14,684 matches
-
variate, cînd atrăgînd, cînd înspăimîntînd, cînd amîndouă laolaltă. "Numai cel care a fost format prin posibilități", zice Kierkegaard 11, "este alcătuit conform infinitîții sale". În tot timpul vieții, posibilitățile ce ni se așază serios în drum aparțin și ele tot trăirilor și poate fi mai greu să isprăvim cu ele decît cu experiențele ferme și limitate, pe care le numim reale. Din astfel de posibilități își crează dramele marii poeți. În fiecare dintre noi se pot petrece însă drame interioare, cu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
decizii drame ce nu pot fi bănuite cîtuși de puțin de mediul nostru, dar își pot lăsa totuși urmele adînci în evoluția ulterioară a caracterului nostru. Personajele și destinele pe care ni le înfățișează poeții fac parte și ele din trăirile noastre. Faptul că sînt obligat să recunosc că viaț cuprinde lucruri ce seamănă cu ceea ce este zugrăvit, indiferent că e mare sau mic, bun saă rău, poate deveni pentru mine de o importanață decisivă. Nu-i nevoie să fi trăit
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu doar prin modul în care întîmplările reale ale vieții acționează asupra noastră, ci și prin acela în care ne lăsăm influențați de personalitățile pe care ni le prezintă propria fantezie și descrierile poeților, vorbim aici, pe deplin justificat, de trăiri. De aceea poate fi important totuși, bineînțeles, să păstrăm distincția între trăirile provenind de la posibilități și cele ce provin de la realități. Cele dîntîi conțin incontestabil mai multe tentații de a ne iluziona: să ne considerăm eroi, fără să fim, sau
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
noastră, ci și prin acela în care ne lăsăm influențați de personalitățile pe care ni le prezintă propria fantezie și descrierile poeților, vorbim aici, pe deplin justificat, de trăiri. De aceea poate fi important totuși, bineînțeles, să păstrăm distincția între trăirile provenind de la posibilități și cele ce provin de la realități. Cele dîntîi conțin incontestabil mai multe tentații de a ne iluziona: să ne considerăm eroi, fără să fim, sau să gîndim, cu teamă, prea prost despre noi înșine, ori poate să
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să vedem cum își află aplicare ceea ce am dezvoltat pînă acum. 5.Sentiment individual și sentiment total Numesc sentiment individual o stare psihică particulară, în care elementele sentimentale sînt predominante și decisive și care nu este determinată de o singură trăire, fiind totodată relativ simplă prin natura sa. Un astfel de sentiment individual este, de pildă, plăcerea pentru o culoare sau un miros, bucuria în fața unei idei sau a unui tablou, încuviințarea involuntară pe care o poate provoca vederea unei bune
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de a fi procedat personal în mod destoinic. Bucuria și tristețea, speranța și teama, mînia și dragostea pot apărea ca sentimente individuale. Asemenea sentimente individuale pot intra în niște asocieri din care pot să apară sentimente totale. Sentimentul total presupune trăiri de diferite feluri, ce se află într-o corelație reciprocă. O trăire obiectiv simplă poate avea totuși efecte atît de diverse, prin proprietățile felurite pe care le prezintă, încît să egaleze subiectiv mai multe trăiri deosebite, concomitente. Unele sentimente totale
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și teama, mînia și dragostea pot apărea ca sentimente individuale. Asemenea sentimente individuale pot intra în niște asocieri din care pot să apară sentimente totale. Sentimentul total presupune trăiri de diferite feluri, ce se află într-o corelație reciprocă. O trăire obiectiv simplă poate avea totuși efecte atît de diverse, prin proprietățile felurite pe care le prezintă, încît să egaleze subiectiv mai multe trăiri deosebite, concomitente. Unele sentimente totale pot fi provocate în stări individuale (cf. exemplele citate în §1), dar
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sentimente totale. Sentimentul total presupune trăiri de diferite feluri, ce se află într-o corelație reciprocă. O trăire obiectiv simplă poate avea totuși efecte atît de diverse, prin proprietățile felurite pe care le prezintă, încît să egaleze subiectiv mai multe trăiri deosebite, concomitente. Unele sentimente totale pot fi provocate în stări individuale (cf. exemplele citate în §1), dar numai cînd au apucat să se dezvolte ca stări totale, printr-un șir de trăiri. Există, în acest caz, o analogie cu acea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
