14,795 matches
-
și democratizarea guvernării orașului să rezulte mai curând din recompunerea formelor acțiunii publice decât din confecționarea unei noi geografii instituționale. Din pragmatism, punerea în act a unei logici a colaborării în jurul unui proiect apare ca fiind mai promițătoare decât redecuparea "rațională" a teritoriului, comandată de încrederea în virtuțile intrinseci ale principiului subsidiarității. De altfel, putem ști cu certitudine că acest principiu va fi într-o zi pe aceeași lungime de undă cu gradul de complexitate a interdependențelor ce caracterizează societatea modernă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Monique 223, 242 Zola Émile 73, 77 Zylberman Patrick 109 Cuprins Studiu introductiv / 7 Mulțumiri / 41 Prefața autorului la ediția în limba română Orașul, laborator politic / 43 Introducere. Orașul și democrația: o asociere incertă / 47 Prolog / 50 Partea întâi Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban / 63 Capitolul 1. Crearea orașului modern / 65 Lucrările lui Haussmann: alianța viziunii princiare cu speculația / 65 Flagelurile orașului / 65 Pragmatismul vizionar al baronului Haussmann / 68 Accelerarea logicilor segregării urbane / 75 Nașterea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
XIX-lea visul unei societăți disciplinare, prezentat de Michel Foucault în Surveiller et punir (Paris, Gallimard, 1975), nu a dat naștere în definitiv unei astfel de societăți. * În original, police de la ville. Sintagma se referă în fapt la caracteristicile organizării raționale a ordinii publice (n. tr.). 1 Vezi Claude Lefort, "L'Europe: civilisation urbaine", Esprit, martie-aprilie 2004, pp. 225-243. Și, bineînțeles, Max Weber, La ville, Paris, Aubier-Montaigne, 1982. 1 Jean-Louis Harouel, Histoire de l'urbanisme, Paris, PUF., 1995 (1981), p. 3
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
l'État", în Christophe Derenne și Laurent Deutsch (coord.), La fragmentation sociale, Paris, Economica, 1985, p. 90. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Guvernarea orașului Arta și știința conducerii orașului 2 1 Studiu introductiv Mulțumiri Prefața autorului la ediția în limba română Guvernarea orașului Introducere Organizarea rațională a ordinii publice Crearea orașului modern Organizarea rațională a ordinii publice Urbanizarea chestiunii sociale Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Modernizarea societății prin urban Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Echiparea și animarea urbanului Proiectul orașului. Aglomerația urbană
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
coord.), La fragmentation sociale, Paris, Economica, 1985, p. 90. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Guvernarea orașului Arta și știința conducerii orașului 2 1 Studiu introductiv Mulțumiri Prefața autorului la ediția în limba română Guvernarea orașului Introducere Organizarea rațională a ordinii publice Crearea orașului modern Organizarea rațională a ordinii publice Urbanizarea chestiunii sociale Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Modernizarea societății prin urban Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Echiparea și animarea urbanului Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Reușita metropolitană cu prețul solidarității
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în formularea exigențelor sociale și care se consideră pe sine, deseori, drept adevărata etică, nu este totuși decît unul dintre numeroasele sisteme etice posibile psihologic și istoric. În vreme ce eu am ajuns la această concepție printr-o cercetare epistemologică a justificării raționale a eticii (cf. Ethik, III, 2. 13), Shand a ajuns la a lui pe o cale pur psihologică, întrucît a văzut că asemenea "sistematizări" ale vieții psihice, așa cum le-a cercetat el, trebuiau să devină involuntar baza pentru judecățile etice
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în discordnța sa interioară și în contradicție cu sine este totuși o "degradare". Din punct de vedere pur logic, ceea ce se contrazice cu sine este egal cu zero. Psihologic însă, descoperirea autocontrazicerii apare ca un contrast descendent. Ceea ce apărea ca rațional și demn de încredere se dezvăluie acum în nimicnicia sa. În felul acesta se naște șocul care e condiția izbucnirii rîsului. Există o analogie, în această privință, între toate cazurile de ridicol, ce se întemeiază pe o condiționare comună. Genul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
judecare, (* 53 Obs.), Kant zice: "Voltaire spunea că cerul ne-a dat, pentru a compensa numeroasele mizerii ale vieții, două lucruri: speranța și somnul. El ar fi putut să adauge și rîsul, dacă mijloacele de a-l provoca la ființele raționale ar fi foarte ușor de găsit".x) Goethe spune (în ale sale Maximen und Reflexionen): "Prin nimic nu-și dezvăluie oamenii mai mult caracterul decît prin ceea ce găsesc că este ridicol. Omul stăpînit de simțuri rîde adesea și cînd nu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mult caracterul decît prin ceea ce găsesc că este ridicol. Omul stăpînit de simțuri rîde adesea și cînd nu-i nimic de rîs. Indiferent ce-l stimulează, plăcerea lui interioară iese la iveală. Înțeleptul gîndește că aproape totul este ridicol, omul rațional socoate că aproape nimic nu-i așa". Iar într-una dintre epigrame spune (ceea ce întărește zisa lui Lichtenberg și e important pentru psihologia și etica humorului): Cine nu-i în stare să rîdă de sine însuși nu este, cu siguranță
