14,968 matches
-
libertății pozitive identificat de Berlin este înțelegerea libertății ca fiind existentă doar atunci când acțiunile individului sunt corecte, raționale, morale. Adepții acestei teorii (Platon, Kant) susțin că omul este liber atunci când este rațional. Scopul ființei umane devine acela de a fi rațională și de a face bine. Când individul face rău, este din cauza lipsei rațiunii sau a cedării în fața pasiunilor. Astfel, omul care nu este virtuos, nu este liber. La Platon, această idee are la bază un punct de vedere teleologic: omul
Isaiah Berlin () [Corola-website/Science/303118_a_304447]
-
libertatii pozitive este cel prin care libertatea individului înseamnă ascultarea de propriile legi, legi ce au ca scop binele general. Această concepție are la bază premisa că nu există decât o soluție pentru fiecare problemă, soluție unică pentru toți oamenii raționali. Dar, cum nu toți sunt așa, cei raționali trebuie să stabilească regulile. Această idee, cum că „finalitățile raționale ale naturilor noastre «adevărate» trebuie să coincidă”, permite justificarea acțiunilor coercitive împotriva celor care nu se pliază tiparului (concepție regăsită în comunism
Isaiah Berlin () [Corola-website/Science/303118_a_304447]
-
înseamnă ascultarea de propriile legi, legi ce au ca scop binele general. Această concepție are la bază premisa că nu există decât o soluție pentru fiecare problemă, soluție unică pentru toți oamenii raționali. Dar, cum nu toți sunt așa, cei raționali trebuie să stabilească regulile. Această idee, cum că „finalitățile raționale ale naturilor noastre «adevărate» trebuie să coincidă”, permite justificarea acțiunilor coercitive împotriva celor care nu se pliază tiparului (concepție regăsită în comunism, nazism). În același timp, pornind de la premisa că
Isaiah Berlin () [Corola-website/Science/303118_a_304447]
-
binele general. Această concepție are la bază premisa că nu există decât o soluție pentru fiecare problemă, soluție unică pentru toți oamenii raționali. Dar, cum nu toți sunt așa, cei raționali trebuie să stabilească regulile. Această idee, cum că „finalitățile raționale ale naturilor noastre «adevărate» trebuie să coincidă”, permite justificarea acțiunilor coercitive împotriva celor care nu se pliază tiparului (concepție regăsită în comunism, nazism). În același timp, pornind de la premisa că libertatea înseamnă ascultarea de propriile legi care la rândul lor
Isaiah Berlin () [Corola-website/Science/303118_a_304447]
-
legi care la rândul lor sunt subordonate binelui general se poate ajunge la concluzia că individul este liber în măsura în care acționează pentru binele comun, își cedează libertatea individuală în folosul societății.. Într-un caz ideal, în care toți oamenii ar fi raționali, responsabili, legile ar dispărea pentru că am deveni din ce în ce mai puțin deranjați de ele. Unii gânditori au căutat o soluție pentru a elimina elementul irațional (de exemplu, prin educație), dar, așa cum specifică Berlin, această idee are la bază privirea oamenilor ca pe
Isaiah Berlin () [Corola-website/Science/303118_a_304447]
-
obiective diferite sau aparent diferite". Caracteristica principală acestei etape este tensiunea crescută a interacțiunilor. Efectul degenerării opiniilor contrare permite apariția violenței ca mijloc de rezolvare a diferendelor. Sociologii insistă pe această etapă deoarece în acest moment apare nevoia unei soluții raționale. Modul de gestionare a acestei etape își pune amprenta în evoluția interacțiunii. Escaladarea conflictului sau rezolvarea conflictului, se hotărăște în această etapă. În acest moment tensiunea dintre părțile care se confruntă este maximă. Posibilitatea apariției conflictului violent este mare. Un
Conflict () [Corola-website/Science/303160_a_304489]
-
conflictului, se hotărăște în această etapă. În acest moment tensiunea dintre părțile care se confruntă este maximă. Posibilitatea apariției conflictului violent este mare. Un motiv principal al escaladării conflictului este agresivitatea argumentelor, indivizii tind să-și suspende discursul și acțiunea rațională înlocuindu-le cu acțiuni iraționale chiar violente. De-escaladarea conflictului și rezolvarea conflictului sunt două etape convergente, ambele au ca scop obținerea unei situații de calm și cooperare intermediate de soluțiile raționale imaginate.
Conflict () [Corola-website/Science/303160_a_304489]
-
indivizii tind să-și suspende discursul și acțiunea rațională înlocuindu-le cu acțiuni iraționale chiar violente. De-escaladarea conflictului și rezolvarea conflictului sunt două etape convergente, ambele au ca scop obținerea unei situații de calm și cooperare intermediate de soluțiile raționale imaginate.
