15,855 matches
-
situații egale, dar nu exclude instituirea unei reglementări diferențiate pentru situații obiectiv diferite. 49. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 132 din 25 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 8 aprilie 2010, s-a statuat că "parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu îngrădește dreptul de acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești". VIII. Raportul asupra chestiunii de drept 50. Prin raportul întocmit în
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
de către un complet legal învestit cu soluționarea pricinii în ultimă instanță. 55. Sesizarea pune în discuție o chestiune de drept constând în interpretarea și aplicarea unor dispoziții de drept material în legătură cu soluționarea cauzei pe fond, respectiv se solicită a se statua dacă dispozițiile legale edictate în materia reevaluării locurilor de muncă, în vederea menținerii încadrării în condiții speciale de muncă, permit instanței să procedeze ea însăși la o astfel de încadrare în situația în care angajatorul nu a urmat procedura administrativă de
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
de încadrare în situația în care angajatorul nu a urmat procedura administrativă de reevaluare a locului de muncă. 56. Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiția ca Înalta Curte de Casație ��i Justiție să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sau să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 57. Analizând îndeplinirea acestei condiții, se constată că dispozițiile art. 30 din Legea
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
ulterioare, prin care se făcea încadrarea acestor locuri în condiții speciale. 58. Înalta Curte de Casație și Justiție a mai fost sesizată cu o întrebare prealabilă, ce a făcut obiectul Dosarului nr. 1.184/1/2015, în sensul de a statua dacă, sub imperiul Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, este admisibilă constatarea pe cale judiciară a prestării activității în condiții speciale de muncă, în cazul în care, la nivelul angajatorului, s-a efectuat procedura administrativă de încadrare, dar
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
60. Cum prin decizia menționată, instanța supremă nu s-a pronunțat cu privire la fondul sesizării și nu a dezlegat, de principiu, cu efecte general valabile, problema de drept dedusă judecății, se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra interpretării textului de lege ce constituie obiect al sesizării. 61. În ceea ce privește cerința noutății, ea este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementările nou-intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
caracterul obligatoriu al unei proceduri administrative și consecințele omisiunii de a recurge la o astfel de procedură în privința dreptului de acces la instanță și, respectiv, dacă instanța de drept comun poate substitui, prin actul propriu de judecată, acea procedură administrativă, statuând pe fondul dreptului, întrucât, în soluționarea unei întrebări prealabile, gradul de generalitate al statuării este redus, dezlegarea chestiunii de drept limitându-se, punctual, la spețe similare cu cea în care sa inițiat procedura de unificare a interpretării normei juridice. În
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
sesizarea "interpretează trunchiat jurisprudența Curții Constituționale" în sensul că textul constituțional invocat ar presupune precizarea expresă a sursei de finanțare. Se invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 515/2004 și nr. 1.093/2008 , prin care s-a statuat, în esență, că lipsa precizării exprese a sursei de finanțare nu presupune, implicit, inexistența sursei de finanțare, precum și cu privire la sursele de finanțare. 10. Președintele Senatului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând
DECIZIE nr. 616 din 11 octombrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276692_a_278021]
-
limita a două salarii minime brute pe țară", ceea ce corespunde primei teze a art. 193 alin. (61) din Legea nr. 95/2006 , introdus prin art. I pct. 1 din legea criticată, fără a se menționa teza finală aceluiași text, care statuează astfel: "a căror finanțare este asigurată din veniturile proprii ale acestora, în limita bugetului aprobat." De asemenea, se arată că s-a aprobat ca "autoritățile administrației publice locale să poată acorda personalului medical și de specialitate din spitalele publice din
DECIZIE nr. 616 din 11 octombrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276692_a_278021]
-
limita a două salarii minime brute pe țară", ceea ce corespunde primei teze a art. 199 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 , modificat prin art. I pct. 2 din legea criticată, fără a se menționa teza finală aceluiași text, care statuează astfel: "în baza hotărârii autorităților deliberative ale autorităților administrației publice locale, în limita bugetului aprobat". Critica formulată este aceea că, prin neindicarea surselor de finanțare pentru stimulentele financiare la care textele se referă, se încalcă prevederile art. 138 alin. (5
DECIZIE nr. 616 din 11 octombrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276692_a_278021]
-
îndreptate împotriva unui act administrativ ce aduce vătămare operatorului economic. Menționează că în acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, prin care s-a statuat că "o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane, care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate, să își corecteze conduita", iar "cetățeanul trebuie să dispună de informații
DECIZIE nr. 514 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. z) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276711_a_278040]
-
de o parte, interpretarea normelor legale și, pe de altă parte, modificarea acestor norme, întrucât "nu este clar în ceea ce privește momentul la care începe să curgă termenul pentru declararea căii de atac" în materie. Față de acestea, menționează că instanța constituțională a statuat constant în jurisprudența sa că nu poate analiza critici de neconstituționalitate ce urmăresc, în realitate, modificări legislative ale textelor legale în vigoare și care conțin propuneri de lege ferenda, deoarece controlul de constituționalitate semnifică verificarea conformității dispozițiilor legale criticate cu
DECIZIE nr. 514 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. z) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276711_a_278040]
-