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
humoristului este condiționat intelectual de raportul contradictoriu dintre plinătatea bogată a existenței și completa înțelegere de care dispunem în fiecare epocă dată. Nici unul dintre acești factori opuși nu poate fi omis fără a se modifica întreaga poziție. Dacă disprețuim înzestrarea rațională, pentru că nu poate cuprinde totul, ajungem în cele din urmă la misticism, care decade repede, la rîndul său, în dogmatism 82. 35. Humorul în lupta concepțiilor despre viață Într-un mod asemănător se situează humoristul față de realitatea că oamenii, chiar
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
s-a abătut . (Apologia, p. 41). Această convingere s-a născut din credința sa în valabilitatea străduinței morale. Nu putem face desigur o reprezentare a modului în care se situa față de închipuirile credinței populare, din felul cum motivează respingerea interpretărilor raționale ale miturilor (în Fedros, al lui Platon). El nu repudiază asemenea interpretări din teama față de zei, ci, în parte, pentru că din moment ce s-ar apuca de așa ceva, s-ar năpusti asupra lui atît de mulți monștri, cerîndu-i o tălmăcire, încît ar
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și dezvoltarea personalității, referindu-se la "construcțiile matematice și statistice", declara: "Nu obiectez împotriva utilizării unor asemenea modele pentru cercetarea explorativă. Prejudiciul apare numai cînd partizanii acestora pretind că abordarea lor permite evaluări "mai fundamentale" decît abordarea empiric-umanistă". Această poziție rațională (formulată și altminteri: Noi căutăm un echilibru, o metodă care va combina cunoașterea despre oameni ["nomotetică", a legilor generale] cu o înțelegere a lor ["ideografică", a structurii, a "focarului" personalității])120 ar fi putut să dea totuși de gîndit adepților
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
atât mai îngrijorătoare cu cât poarta rămăsese încuiată, noroiul din bătătură neatins, iar nimeni nu își putea explica misteriosul fenomen, nici măcar soldații aflați în mașina de luptă. Dată fiind ambianța semisătească, locul unde se dezbat opiniile și se caută explicații raționale pentru ciudata întâmplare e la o petrecere, eveniment la care participă, alături de cel pățit, figuri exponențiale ale comunității: preotul Petrian, profesorul Olaru și Barandabulă, „nebunul satului”. Parodia, absurdă, se extinde și la nivelul subiectului discuțiilor, care degenerează treptat în pălăvrăgeli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
contemporană nu se mai poate face empiric, după modelul exclusiv al tradiției, sau din instinct, ca act de competență afectivă. Dacă aspirăm cu adevărat la o societate emancipată material, social și spiritual, rolurile parentale trebuie să fie și ele conștiente, raționale și calificate.
Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă, Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1387]
-
de a răspunde la ele. În concluzie, recomand tuturor profesorilor de geografie folosirea acestei metode moderne în cadrul lecțiilor referitoare la țări, regiuni geografice, unități de relief etc. Chiar dacă această tehnică necesită mari resurse de timp, printr-o dozare economică și rațională se poate studia specificul unei țări sau regiuni geografice și într-o singură oră de curs.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
fenomenului Ultras. DANA IRINA IONIȚĂ a obținut titlul de doctor în științe politice la SNSPA cu teza Formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. În prezent este asistentă de cercetare în cadrul SNSPA. Domenii de interes: competiția politică, teoria alegerii raționale și noua abordare instituționalistă, metodele experimentale și politicile publice. Membră a Centrului de Studii și Analiză Politică din cadrul SNSPA. SILVIU-DAN MATEESCU a obținut titlul de doctor în științe politice la SNSPA cu teza Cartelizarea sistemelor de partide în Europa Centrală
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
publice. Membră a Centrului de Studii și Analiză Politică din cadrul SNSPA. SILVIU-DAN MATEESCU a obținut titlul de doctor în științe politice la SNSPA cu teza Cartelizarea sistemelor de partide în Europa Centrală și de Est. Domenii de interes: teoria alegerii raționale, partidele politice, sistemele electorale, votul strategic. ADRIAN MIROIU este profesor de științe politice la SNSPA. Dintre lucrările publicate menționăm: Filosofie fără haine de gală, Învățământul românesc azi, Argumentul ontologic: o cercetare logicofilosofică (ALL, 2002), Politici publice, Fundamentele politicii. I. Preferințe
