14,810 matches
-
Cununiei și se pot împărtăși cu Sf. Euharistie. Grupul psaltic, condus de d-r. prof. dr. Carmen Dura, asigură răspunsurile la strana bisericii pentru toate slujbele mai sus amintite din cadrul cultului liturgic. Toate acestea se săvârșesc cu evlavie, pentru folosul sufletesc al bolnavilor de aici, spre alinarea suferințelor lor, spre vindecare și mângâiere sufletească. Fiind amplasată în curtea Spitalului Universitar de Psihiatrie, biserica este un spațiu spiritual deschis operelor de caritate și misionare. În acest spital, preotul slujitor este chemat să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
r. prof. dr. Carmen Dura, asigură răspunsurile la strana bisericii pentru toate slujbele mai sus amintite din cadrul cultului liturgic. Toate acestea se săvârșesc cu evlavie, pentru folosul sufletesc al bolnavilor de aici, spre alinarea suferințelor lor, spre vindecare și mângâiere sufletească. Fiind amplasată în curtea Spitalului Universitar de Psihiatrie, biserica este un spațiu spiritual deschis operelor de caritate și misionare. În acest spital, preotul slujitor este chemat să-și organizeze activitatea pastoral-misionară pe trei coordonate: dialoguri particulare purtate cu înțelegere și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
totdeauna elegant îmbrăcat, sever, riguros în serviciu, dar bun și foarte omenos cu subalternii și cu pacienții. Părerea lui este că a sfârșit prin sinucidere. Cert este faptul că, de prin 1913, începe să arate ușoare semne ale unei oboseli sufletești, care s-a accentuat continuu. Viața îi fusese grea cu deosebire, urcușul abrupt, dislocările amare, reminiscențele puternice. Citadin, deprins cu marile metropole ale Europei, iubea viața retrasă până la anonimat. Fără familie proprie, avea o accentuată vocație familială. Așa se face
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să nu mai fie ceea ce am arătat deja că înțelege școala veche să fie; ci, după concepțiile nouei școale, voința liberă urmează să desemneze starea psihică premergătoare unui fapt săvârșit de un om care se bucură de plinătatea facultăților sale sufletești, care, altfel zis, are sufletul sănătos, care este în toată mintea"103. Și mai departe: Se va socoti, dar, ca responsabil de actele sale, ca lucrând cu "voință liberă" cu "liber arbitru", omul sănătos sufletește și, dimpotrivă, ca iresponsabil, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în temeiul dezvoltării înapoiate sau tâmpeniei sau tulburării morbide a forțelor sale mintale, nu putea pricepe ființa faptului și rațiunea lui ilegală, sau dacă el, dintr-unul din motivele menționate sau silit, din primejdie constrângătoare sau dintr-o anumită stare sufletească, nu era stăpân pe sine". Sunt interesante opiniile autorului asupra pruncuciderii și delincvenței minorilor. Aici sunt mai evidente, încă, interpretările lui de un umanism oarecum idealizant. Astfel, Zosin recomandă introducerea obligativității expertizei în toate cazurile de pruncucidere ("este neavenit a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ultima analiză, fenomenele psihice sunt tot fenomene organice. "Gândirea, activitatea intelectuală, e un proces legat de creier și în special de scoarța cerebrală, tot așa cum digestia, activitatea gastrică, este legată de aparatul digestiv și în special de mucoasa gastro-intestinală... Viața sufletească nesmintit din viața organică; viața sufletească este strâns legată de viața organică. Ambele aceste vieți nu sunt în ultimă analiză decât manifestările uneia și aceleiași vieți: omul, ca entitate unică"112. Determinismul organo-psihic este pentru Zosin o realitate absolută. "Actele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fenomene organice. "Gândirea, activitatea intelectuală, e un proces legat de creier și în special de scoarța cerebrală, tot așa cum digestia, activitatea gastrică, este legată de aparatul digestiv și în special de mucoasa gastro-intestinală... Viața sufletească nesmintit din viața organică; viața sufletească este strâns legată de viața organică. Ambele aceste vieți nu sunt în ultimă analiză decât manifestările uneia și aceleiași vieți: omul, ca entitate unică"112. Determinismul organo-psihic este pentru Zosin o realitate absolută. "Actele omului genial sunt strict determinate ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
legitimată și autorizată de discursul pentru adevăr, căutând întotdeauna în această activitate legăturile ontologice ce guvernează viața și care-l unesc pe om cu misterele nebănuite ale lumii. A promovat astfel ideea că nu există cultură și civilizație fără participare sufletească, chiar dacă, cu discreție, a disimulat puterea sa de gândire și grandoarea sa sufletească. Datorită lecturilor sale mereu reînnoite, într-o civilizație în care bunătatea și bunul-simț par a dispare, el a reușit să-și consume viața ca pe o epopee