art. 256^2 alin. (1) lit. b) coroborate cu cele ale art. 3 lit. z) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , în funcție de valoarea estimată a contractului de achiziție publică ce face obiectul contestației. 20. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, spre exemplu prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că accesul liber la justiție presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care
DECIZIE nr. 514 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. z) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276711_a_278040]
-
exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură ( Decizia nr. 251 din 9 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006). De asemenea, instanța de contencios constituțional a statuat în numeroase cauze că principiul accesului liber la justiție consacrat de art. 21 din Legea fundamentală implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care
DECIZIE nr. 514 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. z) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276711_a_278040]
-
făcută în timpul orelor de program este tocmai pentru a primi dată certă în aceeași zi în care a fost înaintată către instanță. Mai arată că, în jurisprudența sa, respectiv prin Decizia nr. 1.281 din 29 septembrie 2011 , Curtea a statuat că momentul de la care începe să curgă termenul nu poate fi afectat sau modificat de modalitatea de comunicare sau notificare a actelor de procedură. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 1.435
DECIZIE nr. 605 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278798_a_280127]
-
analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, și Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60). Instanța de la Strasbourg a mai statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28
DECIZIE nr. 605 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278798_a_280127]
-
pronunțată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, paragraful 44). 30. În ceea ce privește pretinsa încălcare a accesului liber la justiție, Curtea observă că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții sau reguli de procedură în privința exercitării acestui drept, ci, dimpotrivă, statuează în art. 126 alin. (2) că "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Așadar, Curtea reține că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a acestui drept fundamental, întrucât accesul
DECIZIE nr. 605 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278798_a_280127]
-
februarie 1994 ). Principiul accesului liber la justiție trebuie interpretat și prin prisma art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut, existând posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragrafele 37-38), iar
DECIZIE nr. 605 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278798_a_280127]
-
cum ar fi termenele legale de prescripție sau ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni (Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 93). 31. În privința termenelor procedurale, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că instituirea acestora a avut în vedere securitatea și stabilitatea raporturilor juridice și nicidecum îngrădirea accesului liber la justiție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 123 din 16 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 605 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278798_a_280127]
-
după caz, «irevocabilă» se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitivă»". 15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 126 alin. (1) care statuează că "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege" și art. 126 alin. (5) teza a doua potrivit cărora "Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii
DECIZIE nr. 656 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279404_a_280733]
-
2013, și Decizia nr. 531 din 5 iulie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 2 septembrie 2016, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate cu acest obiect. 17. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că prevederea legală criticată, potrivit căreia hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procedura aprobării tacite sunt definitive, nu încalcă prevederile Constituției și nici pe cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare, în principal, la dreptul
DECIZIE nr. 656 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279404_a_280733]
-
urgență a Guvernului nr. 27/2003 , se poate adresa unei instanțe judecătorești pentru soluționarea plângerii sale, fiind astfel îndeplinite fără echivoc cerințele impuse de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 18. Totodată, Curtea a statuat de principiu, în jurisprudența sa, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de
DECIZIE nr. 656 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279404_a_280733]
-
fapt ce nu constituie o ingerință a puterii legiuitoare în activitatea judecătorească (a se vedea în Decizia nr. 100 din 1 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011). Curtea Constituțională a statuat în acest sens că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are libertatea de a stabili competența instanțelor de judecată și normele de procedură judiciară, cu condiția implicită de a nu contraveni altor norme și principii constituționale (a se
DECIZIE nr. 713 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (2), art. 178 alin. (1) şi art. 247 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279423_a_280752]
-
din Legea nr. 76/2012 , să modifice Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . În acest sens, arată că importanța contenciosului administrativ în cadrul ordinii de drept a fost recunoscută de legiuitor la nivel constituțional, art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală statuând faptul că limitarea dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică printr-un act administrativ de a obține recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei, poate fi făcută doar prin lege organică. Totodată, apreciază că prin prevederile de lege criticate
DECIZIE nr. 634 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279009_a_280338]
-
17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv în privința art. 44 din Constituție. De altfel, Curtea a statuat în jurisprudența sa că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie
DECIZIE nr. 521 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279018_a_280347]
-
să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
DECIZIE nr. 521 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279018_a_280347]