15,286 matches
-
climatizare - metodă de calcul lunară ÎI.2.4.1 Domeniu de aplicare: clădiri climatizate, fără controlul umidității interioare. Calculul se aplică la clădiri rezidențiale sau nerezidentiale sau părți ale acestora, care vor fi denumite generic "clădire". Se considera numai căldură sensibilă, nu și cea latentă. ÎI.2.4.2 Obiectiv: calculul energiei necesare răcirii clădirilor pentru asigurarea unei temperaturi interioare prescrise precum și al energiei consumate de sistemul de climatizare în acest scop. Aceste determinări sunt necesare pentru rezolvarea următoarelor tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ocupare, iar în a doua și în a treia etapă, se pot integra efectele acestor tipuri de ventilare (dacă ele există), ținând cont de rezultatele obținute în prima etapă. Bilanțul de energie la nivelul clădirii include următorii termeni (numai căldură sensibilă): - transferul de căldură prin transmisie, dintre spațiul climatizat și mediul exterior, datorat diferențelor de temperatură, - transferul de căldură pentru încălzirea/răcirea aerului de ventilare introdus mecanic său natural, datorat diferențelor de temperatură dintre spațiul climatizat și aerul introdus, - transferul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
fost introdus în bilanțul de energie pentru răcire, consumul de energie datorat condensării vaporilor de apă pe bateria de răcire din centrală de tratare a aerului; după cum s-a menționat la începutul § 2.4, acesta se referă numai la căldură sensibilă. ÎI.2.4.13.3.2. Rezultate pe grupuri de zone și pe întreaga clădire Rezultatele calculelor sunt redate în tabelul 2.11, acest tabel fiind repetabil pentru diverse alte sisteme ce deservesc alte zone, rezultatele din toate aceste tabele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
reglare. Tabelul 2.23 Exemplu de rapoarte de putere absorbita în funcție de reglare și de raportul de debite ┌─────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────────┐ │Raport de debit │0,2 │0,4 │0,6 │0,8 ÎI.2.7.4.3 Schimbătoare de căldură (recuperatoare) Recuperatoare de căldură sensibilă mărimi de intrare: - f2ι(ev,1); X(ev,1) - temperatura și conținutul de umiditate al aerului evacuat înainte de intrarea în recuperator; - ι(ref,1); X(ref,1) - temperatura și conținutul de umiditate al aerului exterior înainte de intrarea în recuperator; - q
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ev,2) - temperatura și conținutul de umiditate al aerului evacuat după ieșirea din recuperator; - ι(ref,2); X(ref,2) - temperatura și conținutul de umiditate al aerului exterior după ieșirea din recuperator; ÎI.2.7.4.4 Recuperatoare de căldură sensibilă și latentă (entalpice) ● Probleme legate de dezgheț Prevenirea înghețului apei în instalațiile de ventilare/climatizare se poate face în două moduri: a) Control direct al dezghețului prin acțiune asupra recuperatorului de căldură (prin montarea unui bypass, a altor baterii auxiliare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
grade-zile". Sunt luați în calcul factori specifici, corespunzători domeniului de aplicare și anume: - consumurile de energie datorate sarcinilor de căldură latentă - existența unor sarcini importante datorate debitelor mari de aer proaspăt - utilizarea în cadrul sistemelor de climatizare a recuperatoarelor de căldură (sensibilă sau sensibilă și latentă) - inerția termică a elementelor de construcție - varietatea mare de tipuri de instalații de climatizare și a surselor de frig utilizate (sisteme centralizate "numai aer", sisteme cu aparate terminale de tip "aer-apa", chillere cu compresie mecanică, chillere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
luați în calcul factori specifici, corespunzători domeniului de aplicare și anume: - consumurile de energie datorate sarcinilor de căldură latentă - existența unor sarcini importante datorate debitelor mari de aer proaspăt - utilizarea în cadrul sistemelor de climatizare a recuperatoarelor de căldură (sensibilă sau sensibilă și latentă) - inerția termică a elementelor de construcție - varietatea mare de tipuri de instalații de climatizare și a surselor de frig utilizate (sisteme centralizate "numai aer", sisteme cu aparate terminale de tip "aer-apa", chillere cu compresie mecanică, chillere cu absorbție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