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
Ion Vinea, a cărui temă, „lunecarea prin vis”, ar fi „doar carcasa căreia-i dă un vestmânt fără seamăn”. Articolul lui Octav Șuluțiu despre actul lecturii este mai puțin concludent decât al lui Noica; lectura este văzută ca un act rațional, conștient, iar criticul, „pescuitorul de clasări”, ar fi unul din acei „ căutători de formule și de claritate”. În Lucian Blaga la Berna, Șuluțiu aduce un elogiu activității diplomatice „uimitoare” a lui Lucian Blaga, „cugetător atât de rafinat al realității pământești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
parte din forțele latente, depozitate în inconștient. Sugestopedia se întemeiază pe trei principii fundamentale: 1. cultivarea bucuriei și absența tensiunii în procesul didactic; 2. realizarea unei cooperări fructuoase între conștient - inconștient, ceea ce presupune valorificarea ființei umane în integralitatea potențelor sale (raționale și afective), ceea ce duce la reabilitarea funcțiilor neglijate ale emisferei drepte; 3. interacțiunea sugestivă, ce postulează ca învățarea să se realizeze totdeauna la nivelul rezervelor personalității; între profesor și elev trebuie să se instituie raporturi de confidență și respect mutual
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
creatorului, sănătatea și robustețea fizică, acompaniată de echilibru, forță și rezistență psihologică în fața dificultăților și capacităților inerente creației, fac parte dintre premisele creației. Metode destinate produsului creator Acestea pot fi grupate în două categorii: metode imaginative (intuitive, psihologice) și metode raționale (analitice) 1. Metode imaginative 1.1. Brainstormingul: a fost concepută de A.F. Osborn în 1938 pentru eficientizarea ședințelor de afaceri. Principiile acestei tehnici se regăsesc în budismul Zen. Este cea mai folosită metodă de stimulare a creativității în grup
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
creative, individuale sau de grup; 3. între creația artistică și cea științifică nu sunt deosebiri fundamentale; 4. aceleași legi generează atât creația individuală cât și cea de grup; 5. fenomenele emoționale și iraționale sunt mai importante decât cele intelectuale și raționale; 6. sinectica promovează un anumit gen de metafore în stare să genereze analogii și să declanșeze intuiții; 7. sinectica recomandă inventatorului și contexte metodologice și, provizoriu, o anumită lege sau sistem de legi; 8. la sfârșit se face o selecție
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și onoreze rolul pe care l-a primit; În concluzie, toate metodele imaginative (intuitive) menționate până acum au următoarele roluri: 1. dinamizarea și eficientizarea activității de obținere a unui produs creativ; 2. eliminarea unor blocaje psihologice ale creatorului. B. Metode raționale (analitice) 1. Metoda listelor A fost inițiată în 1932 de R. Crawford prin așa numita listă a atributelor. În esență, presupune descompunerea minuțioasă a problemei de rezolvat, în scopul analizării fiecărui element astfel obținut. A. Osborn a creat lista interogativă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
utilizare. În prezent, pe plan mondial, capătă amploare producerea energiei din surse alternative sau regenerabile. Întrucât procesele clasice de generare a energiei din combustibili fosili sunt bine dezvoltate, tendința pe termen scurt este de promovare a eficienței și a utilizării raționale a energiei, cu evoluție ulterioară spre captarea și stocarea dioxidului de carbon în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Tendința pe termen lung este de înlocuire a consumului de resurse neregenerabile cu tehnologii alternative bazate pe utilizarea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
evaluări proprii, specifice, contribuind direct la dirijarea pregătirii în drum spre realizarea obiectivelor modelului. Probele de control folosite în jocul de baschet reprezintă exerciții sau structuri standardizate prin timpul de lucru și numărul de repetări. Ele sunt selecționate în mod rațional, în concordanță cu conținutul jocului practicat la competițiile oficiale, iar utilizarea lor permite aprecierea felului în care s-a realizat pregătirea, prin: - îmbunătățirea timpului de execuție; - mărirea numărului de repetări în intervalul de timp stabilit; - reducerea timpului de pauză între
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
în acest an Shakespeare: dramaturge élisabethain conținînd prelegerile ținute în timpul ocupației naziste. "În Regele Lear vînturile puternice ale nebuniei urlăîn noapte, pește dealul nesfîrșit, smulgînd din pămînt, cu aceeași furie, stejarul și trestia. În comparație, celelalte tragedii ni se par raționale, bine compuse, croite pe masura omului. În Regele Lear nu mai există frontiere între sublim și ridicol, între sănătate și nebunie, între om și bestie, poate chiar între om și Dumnezeu. Totul este vîrtejul furtunii simbolizează o lume scoasă din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]