Conflict () [Corola-website/Science/303160_a_304489]
-
Concepțiile metafizice și epistemologice ale lui Cusanus, noțiunea sa de coincidență a opuselor („coincidentia oppositorum”) în absolutul care le absoarbe și le depășește, precum și conceptul corelativ de "docta ignorantia", recomandat de el drept mijloc de transcendere a limitelor gândirii noastre raționale, ca act intelectual care surprinde această relație, urmează și dezvoltă paradigma paradoxurilor implicate în infinitizarea unor raporturi valabile pentru obiecte finite. Astfel centrul lumii coincide cu circumferința sa; el este un "centru" metafizic și nicidecum fizic, și care nu aparține
Nicolaus Cusanus () [Corola-website/Science/302249_a_303578]
-
Blocada Berlinului din 1948-1949, sau Criza rachetelor din Cuba din 1962, în timpul căruia durii celor două părți au împins lumea până pe marginea prăpastiei războiului. Această atitudine a fost temperată nu numai de temererile unui conflict nuclear, dar și de vocile raționale ale moderaților. În timpul în care în fruntea Uniunii Sovietice s-a aflat Hrușciov, relațiile URSS-ului cu Republica Socialistă Federală Iugoslavia și cu Josip Broz Tito au fost definitiv refăcute, odată cu dizolvarea Cominformului, în 1956. Această decizie urma să provoace
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
dualist. În cele din urmă, Apostol își regăsește credința în Dumnezeu și bucuria de a trăi și, revenit pe front, își găsește un refugiu în dragostea pentru țăranca unguroaică Ilona Vidor. Faptele sale devin iraționale, nemaifiind izvorâte dintr-un fundament rațional sau dintr-o reacție patriotică, ci dintr-o obsesie religioasă și umanitară, dintr-o dorință de iubire și de eliberare. Personajul își însușește un umanitarism naiv de concepție creștino-rousseaunistă, fiind convins că a găsit forma ideală de împotrivire față de rău
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
mai mare de apă și energie; întrucât informațiile privind eficientă de spălare sau uscare a unui aparat sunt utile în evaluarea informațiilor privind consumul sau de energie și apa; întrucât aceasta ajuta consumatorii să aleagă un aparat după criteriul utilizării raționale a energiei; întrucât Comunitatea, confirmânduși interesul pentru un sistem internațional de standardizare capabil să elaboreze standarde care să fie folosite efectiv de către toți partenerii în comerțul internațional și să îndeplinească cerințele politicii comunitare, invită organizațiile europene de standardizare să-și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88481_a_89268]
-
romantică, cu acordul soților lor. "Revoltă lui Atlas", publicat în 1957, a fost considerat "magnum opusul" lui Rând. Rând descria tema românului ca fiind „rolul minții în existența omului—și, ca un corolar, demonstrația unei noi filosofii morale: moralitatea auto-interesului rațional.” Ea susținea principii de bază ale filosofiei obiectivismului, creată de Rând, și exprima conceptul de realizare umană. Intrigă implică un mediu distopic al Statelor Unite ale Americii, în care cei mai creativi industriași, oameni de știință și artiști răspund unei guvernări pe principiul
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
liderul grevei, , descrie grevă ca fiind „oprirea motorului lumii” prin retragerea minților persoanelor celor mai capabile persoane care contribuiau cel mai mult la bogăția și realizările națiunii. Prin această grevă fictiva, Rând a intenționat să ilustreze că, fără eforturile celor raționali și productivi, economia s-ar prăbuși și societatea s-ar destrăma. Românul include elemente de , și science-fiction, și conține cea mai extinsă afirmare a obiectivismului din oricare din operele sale de ficțiune, un lung monolog al personajului Galt. În ciuda multor
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
briciul lui Rând”, el afirmă că „conceptele nu trebuie să fie multiplicate dincolo de necesitate—cu corolarul că: nici nu trebuie integrate cu ignorarea necesității.” În "", Rând prezenta o teorie a formării conceptelor și respingea . În etică, Rând susținea și (auto-interesul rațional), ca principiu moral director. Ea spunea că individul ar trebui să „existe pentru binele lui, nu sacrificându-se pentru alții și nici sacrificându-i pe altii la el”. Ea consideră egoismul o virtute într-o , în care își prezenta soluția
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
ambivalent: cultura politică, dezvoltându-se, pe de o parte favorizează creșterea gradului de liberate umană iar, pe de altă parte, limitează libertatea oamenilor. Cultura politică mărește libertatea pentru că permite elaborarea unor opțiuni mai temeinic fundamentate, permite alegerea în cadrul unei oferte raționale de variante acceptabile, favorizează participarea la viața politică prin prisma anticipării efectelor pe termen lung. Totodată, cultura politică eliberează cetățeanul de efortul de a reinventa mereu mecanismele participării la viața politică, realizării controlului asupra activității organelor de decizie, contestării unor
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
mai multe aspecte foarte importante. Astfel, există o creație continuă, prin care Dumnezeu ține lumea în existență - pentru că altfel aceasta ar dispărea, fiind creată din nimic. În același timp, Dumnezeu conlucrează cu Creația Sa, și în mod special cu ființele raționale, îngerii și oamenii, atât pentru a-i ajuta să-și satisfacă nevoile imediate, cât și pentru a-i ajuta să se înalțe, să se perfecționeze, să se umple de har, să se îndumnezeiească. Față de făptura negânditoare (animale, plante, minerale etc
