151,683 matches
-
la un statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de regulă, migrația familiei și, implicit, diminuarea comportamentului de economisire. Este cumva paradoxal, dacă ne gândim la cine sunt și ce resurse acumulează migranții, să ne așteptăm să se descurce într-un mediu de reguli și regulamente și să investească banii pe care îi câștigă în urma unui sejur de muncă extenuantă și economii drastice în altceva decât bunuri asociate cu un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
timp, și un proces deliberat de reducere a inegalităților sociale. Așa cum nu se poate vorbi de dezvoltare socială în absența creșterii economice, tot așa, nu poate fi invocat acest concept în societățile puternic polarizate, în care un grup restrâns controlează resursele economice în timp ce majoritatea populației trăiește în sărăcie. Dezvoltarea socială presupune deci un ansamblu coerent de politici economice și sociale menite să creeze o societate a bunăstării pentru cei mai mulți membri ai săi. Democratizarea învățământului a fost și este considerată mijlocul prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu o majoritate de elevi romi sunt, din punctul de vedere al calității educației, școli de „mâna a doua”. Evaluarea calității educației am realizat-o printr-o combinatie de indicatori de output (rezultatele școlare ale elevilor), dar și de input (resurse materiale și umane). În cele ce urmează, voi continua cu analiza rezultatelor școlare, apoi voi evalua resursele materiale și cele umane implicate în educația elevilor romi din școlile segregate. Pentru a verifica ipoteza propusă, am ales acei indicatori care ne
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a doua”. Evaluarea calității educației am realizat-o printr-o combinatie de indicatori de output (rezultatele școlare ale elevilor), dar și de input (resurse materiale și umane). În cele ce urmează, voi continua cu analiza rezultatelor școlare, apoi voi evalua resursele materiale și cele umane implicate în educația elevilor romi din școlile segregate. Pentru a verifica ipoteza propusă, am ales acei indicatori care ne permit o perspectivă comparativă a rezultatelor școlare din școlile cu o majoritate de elevi romi cu ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ponderi ridicate ale absenteismului la examenul de capacitate, ceea ce ar însemna că valoarea acestui indicator în cazul școlilor predominant roma este chiar mai scăzută decât arată datele. b) Promovabilitatea la examenul de capacitate indică gradul în care școlile dispun de resurse ca să pregătească elevii pentru forme superioare de școlarizare. Dacă pentru întregul mediu rural promovabilitatea la capacitate este de 68%, în cazul celor 63 de școli predominant roma care au răspuns la această întrebare (123 de școli nu au răspuns), promovabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capacitate este de 68%, în cazul celor 63 de școli predominant roma care au răspuns la această întrebare (123 de școli nu au răspuns), promovabilitatea la examenul de capacitate este de numai 44,55% și indică o situație critică în ceea ce privește resursele acestor școli de a pregăti elevii pentru forme superioare de școlarizare: mai mult de jumătate din elevii școlilor predominant roma care se prezintă la examen nu reușesc să depășească acest prag. c) Rata repetenției este un indicator care se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2003, cu două serii de studii panel în perioadele 1993-1995 și 1996-1998). Domeniile și dimensiunile urmărite au fost: standardul economic al gospodăriei (venituri, consum, locuința, utilarea gospodăriei, averea/proprietatea), calitatea percepută a vieții (condițiile de viață - personale, familie, habitat; evaluarea resurselor economice; condițiile de muncă; timpul liber; mediul social; serviciile economice; serviciile sociale; participarea socială și politică), perceperea schimbării, comportamentul de timp liber, munca, mediul uman, îngrijorări (temeri), satisfacția față de viață și față de anumite componente ale acesteia (Mărginean, 2002). În același
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Tabel \* ARABIC 4. Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune Subdimensiune Indicatori de incluziune la nivel național Set 3 suplimentar seturilor 1 și 2 UE (Laeken) Indicatori de incluziune socială la nivel județean Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și sărăcie severă (prag „absolut”), distanța medie a săracilor față de pragul sărăciei și cel al sărăciei severe, ponderea consumului alimentar și ponderea consumului de servicii în cheltuielile de consum, inegalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trăiesc în locuințe supraaglomerate Sănătate Drept și acces la servicii de sănătate Nașteri asistate de personal calificat, persoane care au nevoie de asistență medicală din partea unui medic specialist sau a unui stomatolog și nu pot beneficia de ea din cauza lipsei resurselor financiare Incidența TBC, mortalitate infantilă, natalitate precoce, ponderea persoanelor asigurate, persoane care trăiesc în localități fără servicii sanitare elementare Mortalitate și morbiditate Incidența TBC și a hepatitei și mortalitate infantilă Viață sănătoasă Natalitate precoce Ordine publică Criminalitate și criminalitate juvenilă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trăiesc în localități fără servicii sanitare elementare Mortalitate și morbiditate Incidența TBC și a hepatitei și mortalitate infantilă Viață sănătoasă Natalitate precoce Ordine publică Criminalitate și criminalitate juvenilă, infracționalitate Servicii de asistență socială Servicii sociale înființate, ponderea specialiștilor în total resurse umane Copii/ Tineri în situații de risc Copii din familii beneficiare de ajutor social, copii abandonați la naștere în unități sanitare copii instituționalizați, tineri postinstituționalizați care beneficiază de locuință și/sau loc de muncă, condamnări la copii Persoane cu handicap