le prezintă, încît să egaleze subiectiv mai multe trăiri deosebite, concomitente. Unele sentimente totale pot fi provocate în stări individuale (cf. exemplele citate în §1), dar numai cînd au apucat să se dezvolte ca stări totale, printr-un șir de trăiri. Există, în acest caz, o analogie cu acea recunoaștere parțială în care recunoaștem un obiect compus după o singură parte sau după o singură însușire, atunci cînd am avut deja unele senzații corespunzînd întregului grup de părți sau de însușiri
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
valoarea celui pierdut se înlocuiesc între ele. Caracterul unui om eul real nu apare, în general, nedivizat, în fiecare stare particulară. Numai în momentele culminante ale vieții sîntem realmente noi înșine, adică sîntem stăpîniți de sentimentul total, format sub influența trăirilor noastre. În alte momente, predomină niște euri parțiale, mai mult sau mai puțin periferice. Iar raportul dintre central și periferic poate fi foarte divers la naturi deosebite între ele. Adeseori, numai o cunoaștere foarte precisă poate descoperi firele ce leagă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Este în afară de orice îndoială că acestea pot avea caracter de contopire. Tot dintre ele fac parte, după cum se va vedea mai tîrziu, multe forme ale humorului. 7. Organizarea sentimentelor Cealaltă formă de legătură între sentimente apare cînd o serie de trăiri declanșează sentimente aflate desigur într-o strînsă relație reciprocă, dar care nu-și pierd fiecare în parte cu totul specificul, alcătuind mai curînd o totalitate a cărei ordonare internă este determinată de o singură valoare, de un țel conducător, ca
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu se întîmplă totdeauna. Există suspine ce nu se transformă în cîntec și pietre în care nu se află deloc aur. Și cum orice sentiment total își are primejdiile lui, întrucît poate avea drept urmare o închidere, o nereceptivitate față de noile trăiri, poate că e bine că nu orice haos psihic devine o armonie. Două spirite mari s-au pronunțat în legătură cu felul cum se pot menține contradicțiile în suflet și cum îl pot diviza, fără să intervină vreo contopire sau organizare. Cei
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
semnificative presupune nu numai o mare abundență de experiențe și o perspectivă cu largi orizonturi, ci și o autonomie a fiecărui individ, ce face cu putință să aibă loc niște cristalizări speciale, poate singulare, din sentimentele provocate sub influența unor trăiri variate. Dacă ne oprim la perioadele culturale cele mai importante pentru noi, cea antică și cea modernă, nu ne vom putea aștepta, în legătură cu cea dintîi, să găsim multe exemple caracteristice de sentimente totale. Antichitatea a fost dominată de premisa fundamentală
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
gluma mai mult sau mai puțin blîndă. Blîndețea poate prezenta mai multe trepte, prin care humorul poate trece în ironie, în satiră sau în batjocură. Adeseori, cînd folosim cuvintele humor sau humorist, ne gîndim la micul humor. El este o trăire aparte, tratată într-o formă ușoară, glumeață, de obicei cu un curent subteran de înțelegere și simpatie și anume așa fel încît cel ce glumește poate foarte bine să-și includă propria persoană și propriul comportament printre obiectele sale. Limbajul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
formă pură, pe care o întrebuințăm din motive extrem de diferite. El nu are baza profundă a marelui humor, care este o concepție despre viață, sau, mai exact, o mentalitate în fața vieții, o stare totală la care își aduc contribuția toate trăirile și străduințele. Micul humor poate fi folosit ca o formă simplă de batjocură și de indignare; seriozitatea ce se ascunde atunci în glumă este o prefăcătorie. Și ironistul poate folosi micul humor, după cum se va vedea mai tîrziu. Adeseori, în spatele
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a cuvîntului, humorul are cumva de-a face cu rîsul sau, în orice caz, cu surîsul. Vom începe cercetarea despre humor luînd în considerare relația sa cu rîsul. Rîsul poate fi cercetat dinspre două laturi. Ne putem întreba despre natura trăirilor exterioare ce provoacă rîsul și ne putem referi la starea sufletească interioară exprimată prin rîs. Cel mai mare accent s-a pus, de regulă, pe prima întrebare și teoriile ridicolului încearcă să răspundă în special la ea. Pentru cercetarea noastră
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vom vedea ulterior. În cazul ridicolului, sentimentul respectiv este un exemplu categoric de sentiment circumstanțial, adică unul care nu e condiționat doar de poziția sa fațăde alte sentimente, ci este determinat, în ființa sa cea mai intimă, prin faptul că trăirea care îl provoacă constă într-un contrast. În sentimentul ridicolului, contrastul acesta este descendent; în sentimentul sublimului, el este ascendent. În rîs, ne simțim mari față de ce este mic; în sublim, ne simțim mici față de ce este mare. Contrastul care