Proniere () [Corola-website/Science/302512_a_303841]
-
interes propriu, din altruism sau dragoste. O problemă fundamentală a iubirii este libertatea. Iubirea fără libertate nu există. În asemenea situație ea devine patimă, poftă de a poseda sau reflex automat, dar nu iubire. Ca urmare, Dumnezeu a înzestrat ființele raționale, îngerii și oamenii cu liber-arbitru. Acesta permite persoanei să aleagă liber între feluritele opțiuni posibile (în limitele capacității sale de a detecta asemenea opțiuni), chiar și pe cele care sunt împotriva lui Dumnezeu. Pentru îngeri, ființe spirituale de mare rigoare
Proniere () [Corola-website/Science/302512_a_303841]
-
un consum mai mare de apă și energie; întrucât informațiile privind eficientă de spălare a unui aparat sunt utile în evaluarea informațiilor privind consumul sau de energie și apa; întrucât aceasta ajuta consumatorii să aleagă unui aparat după criteriul utilizării raționale a energiei; întrucât Comunitatea, confirmânduși interesul pentru un sistem internațional de standardizare capabil să elaboreze standarde care să fie folosite efectiv de către toți partenerii în comerțul internațional și să îndeplinească cerințele politicii comunitare, invită organizațiile europene de standardizare să-și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87882_a_88669]
-
din 1925), Berlin (din 1931) și Göttingen (din 1946). La începutul carierei sale filosofice, Hartmann este preocupat de teoriile asupra recunoașterii realității ale lui Platon, așa cum erau interpretate de reprezentanții școlii neokantiane din Marburg, pentru ca mai târziu să critice pozitivismul rațional al acestora în doctrina sa cu privire la alcătuirea realității pe baza unei construcții spirituale, existența realității fiind independentă de capacitatea înțelegerii. Cunoașterea umană nu poate sesiza niciodată esența realității, fiind ea însăși o parte a acesteia. În teoriile sale asupra ontologiei
Nicolai Hartmann () [Corola-website/Science/302691_a_304020]
-
1446 Florența) a fost un bijutier, inginer constructor, arhitect și sculptor florentin, unul dintre promotorii Renașterii italiene timpurii. Alături de Masaccio, Lorenzo Ghiberti și Donatello Brunelleschi a revoluționat arhitectură și arta plastică introducând în spațiul plastic perspectiva ("perspectiva liniară"), o metodă rațională prin care se putea crea un spațiu tridimensional coerent, omogen și infinit pe o suprafata bidimensionala. Printre operele arhitecturale care i-au adus faima se găsesc: loggia Spitalului Inocenților, construită între 1421 și 1424 unde, claritatea, simplitatea și linearitatea constituiau
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
a fi nevoie de armaturi dar, mai ales, a fost inițiatorul unei noi ideologii în arhitectură. Odată cu Brunelleschi, arhitectul nu mai este doar maistrul zidar medieval, ci proiectantul în măsură să rezolve problemele cu ajutorul intelectului. Arhitectură lui Brunelleschi este una rațională bazată pe linearitatea prospectiva și pe modularea exactă a spațiului. El a revoluționat spațiul plastic introducând "metodă perspectivei liniare", o metodă rațională, deci o convenție, prin care se crea un spațiu tridimensional coerent, omogen și infinit pe o suprafata bidimensionala
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
doar maistrul zidar medieval, ci proiectantul în măsură să rezolve problemele cu ajutorul intelectului. Arhitectură lui Brunelleschi este una rațională bazată pe linearitatea prospectiva și pe modularea exactă a spațiului. El a revoluționat spațiul plastic introducând "metodă perspectivei liniare", o metodă rațională, deci o convenție, prin care se crea un spațiu tridimensional coerent, omogen și infinit pe o suprafata bidimensionala, iluzia unui spațiu spectaculos, creat și controlat matematic. „Loggia Spitalului Inocenților”, construită de Brunelleschi între 1421 și 1424, se remarcă prin claritatea
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
computațională a grupurilor, în particular la implementarea în domeniul grupurilor finite. Aplicațiile teoriei grupurilor nu sunt restrânse la matematică; științe cum sunt fizica, chimia și informatica utilizează acest concept. Multe mulțimi de numere, cum ar fi numerele întregi și cele raționale prezintă o structură naturală de grup. În unele cazuri, cum este cel al numerelor raționale, atât adunarea cât și înmulțirea sunt operații care dau naștere unor structuri de grup. Asemenea structuri sunt predecesoarele unor structuri algebrice mai generale, denumite inele
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
sunt restrânse la matematică; științe cum sunt fizica, chimia și informatica utilizează acest concept. Multe mulțimi de numere, cum ar fi numerele întregi și cele raționale prezintă o structură naturală de grup. În unele cazuri, cum este cel al numerelor raționale, atât adunarea cât și înmulțirea sunt operații care dau naștere unor structuri de grup. Asemenea structuri sunt predecesoarele unor structuri algebrice mai generale, denumite inele și corpuri. Grupul numerelor întregi Z cu operația de adunare, notat (Z, +), a fost descris
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]