau la componenta științifică a Campaniei în Egipt (vezi Commission des sciences et des arts) se regăseau în diferitele secțiuni, într-un mod analog celui din Institut de France: matematici, fizică și istorie naturală, economie politică, literatură și artă. Monge era președintele, Bonaparte vicepreședintele, Joseph Fourier secretarul și Costaz secretarul adjunct. Institutul trebuia să numere 48 de membri (câte doisprezece în fiecare secțiune), însă au fost mai puțini. Institutul capitalizează
Institut d'Égypte () [Corola-website/Science/333314_a_334643]
-
de brigadă, ulterior a trecut în Armata Română, în care a fost înălțat la rangul de general de divizie. Nicolae a fost fiul grănicerului și învățătorului Dimitrie Lugojanu și soției sale Iconia. Studiile și le-a urmat la școală normală matematică din Caransebeș și la cea militată din Traiskirchen. Iar Academia Militară și Școală de Război le-a absolvit în Viena. În ziua de 1 noiembrie 1880 a devenit locotenent în regimentul de artilerie unguresc „Alois Pichler” nr. 3 la Komárom
Nicolae Lugojanu de Caransebeș () [Corola-website/Science/333349_a_334678]
-
de învățământ și a publicat câteva cărți proprii. s-a născut la București. A urmat școala la "Sf. Sava", unde a fost coleg cu viitorul președinte al Consiliului de Miniștri I. Em. Florescu și cu arhitectul Alexandru Orăscu. Profesor de matematici era Petrache Poenaru, cu care elevii de la Sf. Sava făceau măsurători de moșii. După ce a terminat cursurile, Brezoianu a fost trimis profesor la școala superioară din Cerneți, oraș care la acel moment era centrul județului Mehedinți. La Cerneți, între 1837
Ioan Brezoianu () [Corola-website/Science/333425_a_334754]
-
guvernator al Basarabiei între anii 1904 - 1908. Haruzin sa născut în Reval (în prezent Tallinn, Estonia) într-o familie de comercianți ruși. Între 1873 și 1883, a studiat la gimnaziul din Reval. Mai târziu a absolvit Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Moscova. Societatea imperială a Naturii și Științei l-a trimis în numeroase misiuni în Caucazul de Sud, Crimeea, Marea Egee și Asia Centrală. În 1889, a devenit un emisar rus al societății geografice în Bosnia și Herțegovina. Între 1889
Aleksei Haruzin () [Corola-website/Science/334615_a_335944]