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ontologice ce guvernează viața și care-l unesc pe om cu misterele nebănuite ale lumii. A promovat astfel ideea că nu există cultură și civilizație fără participare sufletească, chiar dacă, cu discreție, a disimulat puterea sa de gândire și grandoarea sa sufletească. Datorită lecturilor sale mereu reînnoite, într-o civilizație în care bunătatea și bunul-simț par a dispare, el a reușit să-și consume viața ca pe o epopee, nelăsându-se antrenat de stări intraumane, nefăurindu-și existența pe seama cuiva sau împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Vrabie, op. cit., p. 90 și următoarele. 10 Arnold van Gennep, Le Folklore, Paris, 1924, pp. 27-28. * După apariția școlii de etnopsihologie a lui Wundt, la sfârșitul secolului al XIX-lea, ideea că din limbă, mit, obiceiuri se pot desprinde trăsăturile sufletești ale unui popor a deschis o nouă perspectivă de valorificare a folclorului. Ideea a influențat folcloristica română care, la rândul ei, a contribuit la expansiunea acestui concept. Psihiatria actuală românească nu a epuizat, încă, numeroase posibile surse. * Informații de la Bănciulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ideal existențial. Soții Mina și Ilie din Calul verde ajung să se refugieze într-un soi de "realitate de gradul doi", populată de fantome absurde (cum este și calul verde), inventată din nevoia disperată de a umple cu ceva vidul sufletesc în care se mișcă și acționează. Montarea lui Dan Nasta (semnatar atât al regiei cît și al scenografiei) a accentuat caracterul "derizoriu" al tragediei din Calul verde, astfel încît micimea ambiției morale a personajelor se degajă insidios de pretutindeni, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fiind speculat cu inteligență de actor. Îl secondează, în aceeași manieră grotescă, Liviu Manoliu al doilea vecin. Un personaj foarte prezent în spectacol, susținîndu-i ritmul, mai ales în prima parte, este Mama, interpretată de Ada Gârțoman. Actrița urmărește atentă meandrele sufletești ale personajului, asigurîndu-i complexitate de stări într-o expresie scenică nuanțată. Avînd un rol care îi vine bine cel al tînărului furios, neconformist și gata să-și asume riscul evadării Adi Carauleanu a jucat cu aplomb, cu concentrare, personajul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
omenescului. Înseamnă viață... și, deplasînd accentele în celălalt registru, poate să însemne o eliberare de supliciul normelor impuse și de alte asfixiante constrîngeri. Numai că, în anormalitatea ai cărei captivi sînt El și Ea, libertatea e dramatic îngrădită și expansiunea sufletească însăși e tratată de orwelliana, tentaculara instanță care controlează totul ca o infracțiune. Oricînd poate fi manevrat un "grup de oameni ai muncii" care, cu o rinoceristică mînie, să osîndească abaterea de la morală și atentatul la "tihnă, echilibru, liniște". Liniștea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sufletele, viața. Scrisă înainte de '90, piesa " Mașina de vînt" de Constantin Popa surprinde o situație de criză din interiorul unei familii în care El și Ea au încetat de mult să mai trăiască unul pentru altul. Decis să oprească eroziunea sufletească, bărbatul se avîntă într-o pasiune năvalnică, pură, absolută. Piesă psihologică avînd ca fundal politic totalitarismul antedecembrist, " Mașina de vînt" e mai mult un poem dramatic al stărilor / ipostazelor între bărbat și femeie, un joc al renunțărilor, al pasiunilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
miraculoase; unele sunt tulburi, insalubre, maculate de compromisuri și de trădări. Mizerabilul calvar numit comunism a mutilat multe trecuturi și chiar dacă, cumva involuntar și firesc, cultivăm uitarea ca pe un panaceu tămăduitor, aceasta nu înseamnă că rănile psihice sau cele sufletești s-au vindecat complet, iar pulsul bolnav al conștiinței și-a încetat palpitul de coșmar intratabil. Oricât am vrea să nu fie așa, trecuturile nu mor în noi, ci mor cu noi, făcându-ne prizonieri nevolnici ai propriilor erori. De la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ce-mi pasă de..."; (29) Și-i era numele Plachidas (Dosoftei) − a-i fi cuiva numele X; (30) Se puse pe un plâns de-ți era mai mare jalea de dânsul (Ispirescu) − predicatul se combină cu o stare organică ori sufletească; (31) Nici în pântecele mă-sei nu i-a fost așa (Zanne) − mi-e "mă simt bine, sigur etc."; (32) Dumisale îi este a mânca (C. Negruzzi) − mi-e de/a să... "îmi pasă, îmi vine, îmi arde etc."; (33
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