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
simțim mari față de ce este mic; în sublim, ne simțim mici față de ce este mare. Contrastul care joacă aici un rol nu are nevoie să fie unul între două stări de conștiință formate în mod hotărît. În una și aceeași trăire poate fi conținut un contrast care se afirmă brusc pentru noi, fără să putem observa o succesiune. Am discutat mai sus un exemplu de acest gen dintr-un alt domeniu, și anume starea sufletească pe care o provoacă imaginile piticilor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sau a unui rîs în fața a tot ce apare, cu adevărat sau doar părelnic, ca o contradicție față de ceea ce ne umple sufletul. Contradicțiile vieții, dizarmoniile, deziluziile ți grijile ei se evaporă în fața bazei și a fundalului ce determină efectul diverselor trăiri. Este esențial, pentru acea formă a rîsului pe care o are caracterul humorului, faptul că raportul cu lumea este pozitiv sau că cel ce rîde ori surîde, cu acest prilej, se include în orice caz și pe sine într-însa
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pricinuit și ce fel de înțelegere s-a cîștigat din toate. Aici, ca și în atîtea alte ocazii, apare acel caracter sporadic al vieții psihice din stadiile sale avolutive anterioare, atît de puternic evidențiat de către Sibbern. Or, dacă atît baza trăirilor cît și trăirile înseși sînt diferite, trebuie să existe, în mod firesc, și extraordinar de multe forme ale humorului. Pe lîngă asta, o mare diferență va interveni în funcție de cît de ușor și de repede se produce contopirea sau organizarea. Deseori
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fel de înțelegere s-a cîștigat din toate. Aici, ca și în atîtea alte ocazii, apare acel caracter sporadic al vieții psihice din stadiile sale avolutive anterioare, atît de puternic evidențiat de către Sibbern. Or, dacă atît baza trăirilor cît și trăirile înseși sînt diferite, trebuie să existe, în mod firesc, și extraordinar de multe forme ale humorului. Pe lîngă asta, o mare diferență va interveni în funcție de cît de ușor și de repede se produce contopirea sau organizarea. Deseori vor trebui străbătute
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să fie cel mai important sau cel mai nobil. Vreau doar să atrag atenția asupra a ceea ce am numit marele humor și să cercetez condițiile ce-l fac potrivit pentru a fi un sentiment total concluziv. El se naște prin trăirea contradicțiilor vieții, prin conflictul dintre sentimentele individuale, cu colaborarea gîndirii și năzuinței spre un scop ce este păstrat de-a lungul timpului cu energie și fidelitate. Și are posibilitatea de a-și menține receptivitatea pentru noi trăiri. Posibilitatea psihologică a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se naște prin trăirea contradicțiilor vieții, prin conflictul dintre sentimentele individuale, cu colaborarea gîndirii și năzuinței spre un scop ce este păstrat de-a lungul timpului cu energie și fidelitate. Și are posibilitatea de a-și menține receptivitatea pentru noi trăiri. Posibilitatea psihologică a unui sentiment total, pericolele care îl amenință și condițiile cărora le este supus vor fi cercetate în capitolele următoare ale prezentei lucrări. Să detaliem deocamdată cîteva forme principale, deja discutate (vezi § 13), sub care poate apărea humorul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ale prezentei lucrări. Să detaliem deocamdată cîteva forme principale, deja discutate (vezi § 13), sub care poate apărea humorul. 20. Superioritatea și noblețea sufletească Fenomenele de graniță apar în cazurile în care superioritatea și înălțimea sufletească alcătuiesc baza. Chiar și niște trăiri foarte puternice și insistente pot ricoșa în fața unei asemenea baze, fără vreun efect durabil. Ele nu zdruncină centrul solid al vieții psihice și nu dezlănțuie nici un dispreț nici teamă. Or, tocmai pe baza acestei solidități interioare, există posibilitatea unui comportament
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și insistente pot ricoșa în fața unei asemenea baze, fără vreun efect durabil. Ele nu zdruncină centrul solid al vieții psihice și nu dezlănțuie nici un dispreț nici teamă. Or, tocmai pe baza acestei solidități interioare, există posibilitatea unui comportament glumeț față de trăiri, față de cele favorabile ca și de cele nefavorabile, precum și posibilitatea simpatiei față de oameni. Cu cît un om este mai liber în autoafirmare sa, cu cît e mai stăpîn pe ea, cu atît poate lua parte mai mult la lupta celorlalți
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]