se calculează în funcție de tipul sistemului de climatizare după cum urmează: a) sisteme de climatizare "numai aer": ... Temperatura de bază utilizată în metodă de calcul grade-zile depinde de: - temperatura de confort a aerului interior (valoarea setata) din încăperea climatizata, - sarcina de răcire sensibilă datorată aerului proaspăt, - încălzirea aerului în ventilatorul de introducere (termenul al doilea din ecuația de mai jos), - degajările de căldură sensibilă de la surse interioare din încăperea climatizata și aporturile de căldură datorate radiației solare (termenul al treilea din ecuația de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de calcul grade-zile depinde de: - temperatura de confort a aerului interior (valoarea setata) din încăperea climatizata, - sarcina de răcire sensibilă datorată aerului proaspăt, - încălzirea aerului în ventilatorul de introducere (termenul al doilea din ecuația de mai jos), - degajările de căldură sensibilă de la surse interioare din încăperea climatizata și aporturile de căldură datorate radiației solare (termenul al treilea din ecuația de mai jos), - aporturile de căldură prin transmisie pentru încăperea climatizata (termenul al patrulea din ecuația de mai jos), - degajările de căldură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
f2ι(ai) - temperatura prescrisa a aerului interior din încăperea climatizata (°C) v - debitul volumic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (mc/s) DeltaP - presiunea introdusă în sistem de ventilator (Pa) eta(v) - randamentul ventilatorului Q(sm) - degajări de căldură sensibilă de la surse interioare: ocupanți, iluminat, echipamente - si aporturi de căldură de la radiația solară (kW); pe baza valorilor calculate se determina valoarea medie lunară (pentru luna de calcul considerată) (kW) U' = AU (kW/K), A - suprafață elementului de construcție prin care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
încăperii climatizate (h) tău - constantă de timp a elementelor de construcție (h) ι(aen) - temperatura medie a aerului exterior noaptea (pentru luna de calcul considerată) (°C) 2) în cazul în care există în cadrul sistemului de climatizare recuperatoare de căldură (numai sensibilă sau sensibilă și latentă) calculul numărului de grade-zile se realizează pe baza relației: - ι(b) epsilon [ι(aem) (2.115) │ -k x [ι(aem) - ι(b)] -k x [ι(aem) epsilon - eficacitatea recuperatorului de căldură; în absența unei valori, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
h) tău - constantă de timp a elementelor de construcție (h) ι(aen) - temperatura medie a aerului exterior noaptea (pentru luna de calcul considerată) (°C) 2) în cazul în care există în cadrul sistemului de climatizare recuperatoare de căldură (numai sensibilă sau sensibilă și latentă) calculul numărului de grade-zile se realizează pe baza relației: - ι(b) epsilon [ι(aem) (2.115) │ -k x [ι(aem) - ι(b)] -k x [ι(aem) epsilon - eficacitatea recuperatorului de căldură; în absența unei valori, se poate determina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
latențe; în această situație metodă de calcul este similară metodologiei descrisă mai sus pentru determinarea temperaturii de bază, considerând toate ventiloconvectoarele prin intermediul unui ventiloconvector echivalent și utilizând sarcini medii la nivelul întregii clădiri - cazul în care ventiloconvectoarele asigura doar partea sensibilă, bateria de răcire a centralei de tratare pentru aerul proaspăt asigurând sarcina latentă; în această situație expresia de calcul a temperaturii de bază pentru calculul numărului de grade-zile se scrie: ┌ ┐ │ . . │ │ m(R) m(AP) │ ι(b) = │ι(s) + ──── [ι(ae
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ridicată stimulează dezvoltarea fungilor și a acarienilor, precum și degradarea materialelor de construcție, perioade prea lungi cu umiditate relativă prea ridicată trebuie să fie evitate. Concentrații prea ridicate în particule din aceste organisme pot constitui de asemenea un risc pentru persoanele sensibile și trebuie să fie evitate. În lipsa unor informații alternative, proiectarea se bazează pe ipoteza că există alte surse de umiditate decât ocuparea umană și aerul introdus și înfiltrat. Anexă ÎI.2.F Date privind coeficienții de presiune dinamică C(p
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
A(E) Se recomandă: α(cv) = 3,5 W/(mpK) α(r) = 4,5 W/(mpK) ÎI.5.2 Necesarul de frig al unui spațiu ocupat (metodă orara simplificată) ÎI.5.2.1 Necesar sensibil de frig Necesarul de frig (sensibil) al unei incinte se determina cu relația: Q(F)[ț] ≈= ι[i(o)]-ι[eRc(j)][ț]│+1,1*n(a)[ț]*V(a)*(ro)[a]* R └ ┘ ┌ ┐ * c(pa)│ι(i(o))-ι(e(j))[ț]│ + a(s)[ț]*A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
eRc)[ț] - temperatura exterioară de referință a elementelor exterioare (temperatura exterioară echivalentă pentru elemente vitrate și temperatura exterioară modificată pentru elemente opace determinată cu relația A.15.3.2 din Anexă A.15.3), în °C; a(s)[ț] - degajările sensibile de căldură liberă, în W/mp; j - indice care specifică luna din sezonul cald. Durata procesului de răcire se determina ca urmare a analizei variației temperaturii aerului interior în spații ocupate în lipsă dotării cu instalații/sisteme de răcire. Egalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