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
globală a societății pe toate dimensiunile (economică, socială, de mediu etc.), ci acoperă în special dimensiunea socială; seturile de indicatori de incluziune specifici la nivel național și județean propun dimensiuni suplimentare față de setul la nivel european; în timp ce dimensiunile ocupării și resurselor (sărăciei și inegalității) sunt suprareprezentate la nivel european, la nivel național există un echilibru mai ridicat între dimensiuni; numărul de indicatori la nivel național și județean este mai ridicat comparativ cu nivelul european, ca urmare a nevoii de informare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sexe; senzitivi - să măsoare schimbările importante ale situației măsurate; cost-eficienți - informația obținută să merite costurile financiare și de timp ale procesului de culegere; actuali - să fie cât mai simplu de cules și de analizat suficient de repede; adecvați capabilităților și resurselor comunității/instituției; să folosească seturi de date sau indicatori existenți pe plan local. 3. culegerea datelor: în cadrul unei strategii precum și al unui plan, program sau proiect este necesar, în general, să se măsoare progresul în termeni de: folosirea input-urilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a cărei concepție de organizare și funcționare vizează coordonarea dezbaterilor privind politicile în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, și nu implementarea directă de programe. Filosofia CASPIS se înscrie în procesul global de reorientare de la abordarea sărăciei privită numai din perspectiva resurselor financiare la abordarea mai cuprinzătoare a excluziunii sociale ca fenomen dinamic și multidimensional. Rolul CASPIS este de a coordona dezbaterile privind măsurile antisărăcie, de a furniza un cadru de acțiune în care alte organisme pot să își coordoneze acțiunile de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puncte slabe, oportunități și constrângeri. 2. Strategie Descrie viziunea globală și rezultatele dorite 3. Plan de acțiune (plan de măsuri) Stabilește obiectivele specifice, măsurabile și delimitate în timp Specifică programele și proiectele care vor fi implementate în vederea atingerii obiectivelor Coordonează resursele și distribuirea acestora între diversele programe și proiecte 4. Programe și proiecte Componente ale planului, care desemnează acțiuni concrete ce urmează a fi implementate Programele și proiectele sunt organizate pe baza unui plan de acțiune specific, care include de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și distribuirea acestora între diversele programe și proiecte 4. Programe și proiecte Componente ale planului, care desemnează acțiuni concrete ce urmează a fi implementate Programele și proiectele sunt organizate pe baza unui plan de acțiune specific, care include de obicei: resurse umane și financiare necesare identificarea surselor de finanțare termene de realizare responsabili rezultate așteptate indicatori de performanță sistem de monitorizare și evaluare Date și metodă Datele utilizate au fost culese în perioada iulie-august 2004. Prima versiune a raportului de monitorizare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la programe și proiecte concrete la diferite acțiuni care vizează procesul de dezvoltare instituțională atât la nivel central, cât și local. Principalele dificultăți ale instituțiilor guvernamentale în realizarea activităților necesare în vederea atingerii obiectivelor PNAinc se referă la: lipsa sau insuficiența resurselor financiare; deficiențe de comunicare și colaborare interinstituțională (lipsa unui „vocabular” instituțional comun tuturor instituțiilor guvernamentale face ca distincții teoretice importante - între strategie și plan de acțiune, între program și proiect - să aibă un grad ridicat de artificialitate); resurse umane insuficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau insuficiența resurselor financiare; deficiențe de comunicare și colaborare interinstituțională (lipsa unui „vocabular” instituțional comun tuturor instituțiilor guvernamentale face ca distincții teoretice importante - între strategie și plan de acțiune, între program și proiect - să aibă un grad ridicat de artificialitate); resurse umane insuficiente sau insuficient pregătite; probleme de ordin birocratic și de organizare la nivelul instituțiilor guvernamentale (în principal, absența unui nucleu de lucru și de monitorizare a activității pe problematica sărăciei și a incluziunii sociale la nivelul majorității instituțiilor guvernamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