p. ext., "puterea stăpânului asupra slugii": (15) Acest vestit împărat avea doi feciori (Gorjan). b. Când voim să numim și persoana (ființa) care ne e rudă, prieten etc., avem construcția cu acuzativ dublu: (16) Tot creștinul are pre călugăriță sor sufletesc (Pravila Mold.); (17) Are păzitor la cireadă un câine (Ispirescu); (18) Are-o greacă ibovnică (Teodorescu). c. În loc de al doilea acuzativ, figurează un adjectiv sau un adverb: (19) N-are pre altul asemenea (Biblia 1688); (20) Am mâinile reci; (21
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
stăpâne! (Creangă); (38) Nu mai ai scăpare [nu mai poți fi scăpat] din mâna mea! (Ispirescu); (39) Boala asta n-are leac [pentru ea nu se găsește leac]. d. Complementul e o trăsătură caracteristică sau o însușire inerentă a vieții sufletești sau trupești a omului (sau a unei ființe); de cele mai multe ori se redă prin "a fi înzestrat cu..." - a avea bunătate "a fi bun"; a avea curaj/îndrăzneală "a fi curajos/îndrăzneț"; a avea putere "a fi puternic"; a avea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a avea curaj/îndrăzneală "a fi curajos/îndrăzneț"; a avea putere "a fi puternic"; a avea dar/talent "a fi talentat", a avea haz, a avea noroc: (40) Prâslea întrebă ce putere are zmeul (Ispirescu). e. Complementul este o stare sufletească sau o stare organică; exprimă același lucru ca verbul corespunzător - am bucurie "mă bucur", am dor de casă "mi-e dor de casă"; se redă de cele mai multe ori ca "a simți": (41) Avut-am odată... dor de fală (Alecsandri); (42
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de casă "mi-e dor de casă"; se redă de cele mai multe ori ca "a simți": (41) Avut-am odată... dor de fală (Alecsandri); (42) N-avea poftă de mâncare (Drăghici); (43) Am dureri de cap. f. De cele mai multe ori, starea sufletească indicată prin complementul abstract e un sentiment față de altcineva: (44) Toți aveau milă de ea (Ispirescu); (45) Are ciudă pe alta; - de aici, sensul "a fi sau a sta cu cineva într-un anume raport": (46) Se vede că a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
integrat în ideea de națiune. Corpul și sufletul. Națiunea dispune de un teritoriu care este patrimoniul său. Acest teritoriu este intangibil și inalienabil”. Poporul român s-a format și a evoluat, cu o continuitate neîntreruptă, într-un anumit teritoriu. Legătura sufletească între acesta și națiune este atât de puternică, încât ele se confundă. „Românii numesc statul lor național țara românească. În noțiunea cuvântului țară intră și ideea de teritoriu, de pământ strămoșesc, ideea de patrie, de națiune și de stat”. În
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a dăinuit; 2. Factorul etnografic, „acest amalgam al dacilor și romanilor”, supus - pe timpul năvălirilor - unei singure influențe mai puternice, aceea a slavilor, al căror contact „nu a putut să șteargă trăsăturile latine predominante”; 3. Factorul religios, încreștinarea timpurie, puternica legătură sufletească între popor și biserica sa; 4. Factorul rațional, menținerea limbii române („Și nicidecum nu este îngăduit a degrada limba maternă la rolul de slujnică a unei limbi străine”); 5. Factorul tradițional, comunitatea istorică de obiceiuri, datini, amintiri; 6. Factorul juridic
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
contestăm și nu discutăm această cultură de dincolo, care își poate avea îndreptățirea ei acolo, fiind condiționată de alt caracter al popoarelor și de altă evoluție istorică. Noi însă, după origine și caracter, suntem și voim a rămânea în legătură sufletească cu lumea Europei de apus de țara noastră”. Știința și arta nu sunt legate de o rasă, de un popor, de granițele etnice sau religioase, dar trebuie să fie cultivate de fiecare popor potrivit cu caracterul lui, cu tradiția și istoria
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
înseamnă - spune sfântul Ciprian - a imita cu adevărat pe Tatăl ceresc”, care este însăși milostivirea. Mântuitorul, Care este modelul desăvârșit al milosteniei (Matei 11, 32; Marcu 8, 2), ne-a arătat că la judecata de apoi faptele îndurării trupești și sufletești sunt acelea care ne vor deschide porțile fericirii veșnice (Matei 25, 34 40). «Chipurile de a milui cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur<footnote id="9">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Matei; P.G., LVII, 227<footnote> sunt
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
9">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Matei; P.G., LVII, 227<footnote> sunt felurite și porunca aceasta este întinsă». Acestea sunt cuprinse sintetic de Biserica noastră în cele șapte fapte ale îndurării trupești și cele șapte fapte ale îndurării sufletești. Condiția principală a milosteniei cu adevărat creștine este ca ea să izvorască dintr-o iubire sinceră față de Dumnezeu și de aproapele. Femeia văduvă care a dăruit la templu doi bănuți, singurii pe care-i mai avea, trece mult înaintea bogaților
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]