analizei variației temperaturii aerului interior în spații ocupate în lipsă dotării cu instalații/sisteme de răcire. Egalitatea: ι(a)[ț] = ι[i(o)] (5.12) conduce la determinarea intervalului zilnic de funcționare a instalației/sistemului de răcire. Cantitatea de căldură sensibilă extrasa zilnic în luna "j" din spațiul ocupat se determina cu relația: . Q(zij) = 0,001*Q(j)*D[R(j)] [kWh] (5.13) în care: Q(j) - valoarea medie a necesarului sensibil de frig pe durata de climatizare, din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
instalației/sistemului de răcire. Cantitatea de căldură sensibilă extrasa zilnic în luna "j" din spațiul ocupat se determina cu relația: . Q(zij) = 0,001*Q(j)*D[R(j)] [kWh] (5.13) în care: Q(j) - valoarea medie a necesarului sensibil de frig pe durata de climatizare, din cursul unei zile, în W; D[R(j)] - durată intervalului de răcire, în h. Cantitatea de căldură (sensibilă) extrasa în fiecare lună se determina cu relația: . . Q(sz(j)) = N(z(j)) * Q
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
j)*D[R(j)] [kWh] (5.13) în care: Q(j) - valoarea medie a necesarului sensibil de frig pe durata de climatizare, din cursul unei zile, în W; D[R(j)] - durată intervalului de răcire, în h. Cantitatea de căldură (sensibilă) extrasa în fiecare lună se determina cu relația: . . Q(sz(j)) = N(z(j)) * Q(zi(j)) [kWh/luna] (5.14) în care: N[z(j)] - numărul de zile senine din luna "j" Cantitatea de căldură extrasa (sensibilă) pe durata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de căldură (sensibilă) extrasa în fiecare lună se determina cu relația: . . Q(sz(j)) = N(z(j)) * Q(zi(j)) [kWh/luna] (5.14) în care: N[z(j)] - numărul de zile senine din luna "j" Cantitatea de căldură extrasa (sensibilă) pe durata sezonului cald se determina cu relația: . . Q(sz) = Σ Q(sz(j)) [kWh] (5.15) j ÎI.5 .2.2 Necesar latent de frig Căldură latentă se determina în funcție de numărul de persoane din spațiul ocupat N(pers) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ca ansamblu al tuturor spațiilor ocupate caracterizate de un microclimat asemănător, nefăcându-se distincția pe camere, conform proiectului de arhitectură. Anvelopa zonei principale este adiacenta mediului exterior natural și subzonelor secundare încălzite direct sau indirect și caracterizate de un microclimat sensibil diferit de cel al zonei principale. Între zone se produce transfer de căldură și masa. Microclimatul din zona principala se caracterizează prin parametrii termodinamici specifici stării de confort termic și fiziologic, indiferent de starea clădirii și a instalațiilor termice aferente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
avute în vedere, prin măsuri constructive și, după caz, măsuri suplimentare condițiile și zonele cu expunere deosebită, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind arătate în cap. 5. 3.4.2. Pentru elementele de construcții din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul durabilității sunt cele în care se folosesc elemente metalice pentru îmbinări și fixări/prinderi. Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel: a) contactul metal-lemn conduce la producerea condensului, la metal, la scăderea temperaturii, cu creșterea umidității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
de protecție a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafață sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate biologică față de unul din cazurile: a)- oricare din insectele pentru care protecția este cerută; b)- insectă cea mai puțin sensibilă la acest produs; c)- Hylotrupes bajulus, în calitate de insectă reprezentativă. 4.3.3. Pentru clasa de risc biologic 2, produsele de protecție a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafață sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
scădere a PIB-ului cu 4,1%. După ce a trecut prin cea mai profundă, mai îndelungată și mai extinsă criză din istoria sa, economia UE a ajuns la un punct de răscruce. În ultimul timp s-a observat o ameliorare sensibilă a situației economice și a condițiilor financiare, datorată, în mare parte, măsurilor de politică fiscală și monetară fără precedent care s-au luat. O serie de indicatori financiari au revenit la nivelurile anterioare crizei și începe să se reinstaureze încrederea
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
proiecte în ceea ce privește infrastructura de transport; promovarea și susținerea investiției în educație (Dinu, Socol, 2006, p. 122). Principala contribuție a noilor teorii de creștere endogenă a fost deci, rezolvarea acestui impas prin introducerea unor mecanisme prin care creșterea economică echilibrată devine sensibilă la unele variații endogene. Inovarea constă îndeosebi în remodelarea procesului generator de progres tehnic, astfel încât acesta să depindă de deciziile agenților economici. Mecanismul creșterii endogene poate fi înțeles și evidențiat prin funcția de progres tehnic de forma: A = AkbIc, unde
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]