organizare la nivelul instituțiilor guvernamentale (în principal, absența unui nucleu de lucru și de monitorizare a activității pe problematica sărăciei și a incluziunii sociale la nivelul majorității instituțiilor guvernamentale intervievate); probleme ale structurilor de la nivel județean, local; lipsa sau insuficiența resurselor materiale. Concluzii Concluziile raportului de monitorizate CASPIS sunt structurate pe două dimensiuni. Prima dimensiune are în vedere diagnoza stării de fapt, adică principalele rezultate ale monitorizării implementării PNAinc la nivel central. A doua dimensiune se referă la principalele probleme identificate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a cristalizat cu forță în anul 1987 într-un raport al Comisiei Mondiale privind Mediul Înconjurător și Dezvoltarea, intitulat „Our Common Future”. Acest raport pleda pentru tipuri de politici sociale care să nu pericliteze în continuare în mod grav resursele naturale existente în mediul înconjurător, deja considerabil limitate din cauza modernizării și a dezvoltării economice agresiv promovate de diferitele state ale lumii. Pentru mai multe detalii, vezi Marshall (2003, pp. 171-172). Futurologia este încercarea de a prevedea viitorul sau de a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
muncii. Politicile de reducere a abandonului școlar includ măsuri privind: adaptarea curriculumului la condițiile sociale și la necesitățile din societate; traininguri destinate profesorilor, privind sărăcia și excluziunea socială, precum și educația interculturală și dezvoltarea unei metodologii pedagogice flexibile și adaptate situațiilor; resurse suplimentare pentru școlile din comunități/zone defavorizate sau care sunt frecventate de un număr mare de elevi din familii defavorizate; servicii sociale, educaționale și psihologice mai bune, concentrate asupra asigurării bunăstării elevului; o pregătire școlară mai bună, axată pe elevii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
carnete plătesc importante contribuțiuni care servesc la întreținerea comunităților respective și din care acestea au posibilitatea să-și îndeplinească obligațiunile ordonate, dintre care cea mai dificilă este asistența familiilor celor aflați pe șantiere de muncă, care sunt lipsite de orice resurse de traiu și care primesc hrana și diferite alte ajutoare. Prin dispozițiunile recent ordonate, comunitatea are azi obligațiunea a asigura întreținerea detașamentelor de muncă nou formate, care execută munci în interes militar. Subzistența acestor detașamente necesită fonduri importante, care provin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dar dintr-o viziune complementară, pentru a accede la o mai bună clarificare a temei studiate. 1.2.2. Interdisciplinaritatea Este un demers prin care disciplinele își pierd o parte din specific în favoarea unei abordări unitare, punînd împreună unele dintre resursele pe care le au în comun, în tentativa comună de a clarifica tema investigată. 1.2.3. Transdisciplinaritatea Este un demers centrat pe obiectul cercetării, ce depășește complet specificitatea disciplinelor. Acesta este sensul de acum două trei decenii, cînd transdisciplinaritatea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
relevante în opoziție cu cele irelevante. Sursele primare de informații sînt deseori dificil de accesat, iar identificarea lor este costisitoare și cronofagă. Datorită acestor dificultăți și limite, metoda istorică este, în general, utilizată de cercetători experimentați, care au la dispoziție resursele necesare unui asemenea demers. Sugestii de teme: „Rolul și locul lui J. Dewey în istoria gîndirii pedagogice”; „Schimbări ale legislației educaționale în România secolului XX”; „Ideologii ale reformei educaționale în România”; „Feminismul și impactul său asupra spațiului educațional”; „Imaginea instituției
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
0-3. 4. Numărul și cifra 4: compunere și descompunere. 5. Numărul și cifra 5: ordonare, comparare. 6. Numărul și cifra 5: compunere și descompunere, numărări cu “pas” dat. 7. Probă de evaluare. Denumirea activității Obiective operaționale Inter timp Desfășurarea activității Resurse și mijloace de realizare Evaluare observare 1. Nume rele și cifrele 1,2. Compa rare să reprezinte prin obiecte și desene numerele 1 și 2; să reprezintele grupurile de obiecte sau desene prin numerele 1 și 2; să realizeze corelația
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
în iulie 1947, "Legea securității naționale", prin care era instituit un Consiliu al Securității Naționale (CSN), ca parte a Biroului Executiv. Acest Consiliu era alcătuit din președintele țării, secretarii de stat, ai Apărării, Marinei, Forțelor Aeriene și președintele Consiliului de Resurse ale Securității Naționale. Directorul Agenției Centrale de Informații (CIA) participa în calitate de consilier. Printre altele, CSN avea datoria de a elabora o linie politică în corelație cu securitatea națională și cu afacerile externe și de a face recomandări președintelui în această
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]